Venezuela avertizează asupra unui impact grav asupra mediului în urma unei presupuse deversări de petrol
Ministerul de Externe al Venezuelei a declarat sâmbătă seară, într-o scrisoare adresată comunității internaționale, că evaluările inițiale au constatat „riscuri severe” pentru ecosistemele din statele Sucre și Delta Amacuro și din Golful Paria. Acesta afirmă că deversarea reprezintă o amenințare pentru mangrove, zonele umede și echilibrul ecologic al regiunii, potrivit AP. Venezuela nu a precizat când a detectat pentru prima dată scurgerea și nici nu a specificat cantitatea de lichide deversate. Guvernul din Trinidad și Tobago nu a comentat și nici nu a confirmat presupusa scurgere. Guvernul venezuelean a solicitat informații despre incident și planul de acțiune pentru atenuarea și limitarea deversării și a cerut măsuri de reparare a daunelor în conformitate cu dreptul internațional al mediului, se arată în comunicatul oficial. Venezuela și națiunea caraibiană, care în anii 1990 au semnat un tratat de delimitare care stabilește termenii de exploatare a oricăror zăcăminte de hidrocarburi de ambele părți ale fâșiei de frontieră, împart Golful Paria, o mare interioară situată la capătul vestic al Venezuelei și la sud de insula Trinidad. Trinidad și Tobago desfășoară o activitate semnificativă de explorare a petrolului și gazelor, atât pe uscat, cât și în ape puțin adânci, și este unul dintre cei mai mari producători din Caraibe, potrivit informațiilor oficiale de la Ministerul Energiei din Trinidad.
Controversă internațională privind baza secretă israeliană din Irak
Un oficial de rang înalt din domeniul securității irakiene a negat duminică rapoartele din mass-media care susțineau că Israelul a înființat o bază militară în deșertul irakian pentru a iniția atacuri aeriene împotriva Iranului. Oficialul a declarat pentru publicația Anadolu că rapoartele despre baza militară secretă din deșertul vestic al Irakului sunt „false”. Oficialul a mai spus că în zona deșertică al-Nukhaib a avut loc o operațiune misterioasă în luna martie și că situația „a fost gestionată la momentul respectiv”. Sâmbătă, The Wall Street Journal, citând surse, a relatat că Israelul a înființat o bază militară secretă în deșertul irakian pentru a sprijini atacurile împotriva Iranului. Ziarul a susținut că trupele speciale israeliene au fost desfășurate la fața locului și că baza ar fi servit drept centru logistic pentru forțele aeriene. Sursele au mai dezvăluit că baza secretă a fost construită cu intermedierea americanilor înainte ca Israelul să lanseze atacurile asupra Iranului. În luna martie, presa irakiană a relatat că un păstor a observat o activitate militară suspectă în zonă, inclusiv elicoptere. Trupele irakiene au fost trimise să investigheze și se pare că a avut loc un schimb de focuri între părți. Întăririle trimise în zonă nu au descoperit nimic. Ulterior, Irakul a inițiat o plângere către SUA, acuzând forțele străine de implicare în incident. Armata israeliană a refuzat să comenteze informația. De asemenea, nu a existat niciun comentariu oficial din partea Irakului, Israelului sau SUA.
Primul avion cu pasageri evacuați de pe nava de croazieră afectată de hantavirus a plecat din Tenerife
Cetățenii spanioli au fost primii care au părăsit nava MV Hondius, care rămâne ancorată în largul insulei Tenerife, cea mai mare insulă din arhipelagul spaniol de pe coasta Africii de Vest. Nava a sosit cu câteva ore mai devreme, relatează AP. Ministerul Sănătății din Spania, Organizația Mondială a Sănătății și compania de croaziere Oceanwide Expeditions au declarat că niciuna dintre cele peste 140 de persoane de pe Hondius nu a prezentat simptome ale virusului. Cei care debarcau și personalul care lucra în portul Granadilla din Tenerife purtau echipament de protecție în timpul procesului de evacuare, inclusiv măști de protecție, costume de protecție a materialelor periculoase și respiratoare. „Întreaga operațiune decurge normal”, a spus ministrul spaniol al Sănătății, Mónica García. De la avion pasagerii vor intra în carantină Pasagerii și unii membri ai echipajului de peste 20 de naționalități aflați la bord vor fi evacuați pe parcursul zilei de duminică până luni. După ce ajung la Madrid, cei evacuați în primul avion vor fi în carantină, spun autoritățile sanitare spaniole. Doar cei 14 cetățeni spanioli aflați la bord vor fi în carantină în țară. Autoritățile au declarat că pasagerii și membrii echipajului care debarcă vor fi verificați pentru simptome, nu vor avea contact cu populația locală și vor fi scoși de pe navă doar după ce zborurile de evacuare vor fi gata să îi transporte la destinațiile lor. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, și miniștrii sănătății și ai internelor din Spania supraveghează operațiunea din Tenerife.
