Ion Cristoiu: În locul NATO se vor crea noi alianțe precum cele din Primul Război Mondial
Într-o ediție transmisă live de Gândul, scriitorul și jurnalistul Ion Cristoiu a vorbit despre ipoteza deștrămării NATO și care ar fi garantul securității pentru România într-un astfel de scenariu. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În contextul tensiunilor dintre Statele Unite și țările NATO, se pune ipoteza deștrămării acestei organizații. Într-un astfel de scenariu, spune Ion Cristoiu, ar urma ca țările să formeze mici alianțe. Acesta ar fi un sistem similar cu cel din perioada Primului Război Mondial. „NATO de cine ne apără? Păi nu, că în locul NATO se vor forma alianțe gen Antanta, din Primul Război Mondial. Antanta nu a fost NATO. Fiecare țară își face o alianță. Antanta și Puterile Centrale care erau țări europene, nu era NATO, nu erau constituiți. Și, prin tratate bilaterale, s-a format: Rusia, Franța, Anglia. Nu-i așa? Mă rog, Iugoslavia, de fapt Serbia. Noi nu eram. Și s-a făcut o alianță dincolo, la Puterile Centrale, a fost Austro-Ungaria, Germania și, la un moment dat, a fost Italia. În momentul în care s-a declanșat războiul, noi putem intra într-o alianță cum am intrat în Antanta.” Întrebat care ar fi poziția României într-un astfel de scenariu, gazetarul afirmă că țara noastră s-ar orienta strategic. În perspectiva sa, această alegere va depinde strict de contextul politic în care se va afla. Aceasta poate merge mai departe alături de Statele Unite, dar și de țările europene, în funcție de poziția care o avantajează la acel moment. „Păi avem una cu America, poți să o iei într-o alianță. Nu știu, încă o dată. Depinde de cine ne atacă. Dacă ne atacă ungurii, intrăm în alianță cu Bulgaria.”
Crin Antonescu: Europenii nu au ieșit cu miile în stradă după atacul asupra Israelului sau după moartea protestatarilor din Iran
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Crin Antonescu a discutat despre situația actuală din Iran și care ar fi sursa evenimentelor tragice din Orientul Mijlociu. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Crin Antonescu consideră că ceea ce se întâmplă astăzi în Iran s-ar datora acțiunilor groznice ale Hamasului din 7 octombrie. De asemenea, fostul lider PNL spune că criticile aduse de către Donald Trump la adresa ONU ar fi justificate. Acestea fiind, spune el, organizații ineficiente care se bazează pe contribuția principală a Statelor Unite. „Totuși, noi uităm că nebunia asta de acum, sigur, ea e milenară, dar vorbim de asta de acum, din Orient. A început printr-o acțiune odioasă, monstruoasă, criminală, coordonată de Iran, pentru că Hamasul este un proxy direct coordonat de Iran la 7 octombrie. Și că, deci, tot, inclusiv lucrurile greu de acceptat sau inacceptabile din Gaza, moartea atâtor oameni nevinovați, nenorocirea asta este, totuși, rezultatul unei acțiuni pe care a pornit-o Iranul; în orice caz, a consumat-o și a asumat-o Hamasul. Apropo de Trump, da, e o problemă cu Organizația Națiunilor Unite. E o problemă cu tot felul de organizații, unde are și el dreptate: «Stați pe banii mei principali». Și, totuși, eu n-am auzit niște condamnări atât de ferme la ce s-a întâmplat la 7 octombrie.” De asemenea, politicianul aduce o critică dură la adresa unor lideri europeni. Acesta susține că, deși au militat pentru Gaza în lunile trecute, acum pare că au trecut cu vederea acțiunile Hamasului și ale Iranului. „Eu nu l-am văzut pe domnul Sanchez și pe partizanii lui de stânga din Spania în stradă în momentul când oamenii, cu miile, au fost măcelăriți în Iran, iranieni, de către propriii conducători. Deci, hai să mai terminăm o dată cu chestia asta stângistă, care nu știe decât «Free Palestine» și la care, până și la o nenorocire, o crimă abominabilă, un lanț de crime ca cel din 7 octombrie, oamenii dau din umeri și spun că asta e din cauza Israelului, că au plecat de acolo să supere Hamasul.”
