Etichetă: sua

Kremlinul nu este pregătit pentru summitul Putin-Zelenski. Declarațiile date de Serghei Lavrov

Declarațiile lui Lavrov creează din nou confuzie din partea Kremlinului, fiind un duș rece pentru eforturile lui Donald Trump de a organiza un summit pentru negocieri directe în vederea încheierii Războiului din Ucraina, potrivit Politico.  Dacă la începutul săptămânii, oficialul de la Casa Albă a anunțat pe social media organizarea unui summit bilateral între Zelenski și Putin, anunțul fiind urmat de întâlniri decisive alături de reprezentații Coaliției de Voință, oficialul nu a oferit foarte multe detalii despre această chestiune. Totuși, oficialii de la Kremlin s-au arătat reticenți în a purta negocieri propriu – zise cu Ucraina. Marți, ministrul de Externe Serghei Lavrov a precizat că o astfel de întâlnire „ar trebui pregătită pas cu pas, gradual, de la nivel de experți și parcurgând toate stadiile necesare”.  Ce a declarat Lavrov? Vineri, declarațiile ministrului rus de Externe au semănat chiar mai multe semințe de îndoială, Lavrov acuzând că Zelenski este cel care nu este dispus să negocieze. Lavrov susține că președintele ucrainean refuză să excludă o posibilă aderare la NATO, dar și să dea curs solicitărilor de extindere a teritoriilor ale Kremlinului. „Putin este pregătit să se întâlnească cu Zelenskyy atunci când agenda summitului va fi pregătită, iar această agendă nu este deloc gata”, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov pentru NBC News. „Zelenski a spus nu la orice (n.r. – solicitări). Cum ne putem întâlni cu o persoană care se pretinde a fi lider?”, a adăugat diplomatul rus. În timp ce Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a precizat, în prima parte a săptămânii, că Rusia a fost de acord cu o întrevedere între Putin și Zelenski, prezentând presupusa deschidere spre negocieri ca un progres, liderii europeni s-au declarat sceptici cu privire la faptul că Moscova este cu adevărat interesată de încheierea războiului și că va participa la negocieri „de bună credință”, precizează Politico. „Uităm că Rusia nu a făcut nicio concesie și că ei sunt agresorii în această situație”, a declarat vineri Kaja Kallas, înalt diplomat european în Afaceri Externe și Politici de Securitate. Vineri, președinte ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Moscova că trage de timp în negocierile de pace cu scopul de a amâna intenționat sancțiunile impuse de SUA. Trump a anunțat că va supune scțiuni comerciale asupra partenerilor comerciali ai Rusiei, dacă Kremlinul refuză să participe la un summit trilateral.

Reuters: Consilierii de securitate națională ai SUA și ai UE discută opțiuni militare pentru Ucraina

O sursă familiarizată cu subiectul a declarat pentru Reuters că secretarul de stat american Marco Rubio, care este și consilierul de securitate națională al lui Trump, a organizat joi o conferință cu omologii săi europeni pentru a discuta opțiunile pentru a oferi garanții de securitate Kievului. O declarație a Pentagonului a afirmat că planificatorii americani și europeni au elaborat opțiunile militare pentru a fi „luate în considerare în mod corespunzător” de consilierii de securitate națională ai aliaților. Șefii apărării din Statele Unite, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit și Ucraina s-au întâlnit la Washington, D.C., între marți și joi. Încă nu se cunosc toate detaliile, însă statele europene ar furniza „cea mai mare parte” a forțelor implicate în garanțiile de securitate pentru Ucraina, relevă sursa citată. Informațiile vin în contextul în care în urma summitului de la Casa Albă de la începutul săptămânii, la care au participat mai mulți lideri europeni și Volodimir Zelenski, Trump a promis că va ajuta la  protejarea Ucrainei în cadrul oricărui acord de pace cu Rusia. Pe de altă parte, Trump a declarat că nu va trimite trupe americane în Ucraina, însă a lăsat deschisă posibilitatea unei alte implicări militare a SUA, inclusiv sprijin aerian. Una dintre opțiuni era trimiterea de forțe europene în Ucraina, aflate sub comanda și controlul Statelor Unite. Sprijinul aerian al SUA ar putea lua diverse forme, inclusiv furnizarea de sisteme de apărare aeriană suplimentare Ucrainei.