Ședință extraordinară a comisiei de disciplină a fotbalului din Cehia după derby-ul cu scandal de la Praga
Slavia Praga se confruntă cu o pedeapsă aspră după ce fanii săi au invadat terenul în prelungiri în derby-ul împotriva Spartei din campionatul din Cehia, sâmbătă seară. La acel moment, Slavia conducea cu 3-2, scor care le-ar fi asigurat apărarea titlului de campioană cehă cu trei meciuri rămase de jucat, potrivit The Guardian. Comisia disciplinară a asociației de fotbal a țării a declarat, după o ședință extraordinară de duminică, că „un astfel de comportament nu va fi tolerat în fotbalul profesionist”. Sancțiunea impusă echipei Slavia ar putea fi anunțată marți, a precizat aceasta. Aceasta ar putea include pierderea meciului, interzicerea accesului fanilor pe stadion și o amendă. Comisia a deschis, de asemenea, proceduri împotriva echipei Sparta după ce fanii acesteia au folosit materiale pirotehnice și au avariat stadionul. Neuvěřitelné scény z nastaveného času derby pražských „S,“ kvůli kterým se zápas nedohrál. 🫣pic.twitter.com/7xIfs7BeEe — Livesport.cz (@LivesportCZ) May 9, 2026 Sute de fani ai echipei Slavia, mulți dintre ei fluturând rachete de semnalizare, au luat cu asalt terenul în minutul 97 și i-au atacat pe mai mulți jucători ai Spartei, inclusiv pe portarul Jakub Surovcik, fundașul Jakub Martinec și atacantul Matyas Vojta. Meciul a fost întrerupt. Primele sancțiuni, în interiorul clubului Slavia Directorul executiv al echipei Slavia, Jaroslav Tvrdik, a numit comportamentul fanilor „inacceptabil și deplorabil”. El a continuat: „Valorile echipei Slavia nu sunt ura și violența. Ne asumăm responsabilitatea și tragem consecințele.” El și-a cerut scuze și a spus că clubul va coopera cu FA și cu poliția. De asemenea Jaroslav Tvrdík, a reacționat la invadarea terenului de către suporteri și la agresarea adversarilor cu sancțiuni imediate și necruțătoare. Pe lângă închiderea pe termen nelimitat a Tribunei de Nord, clubul a luat o măsură radicală și în vestiar. Din motive disciplinare, Tomáš Chorý (31 de ani) și David Douděra (27 de ani) au fost excluși din lotul primei echipe cu efect imediat, potrivit flashscore. Sparta a declarat că evenimentele de sâmbătă nu au fost „un exces izolat”, ci mai degrabă „punctul culminant al unei atmosfere de ură față de clubul nostru”. Șeful Federației Cehe de Fotbal, David Trunda, a declarat că incidentul a fost dăunător „fotbalului ceh, cluburilor și covârșitoarei majorități a fanilor decenți”.