Donald Trump a semnat un ordin executiv de urgență națională pentru SUA
Potrivit informațiilor apărute în ultima zi în presa internațională, președintele SUA, Donald Trump, a semnat un ordin executiv de „urgență națională” în scopul salvării sportului din mediul universitar. Jurnaliștii americani notează că intervenția pusă în scenă vizează transferurile jucătorilor, eligibilitatea și veniturile din imagine (NIL – „name, image, likeness”), dar și adoptarea unor cerințe de finanțare pentru Jocurile Olimpice și sporturile feminine. Ce prevede ordinul semnat de către Donald Trump: „Apreciem interesul și atenția administrației prezidențiale față de aceste chestiuni” Potrivit cbssports.com, ordinul prevede următorul aspect: ar trebui ca universitățile „să ofere posibilitatea de transfer în perioada de eligibilitate de cinci ani și din nou dacă studentul-sportiv obține o diplomă de patru ani”. De asemenea, ordinul cuprinde o prevedere de revizuire a granturilor și a contractelor guvernamentale federale pentru școli și de reducere a finanțării, dacă acestea nu respectă normele NCAA – National Collegiate Athletic Association. Iată ce a declarat președintele NCAA, Charlie Baker, în cursul serii de vineri, 3 aprilie 2026, pe marginea acestui subiect, conform sursei citate: „NCAA a modernizat sporturile universitare pentru a oferi mai multe beneficii sportivilor-studenți, iar ordinul consolidează multe dintre protecțiile noastre obligatorii – inclusiv acoperirea garantată a asistenței medicale, serviciile de sănătate mintală și protecția burselor. Această acțiune reprezintă un pas semnificativ înainte și apreciem interesul și atenția administrației prezidențiale față de aceste chestiuni. Stabilizarea sportului universitar necesită în continuare o soluție legislativă federală permanentă, așa că așteptăm cu nerăbdare să continuăm colaborarea alături de administrația prezidențială și de Congres pentru a adopta o legislație specifică, cu sprijinul liderilor studenților-sportivi”. Ordinul, unul „cuprinzător și direct” Americanii scot în evidență faptul că ordinul semnat de către Donald Trump este privit drept „cuprinzător și direct” în comparație cu ultima sa încercare. Justiția a anulat mai multe ordine venite de la șeful statului cu privire la sporturile universitare, considerându-le de neaplicat. „Dacă nu acționăm, vom ajunge foarte repede într-o lume cu 30 până la 50 de echipe de fotbal (n.r. – american) universitar, practic un mini-NFL, iar restul universităților vor fi lăsate în urmă”, a declarat senatorul republican Ted Cruz, luna trecută. Demersul a venit după ce regulile s-au relaxat mult în ultimii ani, iar sportivii au început să se transfere des și să câștige bani din imagine, ceea ce a schimbat complet sistemul. Aceste schimbări sunt controversate. Unii spun că sunt necesare pentru ordine, alții cred că acestea limitează drepturile sportivilor.