Zelenski: Ucraina nu va ceda teritorii pentru pace. China, exclusă ca garant de securitate

Într-o conferință de presă care a avut loc la Kiev, miercuri, liderul Ucrainei a descris situația de pe front drept dificilă, dar nu disperată. „Putin are mult mai mulți oameni și arme – acestea sunt fapte. Dar și economia lui se prăbușește, iar acesta este, de asemenea, un fapt”, a spus Zelenski, citat de The Kyiv Post. El a acuzat Kremlinul că încearcă să își inventeze victorii pentru a justifica războiul și pierderile în fața propriului popor. „Putin vrea să ne vândă aer” Președintele Ucrainei a precizat că țara sa nu va ceda teritorii în schimbul păcii și a explicat că propunerile Moscovei sunt inacceptabile: „I-am explicat lui Trump de ce teritoriile noastre sunt atât de importante și i-am spus că Putin vrea să ne vândă doar aer – el promite că nu ne va ataca, iar noi, în schimb, să-i cedăm ceea ce controlăm”. Zelenski a adăugat că o retragere a armatei ucrainene din est ar deschide drumul spre Harkov și Nipru, iar pierderea acestor zone ar pune în pericol însăși supraviețuirea statului. În Biroul Oval, el a insistat și pe problema Crimeei, pe care a numit-o „cea mai mare problemă”, reamintind că anexarea peninsulei a fost punctul de plecare pentru invazia pe scară largă a Rusiei. China, exclusă din ecuația garanțiilor Întrebat despre rolul Beijingului, Zelenski a respins ideea ca statul chinez să devină un garant de securitate după război: „China nu ne-a ajutat să oprim acest război de la început. În al doilea rând, China a ajutat Rusia, lăsând-o să importe drone comerciale de pe piața chineză”. El a reamintit că Beijingul a fost semnatar al Memorandumului de la Budapesta, dar nu a făcut nimic atunci când Rusia a anexat Crimeea, în 2014. „Ucraina are nevoie de garanții de securitate doar din partea statelor care sunt gata să ajute în practică și care ne-au arătat deja sprijin după 24 februarie 2022”. Racheta Flamingo, cu rază de 3.000 km, intră în producție Liderul Ucrainei a anunțat un progres important în industria de apărare: racheta de croazieră cu rază lungă de acțiune Flamingo. Acest tip de armă este conceput pentru a lovi cu precizie ținte aflate la mari distanțe, fiind comparabil cu rachetele de croazieră folosite de statele NATO. „Este cea mai reușită rachetă pe care o avem până acum”, a prezentat-o Zelenski, menționând că are o rază de acțiune de 3.000 de kilometri și că sistemul a trecut deja prin teste reușite. Moscova dispune deja de rachete de croazieră cu rază lungă, precum Kalibr, cu rază de acțiune între 1.500 și 2.500 de kilometri sau Kh-101 – până la 5.000 de km, însă majoritatea variantelor folosite împotriva Ucrainei au o autonomie mai mică decât cei 3.000 de km anunțați pentru Flamingo. Șeful Ucrainei a precizat că până în decembrie țara sa va dispune de mai multe asemenea rachete, iar producția de masă ar putea începe la sfârșitul anului sau la începutul lui 2026. „Ne uităm la succesul testelor și la modul în care este finanțat programul. Deocamdată nu avem capacitatea de a produce aceste rachete în număr mare, dar obiectivul este ca Flamingo să devină o componentă centrală a arsenalului nostru,” a declarat președintele ucrainean.  „Pactul dronelor” cu SUA În paralel, Ucraina a propus Statelor Unite un acord de 50 de miliarde de dolari, derulat pe cinci ani, care ar permite producerea a 10 milioane de drone anual. Inițiativa vine în condițiile în care Rusia a reușit să-și mărească rapid producția și utilizarea dronelor pe front, folosindu-le masiv pentru atacuri asupra infrastructurii ucrainene și pentru recunoaștere. „Problema dronelor rămâne… Rușii și-au crescut numărul de drone, iar noi nu, din cauza lipsei de finanțare,” a atras atenția Zelenski, subliniind că extinderea producției proprii ar putea reduce dependența Kievului de importuri și ar echilibra situația pe câmpul de luptă.

