Franța accelerează procedura pentru interzicerea rețelelor sociale în rândul copiilor sub 15 ani. Anunțul făcut de Emmanuel Macron
Președintele Republicii dorește ca proiectul de lege privind interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii cu vârsta sub 15 ani să fie examinat printr-o „procedură accelerată”, astfel încât măsura să poată fi aplicată cât mai repede posibil. Obiectivul este acela ca legea să intre în vigoare la începutul anului școlar următor, în septembrie, relatează Euractiv. „Am cerut guvernului să lanseze procedura accelerată, astfel încât procesul să se desfășoare cât mai repede posibil. Este un mesaj foarte clar: creierele copiilor și adolescenților noștri nu sunt de vânzare. Emoțiile lor nu sunt de vânzare și nu trebuie manipulate, fie de platformele americane, fie de algoritmii chinezi” a declarat Macron într-un videoclip publicat de BFMTV, potrivit Le Figaro. În acest sens, Guvernul a demarat procedura vineri, iar săptămâna viitoare, luni, textul proiectului de lege va fi dezbătut în Adunarea Națională. Măsura privind interdicția accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, dorită de Emmanuel Macron, face parte dintr-o serie de eforturi la nivel mondial de a limita utilizarea rețelelor sociale de către tineri. Australia, prima țară din lume care a interzis rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani În decembrie anul trecut, Australia a adoptat o decizie istorică, devenind prima țară la nivel mondial care a impus interdicții în rândul copiilor cu vârste de sub 16 ani privind accesul la rețelele sociale. La o lună de la intrarea în vigoare a interdicției privind rețelele sociale în rândul tinerilor sub 16 ani din Australia, au fost dezactivate 4,7 milioane de conturi.
Utilizarea sporită a inteligenței artificiale de către țările bogate riscă să adâncească inegalitatea, avertizează Anthropic
Cererea mare de memorii RAM a companiilor de inteligență artificială duce nu doar la scumpirea telefoanelor și laptopurilor, ci și la adâncirea inegalității sociale. Antropic estimează că inteligența artificială ar putea crește productivitatea din SUA cu 1-2% până în 2036. AI îi face și mai săraci pe oamenii cu venituri mici Potrivit Financial Times ,țările bogate care folosesc AI în exces s-ar putea confrunta cu inegalitate și la scăderea nivelului de trai pentru persoanele cu venituri mici. O analiză făcută de Antropic arată un exemplu: chatbotul Claude, care este utilizat de către oameni de afaceri și consumatori din întreaga lume, sugerează că țările bogate vor adopta AI la scară largă, dar țările sărace nu vor putea ține pasul. „Dacă AI se va materializa în țări cu o adaptare timpurie, s-ar putea observa un decalaj în ceea ce privește nivelul de trai”, a declarat pentru Financial Times Peter McCrory, șeful departamentului economic al Anthropic. Ce țări utilizează cel mai mult Claude? Studiul a relevat că la jumătate din locurile de muncă din SUA, AI ar putea îndeplini un sfert din sarcini. Țări ca SUA, Japonia, India, Marea Britanie și Coreea de Nord utilizează cel mai mult Claude. Antropic susține că utilizatorii mai educați sau cu studii superioare obține beneficii mai multe în materie de productivitate dacă folosesc Claude, care primește solicitări sofisticate și oferă răspunsuri satisfăcătoare. „Utilizatorii din țările cu venituri mai mari pot avea mai multe alte resurse, cum ar fi timpul liber și accesul continuu la internet, care permit cazuri de utilizare personală neesențială”, dezvăluie raportul care a analizat un eșantion aleatoriu de 1 milion de conversații de pe Claude. Brad Smith, președintele companiei Big Tech, a declarat că „dacă nu abordăm problema, decalajul economic nord și sud s-ar putea lărgi și mai mult”. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Criza memoriilor RAM este mai gravă decât se credea: Vei plăti mai mult pentru calculatoare, telefoane și televizoare
