Le Figaro: Trump-Putin, amețeala unui summit /Reconcilierea celor doi lideri cu aspirații hegemonice va fi suportată de Ucraina și Europa
Vladimir Putin, președintele Rusiei, speră să obțină normalizarea relațiilor cu Statele Unite și relansarea schimburilor comerciale, ceea ce ar trece războiul din Ucraina în plan secund, cu implicații directe asupra Europei, comentează cotidianul francez Le Figaro, înaintea summitului din Alaska. ”Pentru liderul de la Kremlin, normalizarea relațiilor cu Washingtonul, intensificarea cooperării economice și plasarea războiului din Ucraina într-o categorie subsidiară par a fi obiective tangibile. În plus, Vladimir Putin vrea să adauge Statele Unite pe lista țărilor care îl găzduiesc deși este vizat de un mandat de urmărire internațională pentru crime de război. Acesta este un succes în sine, chiar dacă este doar o pregustare a festinului diplomatic care se va produce prin summitul cu Donald Trump din Anchorage”, comentează Philippe Gélie, într-un editorial publicat în cotidianul Le Figaro. Summitul poate genera probleme serioase pentru Europa ”Am putea fi cuprinși de amețeală din cauza implicațiilor acestui summit, mai ales că absenții vor suporta nota de plată. Cei doi lideri ai unor puteri cu aspirații hegemonice par dispuși la reconciliere, ceea ce nu pot face decât în detrimentul Ucrainei și al Europei. Cea mai mare incertitudine este generată de Washington: dincolo de schimburile teritoriale avute în vedere, care sunt intențiile, planurile, așteptările, concesiile și liniile roșii? Este justificată agitația europenilor, mobilizați în modul de panică în ultimele zile (…)”, subliniază editorialistul. Putin știe că nu va obține ușor predarea Ucrainei, dar speră să îl convingă pe Trump Moscova își avansează metodic obiectivele: menținerea inflexibilă a exigențelor formulate de trei ani, care vizează împărțirea Ucrainei, presiunile maxime pentru a obține dialogul, oferta unui armistițiu minimal și anexarea teritoriilor ucrainene. Pentru Putin, trecerea conflictului din Ucraina în plan secund și intensificarea cooperării cu Statele Unite par obiective tangibile. ”Liderul de la Kremlin știe foarte bine că nu ar obține ușor predarea Ucrainei la masa negocierilor, dar știe și că îl poate convinge pe Trump că Administrația de la Kiev și europenii sunt adevăratele obstacole în calea obținerii Premiului Nobel pentru Pace. Fiind presat, Trump nu va considera anormală recompensarea agresorului. Oare îi va permite lui Putin să triumfe pe toate fronturile? Vom afla curând care dintre cei doi lideri este regele acordurilor diplomatice”, concluzionează editorialistul Philippe Gélie. Foto: Profimedia GÂNDUL va transmite LIVE evenimentul istoric din ALASKA, întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin. RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump afirmă că a avut consultări ”foarte bune” cu liderii europeni și îl avertizează pe Putin /„Vor fi consecințe SEVERE” dacă nu oprește războiul
CORTINA DE FIER ar putea să cadă din nou – avertizează un fost ministru de externe! Se discută o posibilă diviziune între zone de influență.
