Finlanda avertizează că Rusia va muta forțele militare către flancul estic al NATO dacă se ajunge la un acord privind Ucraina
Rusia își va disloca forțele militare către flancul estic al NATO în cazul în care se va ajunge la un acord de pace în Ucraina, a avertizat premierul Finlandei, Petteri Orpo, care vrea ca Uniunea Europeană să aloce mai multe fonduri pentru apărare statelor aflate în prima linie. Summit al flancului estic, organizat la Helsinki Orpo va găzdui marți, la Helsinki, primul summit al flancului estic, la care participă opt țări care au graniță terestră sau maritimă cu Rusia și Belarus. Întâlnirea îi reunește pe liderii din Finlanda, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Bulgaria și România. Aceștia vor da startul demersurilor privind dezvoltarea unor capabilități de apărare pentru care vor solicita finanțare din partea Uniunii Europene. Președintele României, Nicușor Dan, participă la acest summit. Petteri Orpo a îndemnat restul Uniunii Europene să dea dovadă de solidaritate față de țările de pe flancul estic, care își cresc semnificativ cheltuielile pentru apărare. „Rusia va rămâne o amenințare” „Știm că, atunci când va fi pace în Ucraina, Rusia va rămâne o amenințare. Este evident că își vor muta forțele militare aproape de granița noastră și de granița baltică. Este clar că avem nevoie de sprijin financiar”, a declarat Orpo pentru Financial Times. Orpo a spus că este esențial ca Europa să fie pregătită să se apere pe măsură ce Statele Unite încep să se retragă treptat de pe continent. „Știm că SUA își vor reduce sprijinul și implicarea în apărarea Europei, deoarece au multe alte preocupări de securitate”. El a precizat că statele de pe flancul estic sunt interesate nu doar de cele 1,5 miliarde de euro neutilizate din fonduri europene pentru proiecte militare, ci și de o mare parte din cele aproximativ 130 de miliarde de euro pe care UE intenționează să le aloce apărării în următorul cadru bugetar.
Ford suferă pierderi de 19,5 miliarde de dolari după ce a anunțat retragerea planurilor pentru vehicule electrice
Compania americană Ford Motor a anunțat luni că își retrage planurile de a mai produce automobile electrice, încasând o pierdere de 19,5 miliarde de dolari din profit pentru a acoperi costurile schimbării strategiei. Anterior, directorul executiv Jim Farley insistase că Ford putea să concureze cu producătorii de mașini electrice din China care au început să domine piețele din Asia, Europa și America de Sud. Acum, compania Ford recunoaște că a supraestimat cererea de automobile alimentate de baterii și a subestimat cererea încă crescută de automobile pe bază de benzină și motorină. Ford nu va mai produce automobile electrice O fabrică nouă din Tennessee urma să producă camionete electrice Ford. Însă, din cauza ultimei decizii, Ford a decis că va produce un model care va funcționa cu gaz. De asemenea, compania va anula planurile pentru fabricarea dubelor electrice la fabrica din Iowa. Vor fi fabricate doar modele pe bază de gaz și cele hibride, a anunțat compania. Nici viitoarele exemplare ale noului model F-150 Lightning fabricat în Michigan nu vor mai fi electrice. Acestea vor fi dotate cu generatoare auxiliare alimentat cu benzină pentru a reîncărca bateriile descărcate. Administrația Trump a redus stimulentele pentru vehiculele electrice Ultima decizie a companiei Ford cu un venit anual de 185 de miliarde de dolari este un alt rezultat al politicilor conservatoare ale președintelui Donald Trump de a crește producția de petrol și gaz în SUA. Administrația Trump a redus drastic stimulentele guvernamentale pentru vehiculele electrice și a intensificat promovarea fabricării automobilelor pe bază de combustibili fosili. Sursa Foto: Ford Autorul recomandă: Producătorii auto din UE vor continua să fabrice mașini pe benzină și după anul 2035. Tranziția la mașinile electrice se amână pe termen nedeterminat
UE va prezenta un plan pentru a combate criza locuințelor