Apple ar putea anunța lansarea primului său smartphone pliabil în septembrie 2026 în ciuda scumpirii electronicelor
Apple ar putea lansa primul său smartphone pliabil în septembrie, a raportat ziarul sud-coreean „Chosun Ilbo”. În mai, Samsung Display va începe, potrivit surselor, să producă ecrane pentru smartphone-urile Apple cu un astfel de format. Ambele companii au refuzat să comenteze aceste informații. Potrivit Apple Insider , primul iPhone Fold ar putea sosi pe piață în ultima parte a anului 2026. Zvonurile despre acest dispozitiv au circulat din 2017. În 2019, Samsung a lansat primul telefon pliabil care se îndoaie ca o carte- Samsung Galaxy Fold. În 2020, a fost lansat Samsung Galaxy Z Flip, primul telefon glisabil care se îndoaie de jos în sus sau de jos în sus. Prețul unui iPhone pliabil: 2.000 – 2.500 dolari Succesul obținut de Samsung după 6 ani a readus zvonurile că și Apple ar putea produce telefoane pliabile. În 2025, au fost lansate Samsung Galaxy Z Flip 7 și Samsung Galazy Z Fold 7. Însă, dispozitivul pliabil de la Apple ar semăna mai degrabă cu un iPad mini decât cu un iPhone. Va fi ca atunci când două iPhone-uri sunt combinate la mijloc. Alte zvonuri răspândite pe internet susțin că telefonul va avea ecran de 7.76 inch, iar rezoluția de 2.713 x 1.920. Primul iPhone pliabil ar urma să fie lansat în septembrie 2026. Analistul Ming-Chi Kuo a speculat în martie 2025 că un asemenea model ar putea costa între 2.000 și 2.500 de dolari, în funcție de model. Forbes: Apple nu va lansa iPhone 18 în 2026 Forbes scrie că Apple va lansa iPhone 18 în 2027, fiind o premieră pentru compania care va trebui să se bazeze pe vânzările de modelele iPhone 17 timp de 18 luni. Un model îmbunătățit pentru modelul iPhone Air ar fi programat să apară în primăvara 2027. Acesta va fi precum un model premium ca în cazul iPhone-urilor. Modelele iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max ar putea fi lansate în toamna 2027. Versiunea standard (cea mai ieftină) va fi lansată mult mai târziu. Motivul ar fi politicile tarifare ale președintelui american Donald Trump și atitudinea sa ostilă față de China. Timp de două decenii, 90% din modelele iPhone au fost fabricate în fabricile Apple din Republica Populară Chineză. Potrivit unui zvon din aprilie 2025, Apple ar putea transfera producția la scară largă a iPhone-urilor în India. Din 2023, Apple a accelerat și a dublat producția iPhone-urilor în India cu 25%. Niciun zvon nu a fost confirmat până la această oră de Apple. Autorul recomandă: Mașina, un lux în 2026, în România. Iată ce cheltuieli ai, ca șofer, anul acesta
Criza memoriilor RAM este mai gravă decât se credea: Vei plăti mai mult pentru calculatoare, telefoane și televizoare
Cererea mare de memorii RAM de către companiile care produc tehnologii cu inteligență artificială a produs o scumpire globală a produselor electronice, de la televizoare, laptopuri, console și computere la smartphone-uri, frigidere și chiar mașini de spălat. Nvidia, AMD, OpenAI, Microsoft, Apple și Google se bat pentru cipurile de memorii pentru a concura în cursa AI declanșată din anul 2023. Potrivit CNBC, prețurile la memoriile RAM ar putea crește și cu 50% în primul sfert al anului 2026. Majorările de cost nu mai pot fi absorbite și vor fi transferate către consumatori în 2026. O memorie RAM de 60$ a ajuns să coste 300$ În ianuarie 2025, o memorie RAM DDR5 de 8 GB costa între 60 și 90 de dolari. La începutul anului 2026, costul ajunge la 300 de dolari. Primii afectați au fost jucătorii de PC. Este pentru a doua oară când sunt loviți de scumpiri de la începerea acestui deceniu, după