Pentru prima oară după aproape trei ani de conflict armat, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul Rusiei, Vladimir Putin, se vor întâlni pe 15 august în Alaska pentru a discuta perspectivele încetării războiului din Ucraina. O întâlnire care, în funcție de rezultat, poate schimba arhitectura securității în Europa de Est. Întrebarea este: unde se află România în această ecuație complicată? România, vecină directă cu Ucraina, cu o frontieră de peste 600 de kilometri, este mai mult decât un simplu spectator. Este un actor care își joacă propriul viitor în negocierile care privesc nu doar pacea, ci și echilibrul regional, securitatea și stabilitatea economică. Pe fondul unui război care a adus suferință, valuri mari de refugiați și schimbări strategice, țara noastră trebuie să fie atentă la orice mișcare care îi poate afecta direct interesele. Mai ales că Marea Neagră, această rută comercială și militară vitală, este în centrul unor planuri geopolitice care ar putea-o transforma într-un „lac rusesc” — o zonă controlată de Moscova, cu consecințe serioase pentru securitatea României și a întregii NATO. Emil Hurezeanu: România are o miză directă! Discuția dintre Trump și Putin vine după o perioadă în care relațiile dintre cele două superputeri au fost extrem de tensionate în timpul administrației Biden, iar războiul din Ucraina a fost un catalizator pentru o nouă împărțire a influențelor globale. Europa, prin liderii săi, a emis o declarație comună prin care a salutat eforturile lui Trump de a deschide negocierile pentru o pace durabilă. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe și amabsador, explică că poziția României nu poate fi ignorată, deoarece „are o miză directă”. „România este o țară membră a Uniunii Europene și, deopotrivă, a Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, este un stat cu o poziție regională în Europa Răsăriteană, asemănătoare ca importanță și ca mize, probabil inclusiv prin dimensiuni, prin proximitatea față de Ucraina și prin capacitățile militare proprii, ale alianțelor nord-atlantice și cele americane. În această situație, sigur că România are o miză directă în ceea ce privește aceste tratative”, spune Hurezeanu pentru Gândul. Pentru România, însă, miza merge dincolo de apartenența la NATO sau UE. Deși puțin probabil, Hurezeanu atrage atenția asupra riscului unei diviziuni a Europei de Est. „Cred că, fără suficiente argumente, se discută o posibilă diviziune între zone de influență, cu o «cortină de fier» care ar putea să apară între o zonă mai largă decât Ucraina, controlată de Rusia, incluzând eventual și state ca Republica Moldova sau cele baltice. Noi știm ce înseamnă asta. Am făcut parte aproape 50 de ani din sfera de influență sovietică și știm ce înseamnă asta. Nu cred într-o astfel de evoluție, dar trebuie să fim atenți”, avertizează fostul ministru de Externe în cabinetul Ciolacu 2. Victor Negrescu: Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc! Poziția României, în special în ce privește Marea Neagră, este esențială, spune Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și profesor de relații internaționale. El atrage atenția asupra lipsei României din cercurile restrânse de negociere, o absență care poate avea consecințe majore. „În primul rând, pentru mine este îngrijorătoare absența României. Mai multe întâlniri importante, mai ales ale partenerilor europeni, în care s-a discutat poziția comună cu privire la aceste negocieri de pace, au avut loc fără noi. Este crucial pentru România, pentru interesele sale, dar și pentru eforturile pe care le-a realizat, să fie parte implicată în tot acest proces. Țara noastră trebuie să își redefinească abordarea, să dialogheze direct cu statele partenere pentru a sublinia cel puțin viziunea României cu privire la această soluție de pace”, spune Negrescu pentru Gândul. Social-democratul atrage atenția că securitatea Mării Negre nu este doar o temă militară, ci și una economică pentru țara noastră. „Nu există un stat participant care să fie mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România și este crucial pentru noi să ne asigurăm că securitatea Mării Negre este luată în calcul atunci când se poartă aceste discuții. Trebuie să explicăm partenerilor americani, care au o strategie pentru Marea Neagră, de ce este în interesul nostru să ne asigurăm că această zonă este una sigură și stabilă (…) Dacă pacea este incertă, apetitul pentru investiții va scădea, iar economia regiunii va avea de suferit. Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc”. Ce urmează pentru România Pentru România, rezultatul negocierilor Trump-Putin nu se rezumă doar la frontul ucrainean. Este vorba despre securitatea graniței de est a NATO, despre menținerea Mării Negre ca spațiu internațional deschis și despre protejarea investițiilor și comerțului în regiune. Atât Emil Hurezeanu, cât și Victor Negrescu converg asupra unui punct esențial: Bucureștiul nu își poate permite să fie spectator la masa unde se decide viitorul regiunii. Mai ales când, așa cum subliniază Negrescu, „nu există un stat mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România”. Gândul transmite LIVE principalele evenimente ale întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladmir Putin: Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Mexicul extrădează 26 de lideri ai cartelurilor către SUA, în cel mai amplu transfer din ultimii ani
Conform AP, Mexicul a predat Statelor Unite 26 de figuri de rang înalt din mai multe carteluri, printre care lideri ai „Los Cuinis”, grup aliat cartelului Jalisco New Generation (CJNG), membri ai cartelului Sinaloa şi ai grupării Los Zetas. Printre cei extrădaţi se află Abigael González Valencia, cumnatul liderului CJNG Nemesio Rubén „El Mencho” Oseguera Cervantes, unul dintre cei mai căutaţi traficanţi de droguri de către autorităţile americane, precum şi Roberto Salazar, acuzat de uciderea unui adjunct de şerif din Los Angeles în 2008. Transferul a avut loc după ce Departamentul de Justiţie al SUA a convenit să nu solicite pedeapsa cu moartea pentru niciunul dintre inculpaţi, similar cu un acord încheiat în februarie, când Mexicul a predat 29 de membri ai cartelurilor, inclusiv pe celebrul Rafael Caro Quintero. Preşedintele mexican Claudia Sheinbaum a arătat o deschidere mai mare faţă de cooperarea în domeniul securităţii decât predecesorul său, însă a respins categoric ideea unei intervenţii militare americane pe teritoriul Mexicului. Administraţia Trump a desemnat CJNG şi alte şapte grupuri criminale latino-americane drept organizaţii teroriste străine, începând să formuleze acuzaţii de terorism în unele cazuri legate de carteluri.
Cornel Nistorescu: Ne întrebăm dacă România mai are parteneriat cu SUA
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Cornel Nistorescu a criticat actuala conducere politică a României, pe care o consideră lipsită de experiență și viziune. El i-a nominalizat pe Oana Țoiu și pe Nicușor Dan, acuzându-i că nu pot exprima clar o poziție proprie a țării în plan internațional. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Nistorescu spune că, în afara mesajelor oficiale primite și redactate de alții, liderii actuali nu sunt capabili să formuleze idei proprii. În opinia sa, acest lucru este evident mai ales în privința poziției României față de Ucraina. Cornel Nistorescu: „Oana Țoiu și Nicușor Dan sunt oameni care nu pot să exprime singuri în fața unui microfon” „Sunt șocat că politica în România a încăput pe mâna unor amatori, a unor aerieni. Oana Țoiu și Nicușor Dan sunt oameni care nu pot să exprime singuri în fața unui microfon, a unui băț, o poziție clară a României. Suntem cu Ucraina, sprijin Ucraina să fie parte la negocieri. În rest, zero. Zero. Ei, altfel, în afara unor poziții legate de Ucraina pe care le-au primit, comandate, redactate, ei nu sunt în stare să gândească nimic.”, afirmă acesta. O nouă perspectivă în relația cu Statele Unite Jurnalistul crede că România se îndreaptă spre o redefinire a relațiilor cu Statele Unite, dar atrage atenția că lipsa unei poziții din partea statului român slăbește această legătură. „Cred că ne apropiem destul de vertiginos, destul de repede, de o delimitare a relațiilor noastre sau o lămurire, într-o nouă perspectivă, a relațiilor noastre cu Statele Unite. Statul român nu mai are nicio poziție față de Statele Unite. România a rămas la fel…”, spune Cornel Nistorescu. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”