Analiză Foreign Affairs: Teheranul ar trebui să declare victoria și să forțeze un acord amplu cu Washingtonul
Potrivit textului publicat în publicația Foreign Affairs , deși teritoriul iranian a fost supus timp de mai multe săptămâni unor bombardamente americane și israeliene, conducerea Republicii Islamice a rămas funcțională, iar Iranul a continuat să riposteze militar și să își mențină capacitatea de reacție. Autorul susține că obiectivul Washingtonului și al Tel Avivului de a forța capitularea Teheranului nu a fost atins, iar conflictul a intrat într-un impas costisitor pentru inițiatorii săi. Articolul arată că, în interiorul Iranului, o parte a populației cere continuarea confruntării până la pedepsirea agresorilor, invocând lipsa de încredere în Statele Unite și experiențele negative ale negocierilor anterioare. În același timp, autorul avertizează că prelungirea războiului ar duce la pierderi suplimentare de vieți omenești, la distrugerea infrastructurii civile și la extinderea violențelor la nivel regional. În acest context, analiza propune ca Teheranul să „ia victoria” și să deschidă calea unui acord mai amplu. Printre măsurile sugerate se numără limitarea programului nuclear iranian, redeschiderea Strâmtorii Hormuz și ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Iranului. De asemenea, autorul evocă posibilitatea unui pact bilateral de neagresiune între Iran și Statele Unite, precum și reluarea cooperării economice și tehnologice dintre cele două state. Textul susține că o simplă încetare a focului ar fi fragilă și insuficientă, întrucât nu ar rezolva cauzele profunde ale ostilității dintre Washington și Teheran. În schimb, autorul pledează pentru un acord cuprinzător care să abordeze simultan dosarul nuclear, libertatea navigației în Golf, securitatea regională și reintegrarea economică a Iranului. În ceea ce privește dimensiunea nucleară, articolul propune ca Iranul să accepte reducerea stocurilor de uraniu îmbogățit și monitorizare internațională permanentă, în timp ce Statele Unite ar urma să elimine sancțiunile unilaterale și să sprijine revenirea Iranului în lanțurile comerciale globale. Totodată, autorul sugerează crearea unui consorțiu regional de îmbogățire a combustibilului nuclear, cu participarea Iranului, a statelor din Golf și a unor puteri precum China, Rusia și SUA. Analiza mai susține că actualul conflict a demonstrat limitele opțiunii militare împotriva Iranului și a pus sub semnul întrebării eficiența arhitecturii de securitate bazate exclusiv pe prezența americană în regiune. În viziunea autorului, statele arabe din Golf ar trebui să participe la o nouă formulă regională de securitate, alături de Iran și de actorii internaționali relevanți. Textul îl menționează și pe președintele american Donald Trump, despre care afirmă că a transmis în ultimele zile mesaje contradictorii privind negocierile. Potrivit autorului, presiunile politice interne, inclusiv cele generate de creșterea prețurilor la energie, ar putea face dintr-un compromis diplomatic o variantă convenabilă pentru Casa Albă. În concluzie, articolul susține că războiul a creat, paradoxal, o oportunitate pentru un acord durabil între Iran și Statele Unite. Deși neîncrederea dintre părți rămâne profundă, autorul consideră că realitățile de pe teren ar putea împinge ambele tabere spre o soluție politică menită să închidă un conflict vechi de decenii.
Cuba: Peste 2.000 de deținuți au fost eliberați pe fondul relaxării blocadei petroliere americane
Decizia vine la scurt timp după ce administrația Donald Trump a permis unui petrolier rusesc să livreze țiței în Cuba, relaxând astfel blocada de facto asupra aprovizionării cu combustibil, instituită de la începutul anului, notează AFP. Guvernul cubanez nu a oferit detalii despre identitatea persoanelor grațiate sau despre infracțiunile comise, precizând doar că selecția s-a bazat pe criterii precum comportamentul în detenție, starea de sănătate și perioada executată din pedeapsă. Cu toate acestea, autoritățile de la Havana au anunțat că nu vor fi eliberați deținuți condamnați pentru infracțiuni grave, precum crimă, agresiuni sexuale sau trafic de droguri. Eliberarea deținuților, inclusiv a unor prizonieri politici, reprezintă una dintre cerințele constante ale SUA în relația cu Havana. În ultimele săptămâni au avut loc discuții între cele două părți, iar Cuba a promis anterior eliberarea mai multor persoane, inclusiv într-un gest de bunăvoință față de Vatican care acționează ca un mediator între Statele Unite și Cuba. Președintele Trump a vehiculat de mai multe ori ideea preluării controlului insulei, iar Secretarul de Stat Marco Rubio a spus că sistemul cubanez are nevoie de reforme profunde: „Nu le poți repara economia dacă nu le schimbi sistemul de guvernare”.
Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 35 | IConsiliul ONU va vota asupra folosirii forței pentru eliberarea Strâmtorii Ormuz / Iranul doboară avioane de vânătoare americane / Incendiu la o stație de gaze din Emiratele Arabe Unite
Un incendiu a izbucnit la instalația de gaze Habshan din Emiratele Arabe Unite; operațiunile au fost suspendate Resturile căzute în urma interceptării unui proiectil au provocat un incendiu la instalația de gaze Habshan, un important complex de prelucrare a gazelor din Emiratele Arabe Unite, a anunțat Biroul de presă din Abu Dhabi. „Operațiunile au fost suspendate pe durata intervenției autorităților pentru stingerea incendiului. Nu s-au înregistrat victime”, a adăugat acesta într-o postare pe X. Kuweitul afirmă că un atac iranian a lovit o stație de desalinizare Kuweitul a declarat că un atac iranian a avariat vineri anumite părți ale unei centrale electrice și stații de desalinizare, precizând că echipele de urgență acționează conform planurilor de urgență pentru a menține funcționarea instalației și a asigura securitatea acesteia. Iranul susține că a doborât un al doilea avion de vânătoare F-35 IGRC susține că a doborât un al doilea avion american F-35 în timp ce acesta survola centrul Iranului, potrivit unei postări pe Telegram a agenției de știri Fars a IGRC, citată de Al Jazeera. Postarea menționa că avionul de vânătoare a fost „complet distrus și s-a prăbușit” și că nu existau informații disponibile despre pilot din cauza avariilor grave suferite de aeronavă. Agenția de știri Mehr din Iran a declarat într-o postare pe Telegram că este puțin probabil ca pilotul să fi reușit să se catapulteze din aeronavă din cauza „exploziei violente” provocate de prăbușire. Comandamentul Central al SUA nu a răspuns imediat la aceste postări, dar a contestat o afirmație anterioară a IGRC potrivit căreia ar fi doborât un avion de vânătoare american. Navele filipineze vor beneficia de trecere „în condiții de siguranță” prin Strâmtoarea Ormuz Filipine afirmă că navele sale vor beneficia de drept de trecere în condiții de siguranță prin Strâmtoarea Ormuz. Este o evoluție importantă pentru guvernul de la Manila și un alt semn al reluării traficului maritim prin strâmtoare. Filipine a purtat discuții cu Iranul după ce a fost în contact cu acesta de ceva timp. Manila dorea să fie desemnată stat „neostil”, astfel încât să poată primi transporturi de petrol. Ministrul de externe, Theresa Lazaro, a declarat că discuțiile au fost productive și pozitive, iar omologul lor iranian a promis că navelor sub pavilion filipinez, energiei și marinarilor li se va permite „trecerea în siguranță, fără obstacole și rapidă”. Război fără oprire la cinci săptămâni: SUA și Israel lovesc Teheranul, Iranul ripostează în Golf Iranul a atacat în zori vineri ținte din Bahrain și Kuweit, în timp ce aviația americană și israeliană a lovit din nou Teheranul și Isfahanul, pe măsură ce războiul intră în a cincea săptămână fără niciun semn de încetinire. Consiliul de Securitate al ONU urmează să se reunească pentru a discuta situația Strâmtorii Ormuz. Bahrainul și Kuweitul au raportat atacuri iraniene intense în primele ore ale dimineții. Israelul a emis alerte pentru rachete care se apropiau de teritoriul său. Activiștii au semnalat lovituri în jurul Teheranului și al orașului Isfahan, fără ca țintele lovite să fie imediat identificate, potrivit AP. Iranul promite atacuri „devastatoare” și vizează infrastructura Israelului Iranul și aliații săi au schimbat focuri cu Israelul și Statele Unite, în timp ce obiective legate de Washington din Orientul Mijlociu au fost vizate alături de infrastructura energetică și civilă. Războiul care durează de mai bine de o lună nu reprezintă, vineri, semne de încetare, potrivit Gulf News. Atacurile au vizat din ce în ce mai mult obiective economice și industriale, alimentând temerile privind perturbări mai ample ale aprovizionării globale cu energie și adâncind impactul conflictului dincolo de câmpul de luptă. Iranul a lansat rachete asupra Tel Avivului în timpul nopții, declanșând apărarea aeriană israeliană și rănind ușor patru persoane, în timp ce noi explozii au fost auzite în Ierusalim după ce armata a avertizat asupra unui atac iminent. Consiliul de Securitate al ONU va vota asupra folosirii forței pentru protejarea traficului maritim în Strâmtoarea Hormuz Consiliul de Securitate al ONU va vota vineri