ce între 2021 -2022 s-au confruntat cu scumpirea plăcilor video din cauza cererii crescute pentru minerit criptomonede. La ora actuală, în România, memoriile RAM Kingston cu o capacitate de 16 GB au ajuns să coste peste 2.500 de lei pe cel mai mare magazin online. Iar memoriile Kingston Fury Beast de 64 GB (pentru jucătorii împătimiți) costă peste 5.400 lei. Cererea pentru cipurile de memorie a crescut din cauza Cursei AI Chris Miller, autorul volumului Chip War, dă vina pe inteligența artificială , fiind considerată „factorul principal” care alimentează cererea de memorie. Unele companii au decis chiar să se retragă de pe piața de consum. „A existat o creștere puternică a cererii de cipuri de memorie, determinată în special de memoria de bandă largă (High Bandwidth Memory) necesară pentru aplicațiile AI. Acest lucru a dus la scumpiri pe toate segmentele de memorie”, a declarat el. Avem o cerere semnificativă de memorii și ne copleșește capacitatea de aprovizionare a întregii industrii, a spus omul de afaceri Sumit Sadana de la Micron pentru CNBC la CES trade show organizat la Las Vegas. Stocurile la Micron au crescut cu 247% în ultimul ani. Compania a raportat un venit aproape triplu în ultimul sfert al anului 2025. TrendForce, o platformă de cercetare de la Taipei, avertizează creșterea prețurilor la memoriile DRAM cu încă 50-55% încă din decembrie 2025. Producătorii de cipuri și plăci video necesare rulării jocurilor video și programelor de ultimă generație, precum Nvidia și AMD, ar putea scumpi plăcile video la rândul lor. Telefoanele, laptopurile și televizoarele se vor scumpi Din cauza dezechilibrării pieței, fabricanții vor fi nevoiți să crească prețurile la electronice, fie să folosească componente mai ieftine. RAM sau memoria de acces aleatoriu este folosit să stocheze coduri pe durata utilizării unui calculator. Este un component vital pentru orice calculator, telefon sau consolă. Și pentru un chatbot cu inteligență artificială care poate să genereze texte, imagini, sunete și video. „Ni se oferă prețuri cu aproximativ 500% mai mari decât erau acum doar câteva luni”, a declarat Steve Mason, director general al CyberPowerPC, o companie care construiește computere. „Cele mai multe informații de piață indică faptul că prețurile și aprovizionarea vor rămâne problematice la nivel global pe tot parcursul lui 2026 și chiar în 2027”, a avertizat Steve Mason. El a spus pentru BBC că producătorii și consumatorii vor fi nevoiți să ia decizii după scumpirea tuturor electronicelor. Orice folosește cipuri de memorie sau spațiu de stocare se va scumpi. Pasionații după jocurile video vor fi nevoiți să plătească abonamente la platforme de cloud pentru a juca ultimele jocuri video la setări grafice ridicate. Mike Howard estimează că pentru un laptop standard cu 16 GB de RAM, prețul fabricației ar putea crește cu 40–50 de dolari, sumă care „va fi, cel mai probabil, transferată consumatorilor”. „Și smartphone-urile vor resimți presiuni de scumpire. Costul de producție al unui telefon obișnuit ar putea crește cu aproximativ 30 de dolari, iar această creștere va fi, din nou, reflectată în prețul final”, a adăugat el. Calculatorul devine un LUX în 2026. Există soluții? Danny Williams propune trei soluții: să accepte să plătească mai mult, să cumpere componente mai ieftine și să accepte compromisuri, fie să amâne înlocuirea componentelor și cumpărarea de noi calculatoare. Foto: Shutterstock „Computerele sunt bunuri de bază, indispensabile în lumea modernă. Odată cu scumpirea memoriei, consumatorii vor trebui fie să plătească mai mult pentru performanța de care au nevoie, fie să accepte un compromis. O a treia variană ar fi să se mulțumească cu tehnologia veche pentru o perioadă mai lungă.” Mike Howard de la Tech Insights a spus că este posibil ca scumpirea produselor hardware să determine consumatorii să se reorienteze către serviciile de cloud până în 2027. Sursa Foto: Envato/ Shutterstock Autorul recomandă: La mulți ani…mai scumpi! Primele creșteri de prețuri din 2026. Românii cheltuie mai mult chiar din noaptea de Revelion