JD Vance, huiduit în Washington DC, la o întâlnire cu trupele Gărzii Naționale

Vicepreședintele SUA, JD Vance, a fost huiduit cu scandări de genul „Free DC!” în timpul unei sesiuni foto cu trupele Gărzii Naționale la Union Station, din Washington, care a avut loc miercuri după-amiază, 20 august. Alături de secretarul Apărării, Pete Hegseth, și adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, JD Vance a împărțit burgeri trupelor desfășurate săptămâna trecută de președintele Donald Trump. „Din Washington până în Palestina, ocupația este o crimă” „Apreciem tot ceea ce faceți. Am readus legea și ordinea”, le-a spus vicepreședintele american soldaților desfășurați în capitala SUA. În tot acest timp, o mulțime de manifestanți protesta afară scandând sloganuri precum „Eliberați Washingtonul!” și „Din Washington până în Palestina, ocupația este o crimă”. Întrebat de ce trupele stau la gară în loc să se afle în zone ale orașului unde ratele criminalității sunt statistic mai mari, Vance a susținut că „Washington era inundat de vagabonzi, dependenți de droguri, persoane fără adăpost și bolnavi mintal” și că vizitatorii nu se simțeau în siguranță nicăieri. „Acesta ar trebui să fie un monument al măreției americane. Nu trebuie să trăim așa” – JD Vance Adresându-se protestatarilor, el a spus: „Este cam bizar că avem o grămadă de oameni în vârstă, în principal albi, care protestează împotriva politicilor care protejează oamenii, când aceștia nu au simțit niciodată pericolul în întreaga lor viață. Haideți să eliberăm Washingtonul D.C, astfel încât familiile tinere să se poată plimba și să se simtă în siguranță. De asta încercăm să eliberăm Washingtonul D.C”. Sentimentele sale au fost împărtășite de Miller, care i-a minimalizat pe manifestanți numindu-i „comuniști nebuni” – „Îi vom ignora pe acești hipioți albi stupizi care trebuie să se întoarcă acasă și să tragă un pui de somn pentru că au toți peste 90 de ani și ne vom întoarce la treaba de a proteja poporul american și cetățenii din Washington DC”. Trump a preluat controlul Poliției metropolitane Săptămâna trecută, președintele Trump a federalizat Departamentul de Poliție metropolitană al orașului și i-a ordonat lui Hegseth să mobilizeze trupele Gărzii Naționale, susținând că ia măsuri împotriva „criminalității, a vărsării de sânge, haosului și mizeriei în capitala fără lege a națiunii noastre”. Totuși, multe surse, în special democrate, susțin că rata criminalității nu este atât de mare, dimpotrivă, infracțiunile violente fiind la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani. Se estimează că 1.900 de soldați sunt desfășurați în Washington D.C. Peste jumătate provin din state conduse de republicani, inclusiv Louisiana și Carolina de Sud. Pe lângă Union Station, trupele au fost observate mai ales în zonele centrale ale orașului, inclusiv în National Mall și în stațiile de metrou. RECOMANDAREA AUTORULUI: De câte ori a spus Zelenski „mulțumesc” în Biroul Oval, după ce JD Vance l-a făcut NERECUNOSCĂTOR în februarie Trump pune poliția din Washington D.C. sub control federal și desfășoară Garda Națională pe străzi. MOTIVUL pentru care se bazează pe armată

Trump intensifică presiunile asupra Fed și a oficialilor Partidului Democrat /Președintele SUA cere demisia unui membru al Consiliului guvernatorilor