asupra unui proiect de rezoluție prezentat de Bahrain pentru a autoriza folosirea forței „defensive” în vederea protejării traficului maritim din Strâmtoarea Hormuz împotriva atacurilor iraniene, informează France24. Iranul a blocat această rută maritimă strategică – punând în pericol aprovizionarea cu combustibil și destabilizând economia globală – ca represalii la atacurile americano-israeliene care au declanșat războiul din Orientul Mijlociu, început în urmă cu o lună. „Nu putem accepta terorismul economic care afectează regiunea noastră și lumea; întreaga lume este afectată de aceste evenimente”, a declarat săptămâna aceasta Jamal Alrowaiei, ambasadorul Bahrainului la Națiunile Unite. El a afirmat că textul, care a suferit mai multe modificări și este susținut de Statele Unite, „vine într-un moment critic”. Kuweitul interceptează rachete și drone ostile Kuweitul a anunțat că sistemele sale de apărare aeriană au interceptat atacuri ostile cu rachete și drone. Agenția de știri din Kuweit (KUNA) l-a citat pe purtătorul de cuvânt oficial al Ministerului Apărării, colonelul de stat major Saud Al-Atwan, care a declarat că zgomotele de explozie au fost cauzate de sistemele de apărare aeriană care au interceptat atacurile ostile.
Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 35 | Iranul promite atacuri devastatoare în Israel / Consiliul ONU va vota asupra folosirii forței pentru eliberarea Strâmtorii Ormuz / Kuweitul interceptează drone și rachete ostile
Război fără oprire la cinci săptămâni: SUA și Israel lovesc Teheranul, Iranul ripostează în Golf Iranul a atacat în zori vineri ținte din Bahrain și Kuweit, în timp ce aviația americană și israeliană a lovit din nou Teheranul și Isfahanul, pe măsură ce războiul intră în a cincea săptămână fără niciun semn de încetinire. Consiliul de Securitate al ONU urmează să se reunească pentru a discuta situația Strâmtorii Ormuz. Bahrainul și Kuweitul au raportat atacuri iraniene intense în primele ore ale dimineții. Israelul a emis alerte pentru rachete care se apropiau de teritoriul său. Activiștii au semnalat lovituri în jurul Teheranului și al orașului Isfahan, fără ca țintele lovite să fie imediat identificate, potrivit AP. Iranul promite atacuri „devastatoare” și vizează infrastructura Israelului Iranul și aliații săi au schimbat focuri cu Israelul și Statele Unite, în timp ce obiective legate de Washington din Orientul Mijlociu au fost vizate alături de infrastructura energetică și civilă. Războiul care durează de mai bine de o lună nu reprezintă, vineri, semne de încetare, potrivit Gulf News. Atacurile au vizat din ce în ce mai mult obiective economice și industriale, alimentând temerile privind perturbări mai ample ale aprovizionării globale cu energie și adâncind impactul conflictului dincolo de câmpul de luptă. Iranul a lansat rachete asupra Tel Avivului în timpul nopții, declanșând apărarea aeriană israeliană și rănind ușor patru persoane, în timp ce noi explozii au fost auzite în Ierusalim după ce armata a avertizat asupra unui atac iminent. Consiliul de Securitate al ONU va vota asupra folosirii forței pentru protejarea traficului maritim în Strâmtoarea Hormuz Consiliul de Securitate al ONU va vota vineri asupra unui proiect de rezoluție prezentat de Bahrain pentru a autoriza folosirea forței „defensive” în vederea protejării traficului maritim din Strâmtoarea Hormuz împotriva atacurilor iraniene, informează France24. Iranul a blocat această rută maritimă strategică – punând în pericol aprovizionarea cu combustibil și destabilizând economia globală – ca represalii la atacurile americano-israeliene care au declanșat războiul din Orientul Mijlociu, început în urmă cu o lună. „Nu putem accepta terorismul economic care afectează regiunea noastră și lumea; întreaga lume este afectată de aceste evenimente”, a declarat săptămâna aceasta Jamal Alrowaiei, ambasadorul Bahrainului la Națiunile Unite. El a afirmat că textul, care a suferit mai multe modificări și este susținut de Statele Unite, „vine într-un moment critic”. Kuweitul a anunțat că sistemele sale de apărare aeriană au interceptat atacuri ostile cu rachete și drone. Agenția de știri din Kuweit (KUNA) l-a citat pe purtătorul de cuvânt oficial al Ministerului Apărării, colonelul de stat major Saud Al-Atwan, care a declarat că zgomotele de explozie au fost cauzate de sistemele de apărare aeriană care au interceptat atacurile ostile.