Keir Starmer respinge apelurile la demisie și spune că guvernul său este un proiect de 10 ani
Premierul britanic Keir Starmer a declarat că va continua să conducă guvernul și a descris mandatul său drept un „proiect de 10 ani”, în ciuda presiunilor tot mai mari venite după rezultatele slabe ale Partidului Laburist în alegerile locale desfășurate la începutul săptămânii. Formațiunea condusă de Starmer a suferit cele mai mari pierderi înregistrate de un partid aflat la guvernare în alegerile locale din ultimele peste 30 de ani, scrie Reuters. Mulți parlamentari au început să îi ceară retragerea din funcție. Un fost ministru din cabinetul lui Starmer a anunțat că va încerca să obțină sprijinul colegilor parlamentari pentru declanșarea unei competiții interne pentru conducerea partidului, dacă executivul nu va lua măsuri pentru înlăturarea premierului până luni. Într-un interviu acordat publicației Observer și publicat duminică, Starmer a fost întrebat dacă intenționează să conducă Partidul Laburist și la următoarele alegeri generale și să îndeplinească un al doilea mandat complet. „Da, o voi face. Nu voi renunța la funcția pentru care am fost ales în iulie 2024. Nu voi arunca țara în haos.”, a răspuns premierul britanic. În cazul în care Keir Starmer ar fi înlăturat în următoarele săptămâni, Marea Britanie ar ajunge la al șaptelea prim-ministru din ultimii zece ani. „O adevărată lovitură” Până în prezent, membrii cabinetului și-au menținut sprijinul pentru premierul Keir Starmer, în ciuda eșecului electoral de joi. Ministrul educației, Bridget Phillipson, a declarat că are încredere că Starmer poate redresa situația și a afirmat pentru Sky News că premierul va prezenta luni o „direcție nouă” pentru Marea Britanie. „Am fost foarte mulțumiți de alegători, nu există scăpare de asta”, a spus ea despre rezultatul Partidului Laburist. „Trebuie să reflectăm serios asupra acestui lucru.” La rândul său, Catherine West, care a fost demisă anul trecut de Starmer, a afirmat că va aștepta discursul de luni al premierului înainte de a decide dacă va susține sau nu inițierea unei competiții pentru conducerea partidului. Pentru declanșarea unei astfel de proceduri este nevoie de sprijinul a 81 de parlamentari laburiști. Întrebată de BBC dacă este posibil să fie atins acest prag, Catherine West a răspuns: „Vom afla”. Regatul Unit trebuie să organizeze următoarele alegeri generale cel târziu în 2029. Dacă va rămâne în funcție și după un al doilea mandat complet de cinci ani, Keir Starmer ar deveni al treilea cel mai longeviv lider al Marii Britanii din ultimele două secole, după Margaret Thatcher și Tony Blair.
Analiză Bloomberg: statele membre NATO se așteaptă ca Trump să retragă și mai mulți soldați americani din Europa
Dezvăluiri puternice făcute de agenția de știri Bloomberg: statele membre NATO se așteaptă ca președintele american Donald Trump să retragă și mai multe trupe din Europa. Informația a prins contur după anunțul Pentagonului privind relocarea unui număr de aproximativ 5.000 de soldați din Germania. Surse familiarizate cu subiectul au declarat, sub protecția anonimatului, că diplomați de rang înalt din rândul aliaților NATO sunt de părere că Trump va anunța și alte retrageri. Pe listă ar fi inclusiv din Italia, acolo unde americanii operează câteva baze importante. Ce alt scenariu au aliații NATO Din câte se pare, un alt scenariu vizează încetarea participării SUA la anumite exerciții militare. Totodată, ar fi avută în vedere și redirecționarea forțelor din țările față de care Trump este nemulțumit către altele considerate „prietene”. Totul a prins contur după ce președintele SUA a declarat, într-un interviu telefonic pentru publicația italiană Corriere della Sera, că „SUA încă analizează” dacă să retragă trupele americane din bazele italiene. Trump a subliniat că Washingtonul a fost întotdeauna alături de Roma, dar „Italia nu a fost acolo când am avut nevoie de ea”. Retragerea militarilor din unele state NATO reprezintă un semnal suplimentar al nemulțumirii lui Trump față de unii aliați, precum Germania și Spania. Pe aceste două state le acuză că nu oferă suficient sprijin în războiul declanșat de Israel și SUA împotriva Iranului. „Am avea de suferit la fel de mult sau chiar mai mult decât țările europene pe care le-am identifica ca ținte pentru pedepsire dacă am încerca să ne reducem semnificativ forțele sau prezența”, a declarat, pentru Bloomberg, Gordon Davis, general-maior în rezervă și fost înalt oficial NATO. Încă de la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a amenințat de mai multe ori că ar putea retrage SUA din NATO. În plus, el a cerut aliaților să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB. În prezent, în Europa sunt staționați aproximativ 85.000 de soldați americani. Numărul fluctuează pe măsură ce unitățile se întorc acasă sau SUA își consolidează prezența pentru exerciții militare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Soldaţii americani pleacă din România! Șeful MApN „reconfirmă legătura solidă dintre România și SUA, partenerul nostru strategic” Polonia cere mai multe trupe americane. „Nu există o Europă sigură fără soldații americani” Șefa diplomației UE susține că retragerea soldaților americani din Germania a fost „o surpriză“. „Pilonul european al NATO trebuie întărit” Danemarca intră în alertă. Armata a primit ordin să fie pregătită de luptă în cazul unui atac american asupra Groenlandei. Soldați echipați cu muniție de război