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a cerut, miercuri, demisia unei membre a Consiliului guvernatorilor Rezervei Federale (Fed), Lisa Cook, pe fondul unei investigații asupra creditelor ipotecare ale oficialilor din cadrul instituției bancare centrale. ”Lisa Cook trebuie să demisioneze, acum!”, a cerut Donald Trump într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. Directorul Agenției Federale pentru Finanțarea Locuințelor, Bill Pulte, i-a cerut procurorului general, Pam Bondi, să ancheteze două credite ipotecare contractate de Lisa Cook, o acțiune care pare a marca intensificarea presiunilor Administrației Donald Trump asupra oficialilor care sunt membri ai Partidului Democrat (opoziție). Bill Pulte a trimis o scrisoare Departamentului Justiției prin care sugera că Lisa Cook a comis o infracțiune. “Cook a falsificat documente bancare și actele de proprietate pentru a obține condiții de creditare mai favorabile, ceea ce ar putea fi o fraudă ipotecară”, a acuzat Bill Pulte. Investigația vizează un credit de 230.000 de dolari, pe 15 ani, contractat de Lisa Cook în 2021 pentru achiziționarea unei case în Ann Arbor, statul Michigan, și un alt împrumut, tot din 2021, pe 30 de ani, în valoare de 540.000 de dolari, pentru o vilă în statul american Georgia. Administrația Trump a formulat acuzații asemănătoare la adresa altor membri ai Partidului Democrat, printre care senatorul Adam Schiff și Letitia James, procurorul statului New York. Deocamdată, nu au fost formulate acuzații și nu este clar dacă procurorul general se va sesiza. Donald Trump exercită de mult timp presiuni asupra Rezervei Federale, instituția bancară centrală din Statele Unite, cerând reducerea dobânzilor de referință. Liderul de la Casa Albă l-a numit în mai multe rânduri ”incompetent” pe președintele Fed, Jerome Powell, care, în schimb, a argumentat că nu poate relaxa politica monetară din cauza instabilității generate de politicile comerciale aplicate de Trump. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Rusia reduce așteptările privind posibilitatea unui SUMMIT Putin-Zelenski /„Orice întâlnire trebuie pregătită gradual” Țările europene examinează opțiunile privind SECURITATEA Ucrainei /Analist german: ”S-ar putea ca garanțiile să fie organizate în afara NATO”

Liderii europeni vor să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina, cu sprijinul SUA. Franța și Marea Britanie conduc inițiativa

După summitul de la Casa Albă care a adus un angajament mai ferm din partea SUA privind garanțiile de securitate, liderii europeni caută să valorifice oferta lui Trump și să plaseze Kievul într-o poziție mai puternică înaintea unei posibile întâlniri între președinții Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, informează Bloomberg. Europa discută despre trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina Liderii europeni s-au reunit marți pentru a discuta un plan ce prevede trimiterea de trupe britanice și franceze în Ucraina, în cadrul unui acord de pace. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, discuțiile s-au concentrat pe dimensiunea și amplasarea contingentelor. În jur de zece state ar fi pregătite să trimită militari în țara devastată de război, au precizat aceleași surse, sub protecția anonimatului, pentru Bloomberg. Totuși, natura sprijinului american rămâne neclară. „Când vine vorba de securitate, ei sunt dispuși să trimită trupe la sol”, a declarat Trump pentru Fox News. „Noi suntem dispuși să-i ajutăm cu diverse lucruri, mai ales – probabil prin aer, pentru că nimeni nu are capabilitățile pe care le avem noi, pur și simplu nu au. Dar nu cred că va fi o problemă”. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat ulterior că Trump înțelege importanța garanțiilor de securitate pentru asigurarea unei păci durabile. Oficiali militari europeni urmează să se întâlnească în zilele următoare cu omologii americani pentru a detalia „garanții de securitate solide și pentru a pregăti desfășurarea unei forțe de stabilizare dacă ostilitățile se vor încheia”, a anunțat guvernul britanic într-un comunicat. La discuții vor participa comandantul suprem al NATO în Europa, precum și șefii apărării din statele membre, au precizat surse familiare cu subiectul. Scepticism privind un acord de pace Deși liderii europeni au salutat întâlnirea de la Casa Albă, mai mulți oficiali rămân sceptici în privința perspectivei unui acord de pace și dacă aceste garanții de securitate ar fi suficiente pentru a-l descuraja pe Putin. Kremlinul, care cere ca Ucraina să cedeze controlul asupra unor teritorii din est, a respins ferm perspectiva desfășurării de trupe NATO pe teritoriul ucrainean. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a propus anterior un sistem de garanții de securitate pentru Ucraina similar cu cel al NATO, care ar oferi Kievului angajamente solide de apărare colectivă, fără a presupune aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Luni, la Washington, ea a declarat că aceasta este una dintre propunerile care vor fi discutate între aliați.