Conform datelor oficiale aproape 1,3 milioane de persoane sunt fără adăpost în blocul comunitar, mai mult decât întreaga populație a Bruxelles-ului. În ultimii 15 ani, prețurile locuințelor au crescut cu 60%, în timp ce chiriile au urcat cu aproape 30%, potrivit datelor furnizate de Eurostat. „Pentru prea mulți europeni astăzi, acasă a devenit o sursă de anxietate”, a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs recent în care a abordat această provocare. Ca răspuns la o criză care afectează toate statele membre ale UE, Comisia a elaborat un „plan pentru locuințe accesibile” care va fi prezentat marți, potrivit France 24. Locuințele nu sunt o problemă care ține de competența UE, spre deosebire de agricultură, migrație sau comerț – ceea ce înseamnă că responsabilitatea de a acționa revine în primul rând statelor membre. Însă presiunea a crescut în ultimii ani, în special din partea stângii, pentru ca Bruxelles-ul să intervină. „Este o criză răspândită în întreaga UE”, a declarat Irene Tinagli, președinta socialistă a comisiei pentru locuințe din Parlamentul European, subliniind o problemă care depășește cu mult centrele marilor orașe ale Europei. Închirierile pe termen scurt, limitate Comisia spune că a fost surprinsă de nivelul de interes generat de propunerile sale privind locuințele. „Acest lucru capătă mai multă amploare decât ne așteptam”, a declarat un oficial al comisiei pentru AFP. Conform unui proiect, executivul Uniunii Europene intenționează să elaboreze o legislație pentru a limita închirierile pe termen scurt, cum ar fi Airbnb, în special în zonele turistice populare, unde localnicii le învinovățesc pentru creșterea chiriilor.
Fiul lui Rob Reiner a fost arestat după ce regizorul și soția sa au fost găsiți morți în casă
Cazul va fi înaintat procurorilor marți, în timp ce aceștia iau în considerare acuzațiile oficiale împotriva lui Nick Reiner, care a fost reținut la câteva ore după ce Rob Reiner și Michele Singer Reiner au fost găsiți morți. Poliția nu a declarat nimic despre motivul crimelor, potrivit AP. Rob și Nick Reiner au explorat relația lor dificilă și luptele lui Nick Reiner cu drogurile într-un film semi-autobiografic din 2016, „ Being Charlie”. Nick Reiner a vorbit public despre luptele sale cu dependența. Până la vârsta de 18 ani, a intrat și ieșit din centre de tratament, cu perioade de lipsă de adăpost și recidive între ele. Cadavrele au fost descoperite duminică după-amiază la o casă din cartierul elegant Brentwood, iar anchetatorii cred că au fost înjunghiate, a declarat un oficial al forțelor de ordine pentru Associated Press. Reiner a fost mult timp unul dintre cei mai prolifici regizori de la Hollywood, iar opera sa include unele dintre cele mai memorabile filme ale anilor 1980 și ’90, inclusiv „This is Spinal Tap”, „A Few Good Men”, „When Harry Met Sally” și „The Princess Bride”. Fiul legendei comediei Carl Reiner, Rob Reiner s-a căsătorit cu fotografa Michele Singer Reiner în 1989. Cei doi s-au cunoscut în timp ce el regiza filmul „Când Harry a întâlnit-o pe Sally”. Au avut trei copii împreună: Nick, Jake și Romy.
Anchetă în SUA după ce un avion de călători a fost aproape de o coliziune cu o aeronavă militară care nu avea activat emițătorul
Aparatul de zbor Airbus A320 a evitat la limită o ciocnire cu o aeronavă militară americană în largul coastei Venezuelei. JetBlue a anunțat luni că a raportat autorităților incidentul, potrivit Le Figaro. Unul dintre piloții avionului cu călători a declarat că a trebuit să modifice traiectoria de zbor pentru a evita o coliziune cu o aeronavă militară americană care realimenta în largul coastei Venezuelei. Pilotul a susținut că a detectat un avion-cisternă al Forțelor Aeriene Americane. Potrivit pilotului, a cărui conversație cu controlorii a fost înregistrată, aeronava militară nu își activase transponderul, emițătorul care permite controlului traficului aerian să o localizeze. „Aproape că am avut o coliziune”, a explicat pilotul avionului Airbus A320. „Este scandalos”, a răspuns controlorul de trafic aerian. Contactați de AFP, reprezentanții JetBlue au lăudat inițiativa echipajului de a „raporta prompt acest incident” superiorilor lor, care au informat apoi „autoritățile federale”. Compania aeriană americană „va coopera cu orice anchetă” privind circumstanțele acestei coliziuni. Comandamentul Sudic al SUA, comandamentul militar responsabil pentru regiune, a declarat pentru AFP că „revizuiește” cazul, reiterând în același timp că „securitatea rămâne prioritatea sa principală”. Acest incident survine pe fondul unor tensiuni sporite între Statele Unite și Venezuela. Armata americană a desfășurat forțe semnificative în jurul Venezuelei acuzându-l pe președintele venezuelean Nicolás Maduro că supraveghează o vastă rețea de trafic de droguri.