Uniunea Europeană cere Statelor Unite să activeze rapid prevederile Acordului comercial /Tarifele sunt plătite de clienții americani
Uniunea Europeană așteaptă ca Administrația Donald Trump să aplice toate prevederile proiectului Acordului comercial bilateral, anunță Comisia Europeană, notând că tarifele de 15% impuse de Washington vor fi suportate de cetățenii americani. ”Avem o realitate, un acord cu Statele Unite cu tarife generale de 15%, inclusiv pentru anumite ramuri industriale, producătorii auto, avem tarife zero pentru alte sectoare industriale. Credem că este un acord puternic, este cel mai bun rezultat pe care îl puteam obține în circumstanțele actuale, ținând cont de ambițiile Administrației SUA. Sigur că ne așteptăm ca Statele Unite să adopte măsurile convenite prin acest tratat, dar nu cred că suntem în etapa în care să aplicăm termene în privința acestor angajamente”, a declarat marți, într-o conferință de presă, Arianna Podesta, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. De altfel, un alt reprezentant al Comisiei Europene a notat că taxele vamale impuse de Statele Unite nu vor fi suportate de producătorii europeni, ci de consumatorii americani. ”Aș puncta că ați spus că aceste tarife sunt plătite de exportatorii din țările UE. Nu. Sunt plătite de clienții americani, ei sunt cei care achită facturile. Noi am semnalat foarte clar acest lucru. În această situație privind tarifele, pe care noi le considerăm taxe, nu au niciun efect benefic. Afectează economia mondială”, a declarat Olof Gill, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Președintele Donald Trump a amenințat că Statele Unite vor impune taxe vamale de 35% Uniunii Europene dacă Bruxellesul nu respectă planul investițiilor masive. În replică, Bruxellesul a semnalat că nu s-a angajat să facă investiții masive în Statele Unite, ci doar a manifestat ”intenții” în acest sens. ”Noi am fost foarte clari asupra angajamentelor care au fost făcute și care nu au fost făcute în cadrul Acordului cu SUA. În privința angajamentelor asumate de partea americană față de UE, am primit angajamentul unei taxe vamale generale de 15% care li se va aplica tuturor produselor, iar acesta este singurul acord semnat de SUA cu un partener prin care nu sunt aplicate tarife suplimentare celor existente. În privința angajamentelor în celălalt sens, ceea ce am transmis noi Administrației SUA sunt un fel de intenții agregate în privința cheltuielilor pentru energie și investițiilor în economia americană de către companiile europene. Acele angajamente nu sunt în niciun fel obligatorii”, a subliniat Comisia Europeană săptămâna trecută. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a ajuns la un acord comercial de principiu cu Donald Trump. De teama tarifelor cu care amenința președintele SUA în contextul deficitului comercial american, Uniunea Europeană va suporta impunerea de către SUA a unor taxe vamale de 15%, inclusiv asupra pieselor auto, produselor farmaceutice și semiconductorilor. Vor fi menținute tarifele sectoriale asupra oțelului, aluminiului și cuprului — adică UE va continua să fie taxată cu 50%. În plus, Uniunea Europeană a acceptat că facă achiziții de energie din Statele Unite de 750 de miliarde de dolari, să investească suplimentar 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2028 și să cumpere masiv armament american. Franța și Germania, cele mai puternice state din Uniunea Europeană, au criticat vehement proiectul acceptat de președintele Comisiei Europene. În contextul detaliilor furnizate de ambele părți, proiectul Acordului comercial cu SUA ar putea fi respins, ceea ce ar genera o criză masivă. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ EXCLUSIV Ce îi cer liderii Uniunii Europene lui Donald TRUMP înaintea întâlnirii cu Vladimir Putin
Un politician din UE, revoltat de tarifele lui Trump, solicită boicotarea produselor made in USA printr-o aplicație gratuită de telefon mobil