Statele Unite trimit trei distrugătoare în largul Venezuelei pentru a combate cartelurile de droguri

Statele Unite au trimis trei nave de război echipate cu rachete ghidate în apele din apropierea Venezuelei, a confirmat un oficial al Departamentului Apărării. Conform AP, distrugătoarele USS Gravely, USS Jason Dunham și USS Sampson urmează să ajungă în zonă în perioada următoare, în cadrul unei misiuni de mai multe luni menite să sprijine operațiunile antidrog. Decizia vine pe fondul presiunilor exercitate de președintele Donald Trump pentru utilizarea armatei americane în lupta împotriva cartelurilor, pe care le consideră responsabile de traficul de fentanil și de violența din comunitățile americane. În februarie, administrația republicană a desemnat organizația venezueleană Tren de Aragua, gruparea MS-13 din El Salvador și mai multe carteluri mexicane drept organizații teroriste străine, alături de anunțul unei recompense de 50 de milioane de dolari pentru prinderea președintelui Nicolás Maduro. Guvernul venezuelean a respins acuzațiile Washingtonului, ministrul de externe Yvan Gil calificându-le drept dovada „lipsei de credibilitate” a SUA și un semn al „eșecului politicilor sale în regiune”. Președintele Maduro a anunțat mobilizarea a peste 4,5 milioane de membri ai milițiilor populare pentru apărarea țării. „Imperialismul și-a pierdut mințile și amenință pacea Venezuelei”, a spus liderul de la Caracas.

În contradicție cu autoritățile federale, pediatrii americani recomandă vaccinarea anti-Covid a sugarilor

Academia Americană de Pediatrie a lansat noi recomandări privind vaccinarea copiilor, sugerând ca sugarii și copiii cu vârste între 6 și 23 de luni să primească vaccinul anti-COVID. Recomandările sunt în contradicție cu orientările actualizate ale Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), aflat sub coordonarea lui Robert F. Kennedy Jr., care au lasat decizia la latitudinea părinților și a medicilor, într-un model numit „decizie clinică împărtășită”. „Academia face recomandări privind imunizarea pediatrică încă din anii 1930, iar acest lucru nu s-a schimbat”, a declarat marți președinta Susan J. Kressly, cu ocazia publicării noului program anual de vaccinare pediatrică, pentru ABC News. Cei mai mici, considerați cei mai vulnerabili „Dar ceea ce s-a schimbat este faptul că anul acesta facem acest lucru într-un mediu al dezinformării, ceea ce face mai important ca oricând să oferim îndrumări clare și sigure, pentru că majoritatea familiilor americane se bazează pe noi”. Organizația națională a pediatrilor avertizează că cei mai mici copii, în special sub doi ani, sunt cei mai vulnerabili la complicații grave și că vaccinarea rămâne o măsură de protecție. „Știm că acest grup de vârstă are cel mai mare risc pentru forme severe”, a spus Kressly. „Și vrem să ne asigurăm că acei copii care nu au trecut prin pandemie și nu au fost expuși virusului vor fi protejați cât mai bine posibil”. Fără recomandare oficială, părinții plătesc Divergențele dintre recomandările pediatrilor și cele ale Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor pot avea efecte asupra politicilor de sănătate și asupra acoperirii prin asigurări. Doar vaccinurile recomandate de Comitetul consultativ al Centrului sunt, de regulă, cele decontate, iar absența unei recomandări oficiale va conduce la costuri suportate direct de părinți sau la excluderea din programele federale de vaccinare gratuită. „Trebuie să colaborăm cu factorii de decizie care înțeleg importanța menținerii vaccinurilor disponibile pentru toți copiii care depind de ele”, au menționat medicii pediatri. Studiile Covid: forme ușoare la cei mici Pe de altă parte, mai multe studii au arătat că sugarii și copiii mici trec în general prin infecția cu SARS-CoV-2 fără semne grave și fără sechele. Cercetări realizate în perioada Omicron au arătat că bebelușii sub șase luni au evoluții ușoare, cu internări scurte și fără complicații. Un studiu al Universității Stanford, publicat în jurnalul Cell, în octombrie 2023, a arătat că sistemul imunitar al copiilor reacționează mai eficient în căile respiratorii superioare, unde răspunsul antiviral este rapid și concentrat, reducând riscul de inflamație sistemică. Anticorpii SARS-specifici la sugari nu au scăzut pe o perioadă de aproximativ 300 de zile, spre deosebire de adulți unde răspunsul anticorporal a scăzut de 10 ori în aceeași perioadă. Această particularitate ar putea explica de ce formele severe sunt rare la această categorie de vârstă. Un alt factor menționat de specialiști este că, lipsiți de comobidități cronice, virusul are mai puține «porți de intrare» în organismul copiilor mici, comparativ cu adulții, ceea ce îi protejează parțial împotriva formelor grave.