Meta cere Australiei să reconsidere interdicția privind rețelele de socializare pentru adolescenți
Australia a impus platformelor mari, inclusiv Meta, TikTok și YouTube, să împiedice utilizatorii minori să dețină conturi de la intrarea în vigoare a legislației, pe 10 decembrie anul trecut, potrivit France24 care citează AFP. Companiile riscă amenzi de 49,5 milioane de dolari australieni (33 de milioane de dolari americani) dacă nu iau „măsuri rezonabile” pentru a se conforma. Meta, compania miliardarului Mark Zuckerberg, a anunțat că a eliminat 331.000 de conturi de minori de pe Instagram, 173.000 de pe Facebook și 40.000 de pe Threads până pe 11 decembrie. Compania a declarat că se angajează să respecte legea. „Acestea fiind spuse, facem apel la guvernul australian să colaboreze constructiv cu industria pentru a găsi o cale mai bună de urmat, cum ar fi stimularea întregii industrii pentru a ridica standardul în furnizarea de experiențe online sigure, care respectă confidențialitatea și adecvate vârstei, în loc de interdicții generale”, se arată într-un comunicat. Meta a reînnoit un apel anterior ca magazinele de aplicații să fie obligate să verifice vârsta persoanelor și să obțină aprobarea părinților înainte ca persoanele sub 16 ani să poată descărca o aplicație. Meta a susținut că părinții și experții sunt îngrijorați de faptul că interdicția izolează tinerii de comunitățile online și îi direcționează pe unii către aplicații mai puțin reglementate și colțuri mai întunecate ale internetului. Meta: legislația nu își îndeplinește obiectivele Impactul inițial al legislației „sugerează că aceasta nu își îndeplinește obiectivele de creștere a siguranței și bunăstării tinerilor australieni”, a argumentat acesta. Deși și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa unui standard industrial pentru determinarea vârstei online, Meta a declarat că respectarea legislației australiene va fi un „proces cu mai multe straturi”. De la interdicție, firma cu sediul în California a declarat că a contribuit la înființarea OpenAge Initiative, un grup non-profit care a lansat instrumente de verificare a vârstei numite AgeKeys, care vor fi utilizate cu platformele participante.
Cercetătorii maghiari au pus la punct un medicament anticancer surprinzător de eficient / A distrus o tumoră canceroasă de sân extrem de agresivă de la prima doză
O echipă de cercetători maghiari a anunțat progrese semnificative în dezvoltarea unui medicament anticancer experimental care ar putea oferi o abordare nouă în tratarea unor forme de cancer dificil de tratat. Medicamentul, numit LiPyDau, se bazează pe o versiune modificată a unui compus folosit în chimioterapie, care s-a dovedit de până la 1.000 de ori mai puternic în distrugerea celulelor tumorale decât medicamentele convenționale. Cum funcționează Problema inițială cu acest compus foarte toxic a fost că, în forma sa simplă, ar afecta și celulele sănătoase, ceea ce l-ar face periculos pentru pacienți. Cercetătorii au rezolvat această provocare folosind o tehnologie specială de livrare a medicamentului: încapsularea în particule liposomale — mici „bule” formate dintr-un material similar grăsimilor. Aceste particule protejează țesutul sănătos și eliberează substanța activă în mod mai concentrat în zona tumorii, unde vasele sanguine slabe permit medicamentului să iasă din fluxul sanguin și să acționeze direct asupra celulelor canceroase. Rezultate promițătoare la animale Testele