Președintele american Donald Trump a crescut taxele vamale pentru produsele importate din Uniunea Europeană. Cu toate că a ajuns la o înțelegere cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca tarifele să nu depășească 15%, tarifele vor avea efecte semnificative asupra marilor economii europene. Un politician francez, Bertrand Pancher, membru al Partidului Radical de centru stânga, a anunțat că va lansa o aplicație peste câteva săptămâni. Politicianul se declară „profund șocat și indignat de umilința publică provocată” președintei Comisiei Europene. Cum se va numi aplicația și cum vor fi boicotate produsele „Made in USA” Aplicația se va numi „No, merci!” (română:„Nu, mulțumesc!”), scrie Le Figaro. Politicianul radical susține că scopul aplicației va fi facilitatea boicotării produselor americane în supermarketuri. Clientul va scana fiecare produs cu ajutorul telefonului mobil din fiecare supermarket din Franța. Dacă aplicația îi va arăta o bulină roșie, înseamnă că produsul este fabricat în Statele Unite ale Americii. Dacă provine din alte regiuni, bulina va avea culoarea verde. Astfel, Bertrand Pancher speră că prin această măsură radicală, oamenii de afaceri americani vor fi determinați să-l preseze pe președintele Trump să-și schimbe politicile comerciale față de țările membre UE. Ce produse americane vor fi scutite Aplicația va fi gratuită pentru toți cumpărătorii din Franța și ar putea fi extinsă și la produsele fabricate și importate din China. Vor fi boicotate doar produsele fabricate în Statele Unite ale Americii, nu și cele americane care sunt fabricate în Franța și generează locuri de muncă pentru francezi. Produsele precum băuturile Coca-Cola și Pepsi, detergenții Ariel și bomboanele M&M nu vor fi boicotate, deoarece companiile americane au fabrici construite pe teritoriul Franței. În timp ce este preocupat pentru reducerea taxelor și a datoriei naționale a Statelor Unite, care a ajuns la 36 trilioane de dolari, președintele Donald Trump își extinde revoluția mișcării „Make America Great Again” (Să facem America măreață din nou) prin revenirea la rețeta originală a băuturii răcoritoare Coca-Cola și complimentarea unei reclame controversate la blugi. Sursa Foto: Envato/Shutterstock Autorul recomandă: Trump își extinde revoluția „MAGA” prin blugii americani și Coca-Cola, în timp ce aplică tarife crescute asupra produselor de import
Acord fără precedent. Nvidia și AMD vor plăti guvernului SUA 15% din veniturile obținute din vânzările de cipuri în China
Cele două companii producătoare de cipuri au acceptat această înțelegere financiară ca o condiție pentru obținerea licențelor de export către piața chineză, licențe acordate săptămâna trecută, potrivit unor surse citate de Financial Times. Un oficial american a declarat pentru FT că Nvidia va ceda 15% din veniturile obținute din vânzarea cipurilor H20 în China, iar AMD același procent din veniturile generate de cipurile MI308. Două persoane familiare cu înțelegerea au precizat că administrația Trump nu a stabilit încă modul în care vor fi folosiți acești bani. Financial Times a relatat vineri că Departamentul american al Comerțului a început să emită licențe de export pentru H20 la două zile după ce directorul executiv Nvidia, Jensen Huang, s-a întâlnit cu președintele Donald Trump. Oficialul american a spus că administrația a început, de asemenea, să elibereze licențe pentru cipurile AMD destinate Chinei. Experții sunt îngrijorați Aranjamentul este fără precedent. Potrivit experților în controlul exporturilor, nicio companie americană nu a mai acceptat vreodată să plătească un procent din venituri pentru a obține licențe de export. Totuși, înțelegerea se înscrie în tiparul administrației Trump, care a încurajat companiile să facă anumite concesii economice pentru a obține avantaje comerciale. Nvidia nu a negat existența înțelegerii, declarând: „Respectăm regulile stabilite de guvernul SUA pentru participarea noastră pe piețele internaționale.” Acordul privind veniturile obținute din H20 apare în contextul în care Nvidia și administrația Trump sunt criticate pentru decizia de a permite exportul acestor cipuri pe piața chineză. Experții americani în securitate susțin că produsele vor ajuta armata chineză și vor submina poziția SUA în domeniul inteligenței artificiale. „Beijingul trebuie să jubileze văzând cum Washingtonul transformă licențele de export în surse de venit”, a declarat Liza Tobin, fost membru al Consiliului Național de Securitate în prima administrație Trump. „Ce urmează? Să lăsăm Lockheed Martin să vândă F-35 Chinei pentru un comision de 15%?”