Mihai Fifor, fostul ministru al Apărării, după declarațiile lui Trump privind NATO: Nu ar fi un câștig clar pentru Washington. Dimpotrivă
Prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, spune că o eventuală retragere a SUA din NATO nu ar fi un câștig pentru Washington, ci ar însemna pierderea rețelei de alianțe, cel mai important multiplicator de putere pe care SUA îl are în lume. Acesta menționează, de asemenea, că România a fost prinsă în cel mai prost moment, relatează Mediafax. Mihai Fifor spune că, dacă până mai ieri părea de neconceput, Donald Trump a spus clar în interviul acordat The Telegraph că „Statele Unite iau în calcul retragerea din NATO”. „Nu ca exercițiu retoric, așa cum eram obișnuiți încă din primul mandat al președintelui Trump, nu ca presiune de negociere, ci ca opțiune strategică „beyond reconsideration”. Iar declarațiile lui Marco Rubio, care vorbește despre necesitatea „reexaminării” relației după conflictul din Iran, confirmă că nu asistăm la o simplă ieșire de moment, ci la o repoziționare profundă a Washingtonului. Contextul este esențial. Avem un conflict deschis în zona Golfului, cu mize energetice globale, cu presiune pe Strâmtoarea Hormuz și cu o Europă care a refuzat să intre într-o logică de escaladare militară directă. În acest context, administrația americană transmite un mesaj brutal: solidaritatea aliată nu mai este necondiționată. Dacă NATO nu răspunde reflex la solicitările Washingtonului, fără respectarea Tratatului, atunci însăși utilitatea Alianței este pusă sub semnul întrebării”, analizează fostul ministru al Apărării. Acesta spune că există, din declarațiile de până acum „ruptură reală”: „Pentru prima dată de la 1949, principiul de bază al NATO – apărarea colectivă și solidaritatea strategică – este reinterpretat tranzacțional. Nu mai vorbim despre o comunitate de securitate, ci despre un aranjament condiționat de interese imediate”. Iar când liderul SUA numește Alianța Transatlantică „paper tiger”, semnalul transmis nu este doar politic, ci strategic: „descurajarea începe să se erodeze”, spune Mihai Fifor. Pierde doar Europa sau și SUA? Fostul ministru al Apărării afirmă că întrebarea esențială este acum dacă pierde doar Europa sau și Statele Unite. El crede că o eventuală retragere ar face SUA mai vulnerabile și expuse, în timp ce riscul de proliferare nucleară crește. „Răspunsul, dacă privim lucid, este că o eventuală retragere americană nu ar fi un câștig clar pentru Washington. Dimpotrivă. Ar însemna pierderea celui mai important multiplicator de putere pe care SUA îl are la nivel global: rețeaua de alianțe. NATO nu este doar despre apărarea Europei, ci despre proiecția puterii americane. Baze, acces, interoperabilitate, legitimitate politică. Fără NATO, fiecare intervenție devine mai complicată, mai costisitoare și mai puțin legitimă. În același timp, credibilitatea globală a SUA ar fi serios afectată. Dacă Washingtonul părăsește cea mai de succes alianță militară din istorie, ce mesaj primesc partenerii din Asia? Ce garanții mai au Japonia, Coreea de Sud sau Australia că angajamentele americane sunt solide? Într-un astfel de scenariu, riscul de proliferare nucleară crește, iar lumea devine mai instabilă, nu mai sigură. Paradoxal, o astfel de decizie ar putea face chiar Statele Unite mai vulnerabile. NATO a funcționat timp de decenii ca un sistem de stabilizare care ține conflictele departe de teritoriul american”, afirmă Mihai Fifor. Potrivit ministrului, „o Europă instabilă, cu o Rusie mai agresivă, înseamnă mai multe crize, mai multe puncte de tensiune și, inevitabil, o presiune mai mare asupra Washingtonului de a interveni – dar dintr-o poziție mai slabă. În plus, într-un moment în care competiția strategică cu China se intensifică, fragmentarea sistemului de alianțe este exact opusul a ceea ce ar avea nevoie SUA. Retragerea