efectuate pe animale arată rezultate surprinzător de bune. Tumorile de sân, piele și plămâni au încetat să mai crească după tratament, iar la un cancer de sân extrem de agresiv, tumora a dispărut complet și nu a revenit. Cercetătorii subliniază că unele rezultate au fost obținute după o singură doză, ceea ce arată eficacitate puternică în fazele inițiale ale testelor. Ce urmează Deși rezultatele sunt promițătoare, LiPyDau se află în prezent în faza de teste preclinice, adică pe animale — încă nu a început studiul pe oameni. Cercetătorii speră să continue testele pe modele mai mari și apoi să obțină aprobările necesare pentru studii clinice pe pacienți, ceea ce ar putea dura câțiva ani. Dacă totul merge bine, acest medicament ar putea deveni unul dintre primele tratemente anticancer dezvoltate în Ungaria și ar putea oferi opțiuni noi pentru pacienți cu tumori greu tratabile. Ce înseamnă pentru pacienți Medicamentele convenționale de chimioterapie pot avea efecte secundare puternice și nu funcționează la toate tipurile de tumori. Noua abordare caută să maximizeze distrugerea celulelor canceroase fără a afecta prea mult țesutul sănătos, ceea ce ar putea duce la tratamente mai eficiente și mai puțin toxice decât chimioterapia tradițională.
Meta pregătește o aprovizionare masivă cu energie nucleară pentru centrele de date cu inteligență artificială
Meta a anunțat în iulie Prometheus, un cluster de 1 gigawatt care se va întinde pe mai multe clădiri de centre de date. Se preconizează că va fi operațional în acest an. Termenii financiari ai acordurilor cu TerraPower, Oklo și Vistra nu au fost dezvăluiți, conform AP. Meta, condusă de Mark Zuckerberg, a declarat vineri într-un comunicat că cele trei acorduri vor susține până la 6,6 gigawați de energie curată, nouă și existentă, până în 2035. Un singur gigawatt, conform unui standard general al industriei pentru utilități, poate alimenta aproximativ 750.000 de locuințe. „Aceste proiecte adaugă energie fiabilă și stabilă rețelei, consolidează lanțul de aprovizionare nuclear al Americii și susțin locuri de muncă noi și existente pentru construirea și operarea centralelor electrice americane”, a declarat compania. Meta a declarat că acordul său cu TerraPower va oferi finanțare care susține dezvoltarea a două noi unități Natrium capabile să genereze până la 690 de megawați de energie fermă, cu livrare încă din 2032. Acordul oferă, de asemenea, Meta drepturi pentru energie de la până la șase alte unități Natrium capabile să producă 2,1 gigawați și care urmează să fie livrate până în 2035.
Inteligența artificială, între mit și realitate. De ce nu gândește AI și cum ne induc în eroare metaforele digitale
Inteligența artificială nu este doar o tehnologie, ci și o poveste pe care societatea o spune despre ea însăși. Metaforele precum „creiere digitale” sau „mașini care gândesc” distorsionează realitatea, creează temeri nejustificate și influențează greșit reglementarea și utilizarea AI. Un expert în gândire critică explică de ce actuala narațiune este înșelătoare și de ce este nevoie urgentă de o schimbare de perspectivă. Profesorul Pablo Sanguinetti susține că modul în care vorbim despre inteligența artificială modelează direct percepția publicului și direcția dezvoltării tehnologice. În prezent, AI este adesea prezentată ca o entitate autonomă, aproape vie, capabilă să „gândească”, să „înțeleagă” sau să „ia decizii”. Această imagine este atractivă pentru presă și marketing, dar este departe de realitatea tehnică a sistemelor actuale, care funcționează strict pe baza unor instrucțiuni, date și obiective stabilite de oameni, arată o analiză publicată de The Conversation și citată Mediafax.ro. Mitul „tehnologiei autonome” Această narațiune se înscrie într-o tradiție