Abonament unic de 60 de euro pentru transportul în comun din Spania
Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, a anunțat luni inițiativa, afirmând că aceasta va intra în vigoare în a doua jumătate a lunii ianuarie și că are scopul „să schimbe pentru totdeauna modul în care spaniolii înțeleg și utilizează transportul public”, potrivit The Guardian. Prim-ministrul a salutat abonamentul de transport ca o dovadă a angajamentului administrației sale de a îmbunătăți viața de zi cu zi a spaniolilor. El a spus că abonamentul, care va costa 30 de euro pe lună pentru cei sub 26 de ani, va permite oamenilor să „călătorească oriunde în țară” cu trenurile de medie distanță și suburbane, precum și cu serviciile naționale de autobuz. Potrivit lui Sanchez, schema ar putea ajuta unii lucrători să își reducă costurile lunare de călătorie cu până la 60%. „Vorbim despre 2 milioane de oameni care vor plăti mai puțin în fiecare lună pentru a ajunge la serviciu, pentru a ajunge acasă sau pentru a-și face treburile zilnice”, a spus el. „Despre asta este vorba în guvernare: să facilitezi lucrurile importante pentru oamenii obișnuiți.” Schema spaniolă urmează unei inițiative similare din Germania, care a introdus în 2023 un abonament de 49 de euro pe lună care acoperă călătoriile regionale cu trenul, metroul, tramvaiele și autobuzul în întreaga țară.
Estimare sumbră: Europa poate pierde 97% din ghețarii din Alpi până la sfârșitul secolului. Cercetător: Peisajul va fi complet diferit
Aproximativ 97% din ghețarii din Alpi vor dispărea până la sfârșitul acestui secol, dacă temperatura medie globală a Pământului ar fi cu 2,7 grade Celsius mai mare decât cea de dinaintea Revoluției Industrială. Studiul publicat de Universitatea ETH Zurich din Elveția arată că planurile actuale de combatere a încălzirii globale vor salva doar 3% din ghețarii alpini ai Europei de la dispariție în acest secol. Ce este și mai îngrijorător este faptul că mulți ghețari se vor topi în următoarele două decenii, scrie POLITICO. „Alpii așa cum îi cunoaștem astăzi se vor schimba complet până la sfârșitul secolului. Peisajul va fi complet diferit. Multe stațiuni de schi nu vor mai avea acces la ghețari… cei pe care îi păstrăm sunt atât de înalți și de abrupți încât nu mai sunt accesibili”, a declarat Lander Van Tricht, autorul principal al studiului, pentru sursa citată. Primul studiu care calculează numărul de ghețari care vor mai exista până în anul 2100 Studiul a fost publicat în revista Nature Climate Change și este primul care calculează numărul de ghețari care vor mai exista până în anul 2100, în diferite scenarii de încălzire globală. Cercetătorii speră că descoperirile lor, inclusiv o bază de date care arată rata de supraviețuire prognozată pentru fiecare dintre cei 211.000 de ghețari din lume, vor ajuta la evaluarea impactului climatic asupra economiilor și ecosistemelor locale. „Chiar și cel mai mic ghețar dintr-o vale îndepărtată din Alpi, chiar dacă nu este important pentru creșterea nivelului mării sau pentru resursele de apă, poate avea o importanță enormă pentru turism, de exemplu”, a spus Van Tricht, potrivit sursei citate. Rezultate sumbre pentru ghețarii din centrul Europei În urma datelor analizate, cercetătorii au descoperit că 97% din ghețarii din Europa Centrală vor dispărea în acest secol dacă încălzirea globală va atinge 2,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Ce înseamnă asta? – doar 110 dintre cei aproximativ 3.200 de ghețari din regiune vor supraviețui până în secolul următor. Dacă lumea va reuși să limiteze încălzirea globală la 1,5°C sau 2°C, în conformitate cu Acordul de la Paris, Alpii ar pierde 87% sau 92% din ghețari. Dacă vorbim despre o încălzire de 4°C, situația este și mai sumbră: 99% din ghețarii alpini ar dispărea în acest secol, doar 20 supraviețuind până în anul 2100. Rata de dispariție a ghețarilor, un șoc și pentru oamenii de știință Toate scenariile luate în calcul de cercetători arată că majoritatea ghețarilor din Europa Centrală se vor topi în următoarele două decenii. Ghețarii alpini „sunt, în general, foarte mici” și „foarte sensibili” la schimbările climatice. Rata de dispariție i-a șocat chiar și pe oamenii de știință, a spus autorul principal al studiului. În jurul mijlocului secolului, când pierderea ghețarilor va atinge apogeul, „vom pierde la scară globală între 2.000 și 4.000 de ghețari pe an”, în funcție de nivelul încălzirii, a conchis acesta.