din NATO nu ar însemna economie strategică, ci reducerea influenței globale într-o lume în care influența contează mai mult ca oricând”, mai spune Mihai Fifor. Fostul ministru exte convins că „pentru Europa consecințele sunt imediate și brutale”, în cazul unei retrageri din NATO, însă NATO fără Statele Unite nu dispare formal, „dar își pierde coloana vertebrală”. Mihai Fifor acuză ”mascarada” pusă la cale de Iohannis Fifor: România este prinsă în cel mai prost moment al său din ultimele decenii „Aproximativ 70% din capacitatea militară, nucleul descurajării nucleare, infrastructura de comandă și control. Articolul 5 nu dispare, dar devine mult mai puțin credibil. Europa este forțată să accelereze brutal ceea ce de ani de zile amânăm: autonomia strategică reală. Bugete mult mai mari, integrare militară efectivă, poate chiar o umbrelă nucleară europeană. Dar toate acestea nu se construiesc în luni, ci în ani. Iar între timp se deschide o fereastră de vulnerabilitate extrem de periculoasă. Pentru România, însă, problema nu este doar externă. Este și profund internă. Iar aici lucrurile trebuie spuse fără menajamente. România este prinsă, posibil, în cel mai prost moment al său din ultimele decenii. Cu o economie în recesiune, cu presiuni inflaționiste și dezechilibre bugetare, cu potențiale tensiuni sociale, dar mai ales cu o linie de decizie pe externe și apărare care nu arată nimic, nici coerență, nici forță, exact când ar fi nevoie de claritate strategică și acțiune fermă. Într-un moment în care lumea se reașază violent, România este incapabilă de reacția pe care ar trebui să o aibă. Are un premier care și-a atins de foarte multă vreme limitele, blocat într-o logică îngustă, contabilă, incapabil să înțeleagă dimensiunea strategică a momentului, și are miniștri pe externe și apărare care nu reușesc să genereze nici direcție, nici credibilitate. Baza Mihail Kogălniceanu și Aegis Ashore Deveselu sunt astăzi piloni ai prezenței americane pe flancul estic. Dar în absența unei strategii coerente și a unei diplomații active, riscăm ca aceste avantaje să devină simple relicve ale unei epoci în care securitatea era garantată, nu negociată zilnic. Tradus fără ambiguități: dacă arhitectura NATO se fisurează, România este în prima linie a riscului. Iar cu actuala capacitate de decizie, nu suntem pregătiți. Cine câștigă? Evident, Vladimir Putin. Nu printr-o victorie militară, ci prin atingerea unui obiectiv strategic urmărit de decenii: slăbirea coeziunii occidentale și fragmentarea arhitecturii de securitate euro-atlantice. Adevărul, spus direct, este acesta: nu discutăm doar despre o posibilă retragere a SUA din NATO. Discutăm despre o schimbare de epocă. Iar România riscă să intre în această nouă realitate nepregătită, slabă și fără direcție”, mai
Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 34 | Israelul a interceptat un atac cu rachete lansate de Teheran / Trump a susținut primul discurs la Casa Albă despre război / Prețurile la petrol au crescut imediat după discursul său
Anthony Albanese precizează că „nu este clar” ce mai rămâne de realizat în războiul din Iran. Premierul Australiei Anthony Albanese a declarat joi că obiectivele inițiale ale războiului din Iran au fost atinse și că nu este clar ce mai rămâne de realizat. „Acum că aceste obiective au fost atinse, nu este clar ce mai trebuie realizat sau cum va arăta punctul final”, a spus el. Forțele Armate Israeliene (IDF) au declarat, joi, că sistemele de apărare aeriană au reacționat la un atac cu rachete din Iran, la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a ținut un discurs adresat publicului american cu privire la războiul din Orientul Mijlociu. Armata a precizat într-un comunicat că a „identificat rachete lansate din Iran către teritoriul Statului Israel” pentru a treia oară în puțin peste trei ore, adăugând că „sistemele defensive sunt în funcțiune pentru a intercepta amenințarea”. Sirene de raid aerian au sunat în nordul Israelului, potrivit Comandamentului Frontului Intern al armatei, și nu au existat rapoarte imediate privind victime sau pagube. Prețurile petrolului cresc după ce Donald Trump s-a adresat americanilor cu privire la evoluția conflictului cu Iranul Prețurile petrolului au înregistrat o creștere bruscă după ce discursul lui Donald Trump către națiune nu a reușit să calmeze îngrijorările pieței legate de închiderea strategicului strâmtorii Hormuz, președintele SUA făcând apel la alte țări să contribuie la redeschiderea acesteia, potriviy The Guardian. Prețul petrolului Brent a crescut cu peste 4%, ajungând la 105,55 dolari, în timp ce prețul petrolului West Texas Intermediate a urcat cu 3%, ajungând la 103,16 dolari. Ambele prețuri erau în scădere înainte ca președintele SUA să-și înceapă discursul. Trump se adresează națiunii americane pentru prima dată de la începutul Războiului Donald Trump a susținut, miercuri seara, primul său discurs oficial la Casa Albă, de la declanșarea războiului din Orientul Mijlociu, care a pornit în urmă cu o lună. Trump a afirmat că obiectivele strategice principale ale Americii sunt pe cale de a fi îndeplinite și că este aproape de a „duce treaba la bun sfârșit” în Iran. El a stabilit din nou un termen de „două-trei săptămâni, potrivit Reuters. Acesta a precizat că SUA va continua să lovească ținte în următoarele două trei săptămâni în Republica Islamică Iran. De asemenea, în discursul său, acesta a făcut o serie de afirmații cu privire la implicarea Americii în războaiele anterioare, comparându-le cu operațiunea din Iran, pe care a caracterizat-o drept „atât de puternică, atât de strălucită”.
Președintele Iranului a transmis o scrisoare poporului american în care face apel la dialog
Mesajul a fost publicat cu doar câteva ore înainte ca președintele american Donald Trump să susțină un discurs despre războiul cu Iranul, prezentat de Casa Albă drept o „actualizare importantă”, conform The New York Times. Pezeshkian nu a anunțat măsuri concrete pentru reducerea tensiunilor, însă tonul scrisorii a fost unul conciliant. „Astăzi, lumea se află la o răscruce. Alegerea dintre confruntare și dialog este atât reală, cât și decisivă; rezultatul acesteia va modela viitorul generațiilor viitoare”, a transmis liderul iranian. Nu este clar dacă mesajul reflectă poziția întregii conduceri de la Teheran. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat că afirmația lui Trump potrivit căreia Iranul caută o încetare a focului este „falsă și lipsită de temei”. În scrisoarea publicată în engleză și persană, Pezeshkian a alternat apelul la dialog cu pasaje mai ferme, în care a susținut că Iranul nu a început niciodată un război, dar s-a apărat de fiecare dată când a fost atacat. În același timp, președintele Iranului a făcut o distincție clară între administrația americană și populația SUA. „Poporul iranian nu nutrește niciun sentiment de ostilitate față de alte națiuni, inclusiv față de cetățenii Statelor Unite, ai Europei sau ai țărilor vecine. Chiar și în fața intervențiilor și presiunilor externe repetate de-a lungul istoriei sale, Iranul a făcut întotdeauna o distincție clară între guverne și popoarele pe care acestea le conduc. Acesta este un principiu adânc înrădăcinat în cultura iraniană și în conștiința colectivă, nu o poziție politică de moment”, a transmis Masoud Pezeshkian. El a afirmat în scrisoare că prezentarea Iranului drept o amenințare „nu corespunde nici realității istorice, nici faptelor care pot fi observate în prezent”. În Iran, deciziile majore sunt luate însă de liderul suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, care are ultimul cuvânt în probleme precum negocierile cu Washingtonul sau condițiile de încheiere a războiului.