culturală mai veche, numită în anii ’70 de teoreticianul Langdon Winner „tehnologie autonomă”, ideea că invențiile scapă de sub controlul uman și evoluează după o logică proprie. De la mitul lui Prometeu la Frankenstein sau filme precum Terminator, inteligența artificială este frecvent asociată cu frica, inevitabilitatea și pierderea controlului, deși aceste scenarii țin mai degrabă de ficțiune decât de știință. Sintagma „inteligență artificială” a fost propusă în 1955 de informaticianul John McCarthy, deși ambiguitatea termenului era evidentă încă de atunci. După cum explică cercetătoarea Kate Crawford, AI nu este nici pe deplin artificială, nici cu adevărat inteligentă. Ea depinde de resurse naturale, infrastructură tehnologică, cantități uriașe de muncă umană și contexte sociale complexe. Atribuirea unor trăsături „umane” acestor sisteme ascunde aceste realități esențiale. În ultima vreme, se vorbește tot mai frecvent despre o inteligență artificială generală, capabilă să egaleze sau să depășească mintea umană. Această promisiune este susținută inclusiv de companii precum Microsoft sau OpenAI, deși nu există un consens științific că un astfel de nivel va fi atins vreodată. Potrivit unui raport al AI Now Institute, aceste promisiuni sunt adesea folosite pentru a evita discuții incomode despre riscurile reale și actuale: impactul asupra locurilor de muncă, educației, mediului, democrației sau concentrarea puterii economice. În plus, ele pot contribui la supraevaluarea pieței și la posibile corecții bruște. Pablo Sanguinetti propune o schimbare fundamentală de abordare. Inteligența artificială ar trebui înțeleasă ca un rezultat al colaborării dintre oameni și tehnologie, nu ca o forță independentă. Această perspectivă implică, printre altele și mutarea atenției de la scenarii catastrofice la riscuri concrete și verificabile, recunoașterea rolului decisiv al alegerilor umane în proiectarea și utilizarea AI, dar și evitarea limbajului antropomorf și folosirea unor termeni mai exacți, precum „sisteme avansate de procesare a sarcinilor”. Dezbaterile despre reglementare, educație și piața muncii nu pot fi solide dacă se bazează pe metafore înșelătoare. Clarificarea modului în care vorbim despre inteligența artificială nu este un simplu exercițiu de comunicare, ci o chestiune etică esențială.
WhatsApp ar urma să nu mai funcționeze pe anumite telefoane, în 2026. Lista dispozitivelor pentru care aplicația nu va mai fi disponibilă
Aplicația WhatsApp ar urma să nu mai funcționeze pe anumite telefoane, în anul 2026. Acest aspect se va întâmpla în cazul modelelor mai vechi de dispozitive, pe listă aflându-se și câteva care operează pe Android și iOS. Vezi mai jos, în articol, ce să faci pentru a nu pierde datele, imaginile și alte fișiere din aceste dispozitive. Aplicația WhatsApp ar urma să nu mai funcționeze pe anumite modele de telefoane, în anul 2026. Este vorba despre mai multe modele vechi de Android și iOS. Decizia de nefuncționare are la bază un scop precis. Și anume, să prioritizeze securitatea și pentru a îmbunătăți performanța aplicației WhatsApp. În acest sens, telefoanele care au sisteme de operare mai vechi decât iOS 15.1 și Android 5.0 vor fi afectate. Pentru a nu pierde datele (contacte, informații, fotografii, videoclipuri și alte fișiere salvate în dispozitiv), se recomandă să efectuați o copie de rezervă a acestora. Aplicația WhatsApp ar urma să nu mai funcționeze pe anumite dispozitive Dispozitivele pe care nu va mai funcționa aplicația WhatsApp Pe listă se află dispozitive precum Samsung, iPhone sau modele de LG, conform En.as.com. iPhone 5; iPhone 5c; iPhone 5s; iPhone 6; iPhone 6 Plus; HTC One M8; Samsung Galaxy Note 2; Galaxy S3; Galaxy S4 mini; LG G3; LG Optimus L7 II; LG Nexus 4; Huawei Ascend