Confuzie în SUA. Medicii pediatri și autoritățile au recomandări diferite legate de vaccinare

Academia Americană de Pediatrie se abate substanțial de la recomandările guvernului american privind vaccinarea pentru prima dată în trei decenii. Noile recomandări ale pediatrilor americani privind vaccinarea împotriva COVID-19 au fost publicate marți și diferă de sfaturile CDC. Experții spun că după ce scepticii vaccinării au ajuns la putere în noua administrație Trump, îndrumările guvernamentale au devenit din ce în ce mai confuze. Acest lucru nu va ajuta, a recunoscut James Campbell, vicepreședinte al comitetului pentru boli infecțioase al AAP. „Va fi oarecum confuz. Dar în opinia noastră trebuie să facem alegerile corecte pentru copii, pentru a-i proteja”, a adăugat el, potrivit AP. Medicii pediatri americani recomandă insistent vaccinarea împotriva COVID-19 pentru copiii cu vârste cuprinse între 6 luni și 2 ani. Vaccinurile sunt recomandate și pentru copiii mai mari, a transmis AAP. Secretarul american al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., nu recomandă vaccinurile pentru copiii sănătoși de orice vârstă, dar spune că aceștia se pot vaccina la recomandarea directa a unui medic. În iunie, un grup de experți CDC urma să facă recomandări cu privire la vaccinurile de toamnă. Printre opțiunile pe care grupul le-a luat în considerare se număra și recomandarea de vaccinuri pentru grupurile cu risc ridicat. Kennedy a refuzat să colaboreze cu grupul și a decis să formeze un consiliu propriu format din persoane sceptice în privința vaccinurilor. De asemenea, Kennedy a exclus AAP, Asociația Medicală Americană și alte organizații medicale de top din colaborarea cu consilierii săi.

Riscurile unui acord Trump – Putin cu cedări teritoriale: S-ar putea să ne trezim cu DISPUTE pe tema împărțirii zonelor economice din Marea Neagră