Imagini generate cu AI la parada de Ziua Victoriei. Avioane rusești cu steaguri NATO au apărut în transmisiunea oficială
Incidentul a avut loc în timpul survolului efectuat de celebrele echipe de acrobație aeriană „Russian Knights” și „Swifts”, considerate simboluri ale forței aeriene ruse, scrie AirLive. În timpul transmisiunii televizate, camerele live au fost înlocuite pentru câteva secunde cu o animație digitală realizată cu ajutorul inteligenței artificiale. Secvența trebuia să ofere publicului o perspectivă spectaculoasă, simulând un zbor printre aeronavele Su-30 și MiG-29 care survolau Piața Roșie în formația „Cuban Diamond”. Eroarea observată imediat de telespectatori Utilizatorii din mediul online au observat rapid că aeronavele prezentate în secvența digitală nu aveau însemne rusești. În locul steagului Federației Ruse sau al simbolurilor militare tradiționale, pe fuselajele avioanelor apăreau steagurile Franței, Germaniei, Poloniei, Canadei, Norvegiei, Finlandei, Regatului Unit, Italiei și Belgiei. Momentul a devenit viral pe rețelele sociale, iar numeroși internauți au ironizat situația, considerând-o o eroare majoră într-un eveniment menit să demonstreze superioritatea militară și tehnologică a Rusiei. De asemenea, mulți au remarcat că mișcările camerei virtuale și aspectul aeronavelor indicau clar utilizarea unor imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Autoritățile nu au comentat incidentul Până în acest moment, autoritățile ruse și televiziunile de stat implicate în transmisiunea paradei nu au oferit explicații oficiale privind apariția steagurilor NATO pe aeronavele digitale. Cu toate acestea, imaginile continuă să circule intens în mediul online și să genereze reacții internaționale.
Europa a descoperit o vulnerabilitate majoră după ce Trump a renunțat la planul cu rachete americane
Aceste arme de mare precizie permit lovirea unor ținte aflate la peste 1.000 de kilometri distanță și sunt considerate esențiale pentru descurajarea unui conflict cu Rusia, scrie FT. Planul convenit în timpul administrației Biden prevedea desfășurarea în Europa a unor rachete Tomahawk și a sistemelor hipersonice Dark Eagle. Aceste arme ar fi oferit NATO capacitatea de a lovi baze militare, silozuri de rachete sau infrastructură strategică aflată adânc pe teritoriul Rusiei. Experții în securitate consideră că sistemele DPS sunt importante din trei motive majore: descurajarea unui atac prin amenințarea infrastructurii critice a adversarului, posibilitatea unui răspuns convențional fără escaladare nucleară și capacitatea de a neutraliza ținte strategice înainte ca acestea să intre în acțiune. De ce statele europene nu au dezvoltat aceste arme Țările europene din NATO au mizat timp de decenii pe protecția oferită de Statele Unite și au evitat dezvoltarea unor sisteme terestre cu rază lungă de acțiune pentru a nu încălca Tratatul INF privind forțele nucleare intermediare. În prezent, Germania și Spania dețin rachete Taurus, iar Franța și Marea Britanie utilizează rachetele Scalp și Storm Shadow. Totuși, aceste arme au o rază de aproximativ 500 de kilometri și sunt lansate din aer, ceea ce înseamnă că NATO ar avea nevoie de superioritate aeriană pentru a le folosi eficient împotriva Rusiei. Franța și Marea Britanie dispun și de rachete cu rază lungă lansate de pe submarine, precum Tomahawk sau MdCN, însă acestea sunt limitate numeric și nu pot acoperi nevoile defensive ale întregului continent european. Pentru a reduce dependența de Washington, Germania, Franța, Polonia și Italia au lansat în 2024 programul european Elsa, destinat dezvoltării unei noi generații de rachete cu rază lungă de acțiune. Ulterior, Marea Britanie și Suedia s-au alăturat inițiativei. Cu toate acestea, majoritatea proiectelor sunt încă în faze incipiente, iar primele rezultate concrete sunt așteptate abia după 2030. Specialiștii în apărare susțin că Europa trebuie să găsească rapid soluții temporare pentru a acoperi deficitul militar. Una dintre variantele analizate este adaptarea rachetei franceze MdCN pentru lansare de la sol. În paralel, companii europene precum Destinus produc deja mii de rachete de croazieră anual, unele fiind utilizate și în Ucraina. Germania intenționează să colaboreze și cu Ucraina pentru dezvoltarea unor noi tehnologii de atac la distanță. Kievul a dezvoltat în ultimii ani sisteme capabile să lovească ținte aflate la peste 3.000 de kilometri, inclusiv racheta Flamingo.