Mate. Autorul recomandă: Ce a răspuns ChatGPT atunci când a fost întrebat ce ar face dacă ar fi om pentru o zi. Activitățile alese de chatbot au surprins: „Te-aș găsi” Cum le poate influenţa AI, românilor, realitatea digitală. S-a lansat ghidul „Inteligența Artificială & Manipularea Percepției Umane” Virusul „spion” care s-a infiltrat în zeci de conturi WhatsApp. Cum acționează hackerii care vor să-ți fure datele Cum se pot trimite poze la calitate originală, pe WhatsApp. Mulți utilizatori continuă să trimită imagini „standard”, fără să știe de această setare Noua metodă de fraudă care face ravagii pe internet. Escrocii se folosesc de ChatGPT ca să ia bani grei pe iluzii Sursă foto: Mediafax Foto
Inteligența artificială nu este ceea ce credem: Cum suntem păcăliți de o iluzie
Profesorul Pablo Sanguinetti subliniază că limbajul prin care descriem Inteligența artificială modelează percepția publicului și, indirect, influențează direcția dezvoltării tehnologice. În prezent, inteligența artificială este adesea prezentată ca o entitate autonomă, aproape vie, capabilă să „gândească” și să „aleagă” singură. Aceasta este o imagine extraordinară pentru presă și marketing, dar departe de funcționarea reală a sistemelor actuale, arată The Conversation. Mitul „tehnologiei autonome” Această viziune se înscrie într-o veche tradiție culturală, denumită în anii ’70 de teoreticianul Langdon Winner „tehnologie autonomă”. Aceasta promovează ideea că invențiile și tehnologia scapă de sub controlul oamenilor și evoluează după o logică proprie. De la mitul lui Prometeu, la povești precum Frankenstein sau filme precum Terminator, AI este adesea asociată cu scenarii dominate de teamă și inevitabilitate. Chiar și termenul „inteligență artificială” poate induce în eroare. El a fost propus în 1955 de informaticianul John McCarthy, deși ambiguitatea lui era evidentă. După cum arată cercetătoarea Kate Crawford, AI nu este nici complet artificială, nici cu adevărat inteligentă: depinde de resurse naturale, infrastructură tehnologică, muncă umană și contexte sociale complexe. Felul în care limbajul distorsionează dezbaterea În vorbirea curentă, AI „învață”, „înțelege” sau „ia decizii”. Acest mod de exprimare alimentează așteptări nerealiste, anxietate și ideea că viitorul este deja scris. Promisiunea unei inteligențe artificiale generale – susținută inclusiv de companii precum Microsoft sau OpenAI – este prezentată ca inevitabilă, deși nu există consens științific că aceasta va fi realizată vreodată. Această abordare mai degrabă fantezistă nu este doar o problemă teoretică. Potrivit unui raport al AI Now Institute, promisiunile exagerate legate de AI sunt folosite pentru a evita discuții esențiale despre riscurile reale: efectele asupra locurilor de muncă, educației, mediului și democrației. În plus, ele pot duce la supraevaluarea pieței, cu pericolul unor corecții bruște. Inteligența artificială – perspectiva corectă Sanguinetti propune o schimbare de abordare: AI ar trebui privită ca rezultat al colaborării dintre oameni și tehnologie, nu ca o forță independentă. Asta presupune: mutarea atenției de la scenarii catastrofice la riscuri concrete și actuale; sublinierea faptului că deciziile umane sunt esențiale în proiectarea și utilizarea AI; evitarea limbajului antropomorf, preferând termeni tehnici precum „procesare avansată a sarcinilor”. Dezbaterile despre reglementare, educație sau piața muncii nu pot fi solide dacă se bazează pe metafore înșelătoare. Clarificarea felului în care vorbim despre inteligența artificială nu este un simplu detaliu de comunicare, ci o chestiune etică fundamentală. Numai înțelegând AI ca pe un sistem socio-tehnic – și nu ca pe un creier autonom – putem decide corect cum să o folosim în beneficiul public.