Mark Rutte, secretarul general al NATO, reacție despre întâlnirea Putin – Trump: „O ocazie de a-l testa ” / Care sunt scenariile acestei întâlniri istorice pentru o lume întreagă
Val de reacții, după anunțul întrevederii istorice dintre Donald -Trump și Vladimir Putin, de altfel prima întâlnire față în față dintre cei doi, de când președintele american a revenit la Casa Albă. Întâlnirea este cu atât mai valoroasă și mai așteptată, cu cât negocierile dintre cele două părți – rusă și americană – ar putea să fie un început promițător, pentru a pune capăt unui război care durează de mai bine de trei ani. Mai axact, din data de 24 februarie 2022, de când Rusia a invadat Ucraina. Mark Rutte, secretarul general al NATO, a declarat duminică că întâlnirea din 15 august dintre președintele Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin va contribui în mare măsură la demonstrarea seriozității lui Putin în ceea ce privește pacea, considerând a fi un test la care este supus președintele rus. În 24 februarie 2022, Vladimir Putin a ordonat trupelor ruse să invadeze Ucraina. Deși invazia Rusiei părea pentru mulți o chestiune de zile, ea s-a transformat, cu fiecare zi, într-un război total, în care trupele ruse au atacat nu numai infrastructura militară a Ucrainei, ci și zone civile din orașe și sate, spitale, școli, locuințe. Războiul din Ucraina a ucis mii de oameni, a strămutat milioane de ucraineni și a distrus orașe întregi. Dincolo de destinele frânte și de viețile pierdute, ucrainenii și-au demonstrat rezistența și solidaritatea în fața atacului rușilor. Ucraina a cerut și a primit în repetate rânduri ajutor financiar, dar și militar din partea Occidentului. „Trump vrea să pună capăt pierderilor teribile de vieți omenești” „Vinerea viitoare va fi importantă, deoarece va fi o ocazie de a-l testa pe Putin, de a vedea cât de serios este în ceea ce privește încheierea acestui război teribil”, a declarat Rutte în emisiunea „This Week” a postului ABC, citat de G4Media. În discuția cu gazda Jonathan Karl, Rutte a precizat că Donald Trump este dispus să facă presiuni asupra președintelui Rusiei , în legătură cu acest război brutal. „Cred că președintele Donald Trump vrea să pună capăt acestei situații. Vrea să pună capăt pierderilor teribile de vieți omenești. Vrea să pună capăt distrugerilor teribile aduse infrastructurii din Ucraina. Atât de mulți oameni își pierd viața. Se produc atât de multe distrugeri”, a comentat șeful NATO. „Ucraina trebuie să fie o națiune suverană, care decide asupra propriului viitor geopolitic” Donald Trump a fost și criticat pentru că a organizat o întâlnire cu Putin, fără președintele ucrainean Volodimir Zelenski, deși au existat sugestii că Zelenski ar putea fi totuși invitat. În discuția cu Karl, Rutte a spus că vede întâlnirea din Alaska ca un punct de plecare valid, dar a fost de acord că nu este posibil niciun acord fără Ucraina sau fără a lua în considerare securitatea și independența pe termen lung a Ucrainei. „Va fi, desigur, vorba despre garanții de securitate, dar și despre necesitatea absolută de a recunoaște că Ucraina își decide propriul viitor, că Ucraina trebuie să fie o națiune suverană, care decide asupra propriului viitor geopolitic, fără a avea, desigur, restricții asupra nivelului propriilor trupe militare, și că NATO nu trebuie să aibă restricții asupra prezenței noastre pe flancul estic, în țări precum Letonia, Estonia și Finlanda”,a punctat Mark Rutte. E oficial! Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni față în față, pe 15 august Întâlnirea Donald Trump -Vladimir Putin va avea loc într-un stat cumpărat de SUA de la Imperiul Rus în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, când țarul Alexandru al II-lea se afla în pragul falimentului din cauza datoriilor de război. Donald Trump a anunțat întâlnirea din data de 15 august pe rețeaua sa Truth Social, iar apoi aceasta a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Kremlinului, care a spus că locația este „destul de logică”, având în vedere proximitatea relativă a Alaskăi față de Rusia. De asemenea, purtătorul de cuvânt a adăugat că Donald Trump a fost invitat în Rusia pentru un potential al doilea summit. Nu a existat însă nicio reacție imediată din partea Ucrainei. Volodimir Zelenski reacționează după anunțul întâlnirii istorice dintre Trump și Putin Președintele Ucrainei a respins ideea de a ceda teritorii în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia. Potrivit lui Volodimir Zelenski, orice decizie luată fără Ucraina este „o decizie împotriva păcii”, relatează CNN. „Ucraina este pregătită pentru decizii reale care pot aduce pacea. Dar orice decizie împotriva țării noastre, orice decizie luate fără Ucraina este o decizie împotriva păcii. Ele nu vor realiza nimic. Sunt decizii moarte din naștere. Sunt decizii nefuncționale. Și cu toții avem nevoie de o pace reală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”,a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X.ală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”, a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X. Sursă foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Putin își pregătește terenul, înainte de întâlnirea istorică cu Donald Trump. Președintele rus cere „binecuvântarea” de la apropiații Kremlinului E oficial! Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni față în față, pe 15 august. Locul întâlnirii, un fost teritoriu rusesc cumpărat de americani
Istorie, geografie, interese economice. Putin, mai favorizat de alegerea locului pentru întâlnirea cu Trump?Alaska, cel mai securizat loc de pe planetă
De ce Alaska găzduiește summitul Trump-Putin? O întrebare care, cu siguranță, a stârnit curiozitatea multor persoane, după anunțul întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladimir Putin, din data de 15 august. Întrevederea Donald Trump -Vladimir Putin va avea loc într-un stat cumpărat de SUA de la Imperiul Rus în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, când țarul Alexandru al II-lea se afla în pragul falimentului din cauza datoriilor de război. Așadar, cât este istorie, cât este geografie și cât sunt interere clare, trasate de-o parte și de cealaltă a celor două tabere? Potrivit informațiilor existente, statul american Alaska era o așezare rusă înainte de a fi cumpărat de Washington la scurt timp după Războiul Civil, în anul 1867. La acea vreme, SUA a cumpărat terenul cu 7,2 milioane de dolari. Statele Unite și Rusia sunt la circa 4 kilometri distanță una de cealaltă în punctul lor cel mai apropiat. Mai mult, în timpul timpul iernii, este chiar posibil să traversezi pe jos apa înghețată dintre insula Little Diomede din SUA și insula Big Diomede din Rusia, sunt precizările făcute de guvernului american, relatează Sky News, citat de G4Media. Putin, mai favorizat de alegerea locului pentru întâlnirea cu Trump? Nigel Gould-Davies, cercetător principal pentru Rusia și Eurasia la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a subliniat că „simbolistica” organizării summit-ului în Alaska este una clară clară, iar locația „favorizează în mod natural Rusia.” „Este ușor de imaginat că Putin va sublinia că, odată am avut acest teritoriu și vi l-am dat vouă, prin urmare Ucraina a avut acest teritoriu și acum ar trebui să ni-l dea nouă”, spune el, referindu-se la tranzacția din 1867 cunoscută sub numele de Achiziția Alaskăi. „Alaska a câștigat importanță geopolitică datorită resurselor sale neexploatate de combustibili fosili. Trump a insistat agresiv pentru un control mai mare în Arctica, planuri pentru Groenlanda și acces la petrol. Organizarea discuțiilor acolo concentrează conversația asupra mizelor energetice și teritoriale globale. Iar președintele SUA se bazează pe spectacol”, precizează corespondentul Sky News în SUA, David Blevins. „Un sprijin pentru Ucraina și o presiune asupra Federației Ruse” Liderii europeni au salutat sâmbătă planurile președintelui american Donald Trump de a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, pentru a discuta încheierea războiului din Ucraina, subliniind totodată necesitatea de a menține presiunea asupra Moscovei și de a proteja interesele de securitate ucrainene și europene. Reamintim că și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut, sâmbătă, o serie de convorbiri telefonice cu mai mulți lideri europeni, vizând coordonarea unei poziții comune în negocierile diplomatice privind încheierea războiului, informează Administrația Prezidențială ucraineană. E oficial! Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni față în față, pe 15 august Întâlnirea Donald Trump -Vladimir Putin va avea loc într-un stat cumpărat de SUA de la Imperiul Rus în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, când țarul Alexandru al II-lea se afla în pragul falimentului din cauza datoriilor de război. Donald Trump a anunțat întâlnirea din data de 15 august pe rețeaua sa Truth Social, iar apoi aceasta a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Kremlinului, care a spus că locația este „destul de logică”, având în vedere proximitatea relativă a Alaskăi față de Rusia. De asemenea, purtătorul de cuvânt a adăugat că Donald Trump a fost invitat în Rusia pentru un potential al doilea summit. Nu a existat însă nicio reacție imediată din partea Ucrainei. Volodimir Zelenski reacționează după anunțul întâlnirii istorice dintre Trump și Putin Președintele Ucrainei a respins ideea de a ceda teritorii în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia. Potrivit lui Volodimir Zelenski, orice decizie luată fără Ucraina este „o decizie împotriva păcii”, relatează CNN. „Ucraina este pregătită pentru decizii reale care pot aduce pacea. Dar orice decizie împotriva țării noastre, orice decizie luate fără Ucraina este o decizie împotriva păcii. Ele nu vor realiza nimic. Sunt decizii moarte din naștere. Sunt decizii nefuncționale. Și cu toții avem nevoie de o pace reală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”,a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X.ală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”, a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump „ia în considerare” să îl invite pe Volodimir Zelenski la summitul cu Putin din Alaska Vizita președintelui din Republica Moldova, în presa de peste Prut: „Nicușor Dan, servicii electorale pentru Maia Sandu” Se aprind spiritele înainte de ÎNTREVEDEREA Trump – Putin. Liderii europeni, ochi și urechi înaintea întâlnirii istorice / Reacții și scenarii Întâlnire privată Maia Sandu-Nicușor Dan în Moldova. Cei doi președinți au împărțit „aceeași pătură” la ”Festivalul Lupilor” din Orhei
Un bărbat care a ucis un polițist a declarat că vaccinul anti-COVID i-a afectat sănătatea mintală
Patrick Joseph White, 30 de ani, din Georgia, a încercat să intre în clădirea CDC, dar a fost oprit de pază. Apoi s-a dus la o farmacie din apropiere, unde a început să tragă. Agresorul avea cinci arme, scrie Sky News. Polițistul David Rose, din comitatul DeKalb, tată a trei copii, a fost împușcat mortal în timpul intervenției. White a murit la rândul lui, însă nu se știe dacă a fost împușcat de poliție sau s-a sinucis. Tatăl lui a contactat autoritățile, identificându-l drept posibil atacator, și a spus că fiul său era afectat de moartea câinelui și obsedat de ideea că vaccinul anti-COVID i-a făcut rău. Secretarul pentru Sănătate, Robert F. Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile sale antivaccin și pentru retorica împotriva vaccinurilor anti-COVID, a transmis condoleanțe angajaților CDC. Totuși, foști angajați concediați recent de instituție îl acuză că alimentează neîncrederea în știință și că poartă o parte din responsabilitatea pentru tragedie, cerându-i demisia. Vecina lui White, Nancy Hoalst, a declarat pentru The Atlanta Journal-Constitution că bărbatul îi vorbea frecvent despre neîncrederea sa în vaccinuri, chiar și în discuții fără legătură cu subiectul. „Era foarte tulburat și credea cu tărie că vaccinurile i-au făcut rău lui și altora”, a spus aceasta. Totuși, nu credea că va deveni violent: „Nu mi-am imaginat niciodată că ar putea ataca CDC.”