De ce Apple refuză să investească miliarde în inteligența artificială
În ultimii ani, marile companii tehnologice și-au majorat masiv cheltuielile de capital pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Potrivit estimărilor, Alphabet, Amazon, Microsoft și Meta ar urma să investească împreună aproximativ 700 de miliarde de dolari în acest an în infrastructură AI și data center-e. În schimb, Apple și-a redus cu 36% cheltuielile de capital în ultimul an, scrie Il Post. Compania a ales să nu dezvolte masiv propriile modele lingvistice și nici să construiască infrastructura uriașă necesară pentru antrenarea acestora. Inclusiv platforma „Apple Intelligence”, lansată în 2024, se bazează parțial pe tehnologia OpenAI, iar recent Apple a anunțat și un acord cu Google pentru integrarea modelului Gemini în Siri și alte servicii. Apple mizează pe hardware, nu pe AI Spre deosebire de rivalii săi, Apple continuă să își bazeze modelul de business în principal pe vânzarea de hardware – în special iPhone și Mac. Compania pare să considere că utilizatorii vor accesa oricum servicii AI prin dispozitivele sale, indiferent cine dezvoltă tehnologia din spate. Strategia funcționează, cel puțin deocamdată. Apple a raportat recent o creștere anuală de 17% a vânzărilor nete, susținută inclusiv de succesul noului MacBook Neo. „Cererea a fost extrem de mare”, a declarat Tim Cook, care urmează să fie înlocuit în septembrie de John Ternus. În loc de AI, Apple își răsplătește acționarii În timp ce competitorii investesc sume uriașe în GPU-uri și centre de date, Apple continuă programul masiv de răscumpărare a propriilor acțiuni. Compania a anunțat recent un nou program de buyback în valoare de 100 de miliarde de dolari. Este o practică pe care o folosește de peste un deceniu pentru a crește valoarea acțiunilor și randamentele pentru investitori. Mișcarea este văzută ca un semn că Apple are mai multă încredere în actualul său model de business decât în boom-ul AI. Pariu inteligent sau greșeală strategică? Unii analiști cred că Apple evită astfel riscul unei eventuale bule speculative în jurul inteligenței artificiale. Investițiile în AI sunt extrem de costisitoare, iar plăcile grafice necesare dezvoltării modelelor își pot pierde rapid valoarea, uneori în mai puțin de doi ani. Totuși, există și voci care avertizează că Apple ar putea repeta greșelile unor foști giganți precum Nokia sau Motorola, care nu au anticipat revoluția smartphone-urilor și au fost depășiți chiar de iPhone. Apple pregătește deja următoarea etapă Potrivit unor informații apărute în presa americană, Apple lucrează deja la dispozitive noi dedicate erei AI, inclusiv ochelari inteligenți și dispozitive purtabile. Concurența este însă puternică. OpenAI colaborează cu fostul designer Apple Jony Ive la produse similare, iar Meta are deja succes cu ochelarii smart realizați împreună cu EssilorLuxottica. Sub viitorul CEO John Ternus, Apple ar putea totuși să își schimbe strategia. Compania a raportat deja o creștere puternică a investițiilor în cercetare și dezvoltare, cheltuielile urcând de la 8,5 la 11,4 miliarde de dolari într-un singur an, pe fondul proiectelor legate de inteligența artificială.
Este timpul să pleci cu demnitate. Noul premier al Ungariei îi cere președintelui țării să demisioneze
Peter Magyar este oficial, începând de sâmbătă, premier al Ungariei. În primul său discurs după depunerea jurământului, acesta i-a cerut președintelui țării, Tamas Sulyok, să demisioneze, spunând că acesta nu a reușit să se pronunțe împotriva eșecurilor guvernului anterior, relatează Bloomberg. „Este timpul să pleci cu demnitate, cât încă mai este posibil”, i-a spus Magyar lui Sulyok, dându-i termen până pe 31 mai să demisioneze. El a afirmat că „în niciun caz” nu ar putea reprezenta maghiarii în calitate de șef al statului. Noul premier al Ungariei și-a continuat discursul acuzându-l pe Sulyok că nu a apărat statul de drept și grupurile vulnerabile în ultimii ani de guvernare ai lui Orbán. „După atâta lașitate, după ce ați închis ochii și ați mințit, cum ați putea să întruchipați unitatea acestei frumoase națiuni? Domnule președinte, e timpul să plecați, cu capul sus, cât puteți de mult”, a spus Magyar în timpul discursului său, potrivit Index.hu. Imediat după învestirea sa în funcție, Peter Magyar a declarat în fața parlamentarilor că își va exercita mandatul cu responsabilitate și modestie. „Nu voi domni asupra Ungariei, dar îmi voi servi țara. O voi servi atât timp cât serviciile mele vor fi utile și națiunea va avea nevoie. Încrederea pe care am primit-o este o onoare și o obligație morală”, a spus noul premier ungar.