Trump despre pacea din Ucraina: Suntem mai aproape acum decât am fost vreodată
Președintele Donald Trump a participat luni la o ceremonie de decernare a unor medalii în Biroul Oval. El a început prin a vorbi despre eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina. „Cred că suntem mai aproape acum decât am fost vreodată”, a spus Trump. El a dezvăluit că a avut o discuție cu liderii europeni. „Am avut o conversație foarte bună acum o oră cu liderii europeni pe tema războiului cu Rusia și Ucraina. Am avut o discuție foarte bună, lucrurile par să meargă bine, dar spunem asta de mult timp”, a explicat Trump adăugând că lucrurile „merg destul de bine”. Donald Trump s-a referit la negocierile la care participă oficiali americani și europeni, inclusiv ucraineni. „Avem un sprijin extraordinar din partea liderilor europeni, și ei vor să pună capăt. În acest moment, Rusia vrea să pună capăt. Problema este că toți vor să pună capăt și apoi, dintr-o dată, nu mai vor. Trebuie să-i punem pe aceeași lungime de undă, dar cred că funcționează… o discuție foarte bună”, a precizat Donald Trump. Discuțiile de pace au loc la Berlin.
Cancelarul Germaniei avertizează că Uniunea Europeană va fi grav afectată timp de ani de zile dacă nu sprijină financiar Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat luni că Uniunea Europeană va suferi consecințe serioase pe termen lung dacă cei 27 de lideri ai blocului nu ajung la un acord privind un împrumut de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, la summitul de la Bruxelles din această săptămână. Merz coordonează inițiativa pentru un împrumut esențial pentru Kiev, bazat pe activele înghețate ale băncii centrale a Rusiei aflate în Europa, în principal în Belgia. La Bruxelles există temeri că Rusia și Statele Unite vor profita de neînțelegerile dintre statele membre pentru a bloca acordul la reuniunea Consiliului European de joi. „Să nu ne amăgim singuri. Dacă nu reușim acest lucru, capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată timp de ani de zile, dacă nu chiar pentru o perioadă mai lungă”, a declarat Merz luni, la Berlin, potrivit POLITICO. „Și vom arăta lumii că, într-un moment atât de crucial al istoriei noastre, suntem incapabili să fim uniți și să acționăm pentru a ne apăra propria ordine politică pe acest continent european.”, a mai spus Merz. Zelenski, discuții la Berlin Declarațiile au fost făcute în contextul reuniunilor de la Berlin dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reprezentanții președintelui american Donald Trump și lideri europeni. Aceștia au analizat opțiunile pentru încheierea războiului din Ucraina. Garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt un punct central al discuțiilor. Diplomați europeni au transmis că Ucraina și Statele Unite înregistrează progrese în apropierea pozițiilor legate de negocierile de pace, fără a oferi detalii. Avertismentul lui Merz a venit după declarațiile șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Kallas a declarat că împrumutul bazat pe activele înghețate pare „din ce în ce mai dificil” înaintea summitului de joi. Friedrich Merz susține că folosirea activelor rusești reprezintă singura soluție realistă pentru menținerea stabilității financiare a Ucrainei anul viitor. Totuși, înaintea reuniunii de la Bruxelles, există temeri că opoziția unor state membre, sub presiuni din partea Rusiei și a Statelor Unite, va bloca planul. Potrivit unui proiect de plan de pace SUA-Rusia apărut online, Washingtonul intenționează să direcționeze o parte din active către reconstrucția coordonată de Statele Unite. Oficialii europeni susțin că opoziția americană față de folosirea activelor de către Europa nu a dispărut. Friedrich Merz a declarat, de altfel, că fondurile rusești nu trebuie să fie transferate în beneficiul economic al Statelor Unite.