Vineri, 15 august, Alaska nu va fi doar ținutul urșilor polari și al pescuitului la somon. Va fi și locul unde Donald Trump și Vladimir Putin își dau întâlnire pentru a vorbi despre pace în Ucraina. O pace sau un armistițiu cu semne de întrebare, cu potențiale cedări de teritorii și cu ecouri reci până la București. Trump a spus-o direct: „Vor fi schimburi de teritorii”. Simplu, aproape ca o rețetă culinară, doar că ingredientele sunt orașe, sate, oameni și destine. Întâlnirea ar putea rescrie harta politică a regiunii și lasă în urmă o întrebare amară: dacă tot se ajunge la cedări, de ce a fost întreținut războiul? Pentru România, ecuația e complicată. O pace negociată peste capul Kievului poate aduce liniște la graniță, dar și noi riscuri strategice. Cine câștigă, cine pierde și, mai ales, cine decide – asta e miza reală a discuției care, în teorie, ar trebui să oprească focul. În exclusivitate pentru Gândul, expertul în geopolitică Alexandru Georgescu desface scenariile posibile, cu bune, cu rele și cu tot ce ar putea urma după o pace cu cedare de teritorii. „Arhitectura europeană de securitate este în plină schimbare” Gândul: Domnule Georgescu, dacă întâlnirea dintre Trump–Putin ar duce la o pace în Ucraina prin cedări de teritorii, cine ar fi, în realitate, actorii care iau această decizie și cum ar influența acest lucru arhitectura de securitate europeană? Alexandru Geogrescu, expert în geopolitică: În primul rând, să stabilim că un acord de pace va dura o perioadă mai lungă de timp să fie negociat. Mai întâi va veni un acord de încetare a focului. În această fază, nu ar exista schimburi propriu-zise de teritorii, ci eventuale modificări ale liniei frontului pentru ca ambele părți să se considere în situații defensibile. Din Alaska, ar putea cel mult să rezulte o primă propunere de acord care să fie baza negocierilor ulterioare. Dar nu se poate face un acord fără acceptul ucrainenilor și al europenilor. Situația de față este ciudată pentru că strategia Administrației Trump, inclusiv din logica maximizării beneficiului propriu, a fost să se plaseze în centrul procesului de negociere și să fie intermediar în cadrul unor discuții indirecte. Scopul a fost de a controla informația și de a negocia individual cu fiecare parte pentru a identifica oportunitățile de compromis. Inclusiv în Arabia Saudită, leadershipul ucrainean și cel rus (nu vorbim doar de președinți) nu au interacționat aproape deloc. Este o formulă stranie, adecvată poate unui proces preliminar de pace, dar cu siguranță orientat spre a face din echipa Trump un element indispensabil al procesului, inclusiv pentru a exclude partea europeană. Cât despre precedentul schimbărilor de teritorii, aș spune că a existat deja o breșă în cadrul acestui pilon al sistemului de securitate, cel al neschimbării granițelor prin forță, în momentul invaziei și anexării ilegale a Peninsulei Crimeea, care a fost deja integrată în statul rus. Chiar dacă ea nu a fost recunoscută, reacția Vestului și sancțiunile de atunci au fost suportabile pentru Rusia și au setat așteptările pentru fezabilitatea unui nou rapt teritorial. Nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi oprit extinderea așa-ziselor republici popular sau dacă invazia-fulger din 2022 nu ar fi fost respinsă. Există varianta în care cedarea de teritorii se face de facto, dar fără recunoaștere legală din partea Ucrainei și a restului comunității internaționale, dar s-ar putea ca Rusia să insiste pe recunoașterea Peninsulei Crimeea, ținând cont de rolul său strategic și de rezervele de hidrocarburi din zona sa economică exclusivă. Arhitectura europeană de securitate este în plină schimbare către un nou nivel de echilibru bazat pe alocări mai mari de resurse, investiții mai mari în tehnică militare și cooperare mai mare la nivel industrial și operațional. Rolul american în această arhitectură, reliefat și de rolul lor în Ucraina, inclusiv pe partea de informații militare, nu a fost nicicând mai important, ceea ce îi oferă lui Donald Trump anumite pârghii asupra europenilor și ucrainenilor. În schimb, conceptul clasic al unei arhitecturi de securitate europene trebuia să implice și Rusia, prin formule de cooperare baltică și la Marea Neagră, prin Consiliul NATO-Rusia, prin diferitele tratate de limitare a forțelor convenționale, a rachetelor nucleare cu rază intermediară și a testelor nucleare (văzând inclusiv anunțurile legate de posibila testare a unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară). Acest concept a dispărut cu totul cel puțin pentru o generație, însă, în cadrul unei păci, Rusia va face tot posibilul să revină la status quo ante, prin eliminarea sancțiunilor, reluarea rolului de furnizor de gaze către Europa (și de resurse, în general, către Germania) și dezvoltarea unor noi roluri, cum ar fi cel de furnizor major de hidrogen. „Beligeranții și suporterii lor au văzut oportunități de a câștiga masiv” Gândul: De ce credeți că războiul din Ucraina a fost întreținut atât de mult timp, dacă scenariul final ar putea presupune oricum cedări teritoriale? Alexandru Georgescu: Să nu uităm că războiul din Ucraina este o mare necunoscută pentru noi. Este prima oară în perioada contemporană în care avem o putere de talie globală care se luptă cu un adversar cu tehnologie echivalentă, în contextul paradigmei armelor inteligente și a utilizării spațiului, atacurilor cibernetice etc. Ultimele două mari războaie convenționale au fost între Iran și Irak și între Etiopia și Eritreea, dar cu un nivel tehnologic mult mai redus. Toate prezumțiile fundamentale ale comunității vestice (și ale lumii în general) cu privire la un asemenea război au fost testate și s-au dovedit neadecvate. Faptul că s-a ajuns la război de uzură, consumul extraordinar de mare de muniții, letalitatea acestui război, rolul dronelor, relevanța continuă a tancurilor și altor mijloace de luptă care au fost neglijate de europeni mai ales, toate acestea indică faptul că războiul din Ucraina este un pas în necunoscut și este, de fapt, laboratorul pentru războiul de secolul XXI între puteri convenționale. În acest sens, neavând o formulă pentru a estima rezultatul final, beligeranții și suporterii lor au văzut oportunități de a câștiga masiv dacă erau dispuși să parieze. Ucraina nu ar fi pasibilă de un