Scăderea investițiilor în China duce la cele mai slabe vânzări cu amănuntul din ultimii trei ani. Reacția furioasă a lui Xi Jinping
Economia chineză continuă să încetinească și în acest trimestru fiscal după ce s-a bazat pe decenii pe investiții în infrastructură și imobiliare, precum și în producția de înaltă calitate. Ascensiunea „Dragonului de Jad” mai are de așteptat după ce s-a raportat scăderi semnificative de investiții, rezultând cele mai slabe vânzări cu amănuntul din ultimii trei ani. Este o adevărate provocare pentru regimul comunist de la Beijing de a reduce risipa și a stimual cererea internă. Președintele Xi Jinping a lansat un atac neobișnuit de direct asupra cheltuielilor guvernamentale „nepăsătoare”. Beijingul consideră că acestea limitează creșterea celei de-a doua economii a lumii. Investițiile chineze au scăzut și mai mult luna trecută. Vânzările cu amănuntul au slăbit brusc, raportează Financial Times . Comparativ cu 2024, investițiile în active fixe au scăzut cu 2,6% între lunile ianuarie-noiembrie 2025, a raportat Biroul Național de Statistică. Vânzările cu amănuntul sunt slabe Vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 1,3% în noiembrie 2025, înregistrând un ritm lent comparativ cu decembrie 2022. Vânzările cu amănuntul sunt considerate un indicator al cererii gospodăriilor chineze. Datele economice slabe au fost raportate după ce Partidul Comunist Chinez a făcut apel săptămâna trecută privind creșterea consumului și stabilizarea investițiilor. Reacția furioasă a lui Xi Jinping la „cifrele umflate” La conferința economică, liderul chinez Xi Jinping a criticat furios investițiile irosite pe zonele de dezvoltare supradimensionate și a respins „cifrele umflate” și așa zisele „starturi false de construcții” care dau o impresie falsă privind performanța economică a Chinei. Partenerii comerciali au acuzat China pentru că a raportat un surplus comercial record de peste 1 trilion de dolari de la începutul anului. Aceștia spun că nu este suficient pentru a stimula consumul intern și susțin că economia chineză încă se bazează pe exportarea de produse ieftine. „Unele locuri ignoră realitatea și urmăresc orbește tendințele”, a declarat Xi Jinping, potrivit Cotidianul Poporului, ziarul oficial al Partidului Comunist Chinez. Liderul chinez cere o creștere economică „autentică” Liderul le-a cerut oficialilor să urmărească o creștere economică autentică, fără exagerări. El a subliniat și investițiile inutile ale administrațiilor locale în tehnologii avansate, precum semiconductorii. „Cei care sunt nerealiști, nesăbuiți și haotici în eforturile lor vor fi trași la răspundere”, a amenințat Xi Jinping. „Creșterea cererii interne este legată de stabilitatea economică, cât și de securitatea economică; nu este o măsură oportună, ci o mișcare strategică”, a spus Xi, potrivit revistei Quishi. China se visează o putere high-tech până în 2031, dar încă este afectată de „deflație” Din martie 2026 urmează să fie implementat noul plan cincinal al Partidului Comunist Chinez pentru anii 2026-2031. Acesta va acorda prioritate investițiilor în producția tehnologiilor avansate. Săptămâna trecută, FMI a cerut Beijingului să ia măsuri mai ferme în stimularea cererii și relansării economiei. Economia chineză experimentează o deflație persistentă pe fondul unei încetiniri a sectorului imobiliar care durează de câțiva ani. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Anul în care CHINA ar putea să devină cea mai mare putere a lumii. Ștefan Popescu, analist de politică externă: „Are capacitatea de a depăși SUA”