Etichetă: TEHNOLOGIE

Cum s-a transformat YouTube într-un teren minat de videoclipuri AI despre procesul lui Diddy

YouTube se confruntă cu o nouă criză de imagine, de data aceasta cauzată de invazia videoclipurilor generate de AI care speculează procesul intentat rapperului Sean „Diddy” Combs. Zeci de canale fără chip au publicat sute de materiale cu miniaturi false, voci sintetizate, declarații inventate și asocieri scandaloase cu celebrități precum Brad Pitt, Justin Bieber, Will Smith sau Joe Rogan, toate pentru un singur scop: monetizarea rapidă. În ultimele 12 luni, peste 900 de videoclipuri provenind din 26 de canale au strâns aproape 70 de milioane de vizualizări, conform unei anchete realizate de The Indicator și co-publicate de The Guardian. Sub pretextul informării, aceste canale promovează „AI slop” — un termen deja folosit pe scară largă pentru a descrie conținutul de calitate joasă, creat automat, menit doar să adune trafic. Ceea ce e și mai grav este că aceste materiale nu doar că înșală publicul, dar exploatează trauma colectivă asociată cu acuzațiile grave din procesul lui Diddy, inclusiv abuz sexual. Adesea, videoclipurile par să se bazeze pe știri reale sau imagini din instanță, dar vin la pachet cu titluri false, montaje video manipulate și voci robotice care simulează citate ale celebrităților. În unele cazuri, creatorii au apelat chiar la video deepfake, ducând manipularea la un alt nivel. YouTube promite filtre, dar AI-ul scapă printre degete Deși YouTube afirmă că are politici stricte împotriva conținutului generat de AI cu scop de înșelătorie sau dezinformare, realitatea din teren e cu totul alta. Platforma a șters recent 16 canale implicate în difuzarea acestor videoclipuri și a demonetizat altele, dar multe continuă să apară, rebranduindu-se sau exploatând lacunele din sistemul automat de moderare. În 2024, YouTube a fost nevoit să elimine peste 1.000 de videoclipuri de tip scam create cu AI, care foloseau chipul și vocea unor celebrități pentru a promova produse false. Tot atunci, gigantul YouTube a fost criticat pentru promovarea unui instrument AI de generare automată de miniaturi — atât de eficient în a atrage clicuri, încât a stârnit un val de reacții negative, inclusiv din partea creatorilor mari ca MrBeast, care a renunțat rapid la utilizarea lui. Deși Alphabet, compania-mamă, continuă să investească masiv în instrumente generative AI — inclusiv în motorul de căutare YouTube AI pentru abonații Premium și aplicația Shorts Video Generator dezvoltată cu Google DeepMind — este clar că utilizarea necontrolată a acestor tehnologii duce la o explozie de conținut toxic, care scapă filtrelor și deturnează algoritmul de recomandare. Bani rapizi din confuzie și dezinformare Cei care stau în spatele acestor canale știu foarte bine ce fac. Wanner Aarts, un creator care recunoaște că folosește AI pentru a produce conținut în masă, a declarat pentru The Guardian: „Dacă vrei să faci 50.000 de dolari cât mai rapid, numărul unu ar fi să vinzi droguri, dar pe locul doi probabil că ar fi să pornești un canal despre Diddy.” Afirmația poate părea exagerată, dar reflectă clar profitabilitatea unei industrii obscure și în plină expansiune. Strategia este simplă: creezi un videoclip AI cu o voce robotică care „cită” celebrități în contexte inventate, pui un thumbnail incitant (poate chiar cu Diddy în cătușe sau în compania unor vedete) și îl promovezi prin clickbait agresiv. Cu algoritmul YouTube dornic să rețină utilizatorii cât mai mult în platformă, astfel de materiale ajung inevitabil în feedurile de recomandări, unde generează mii sau milioane de vizualizări. Fenomenul nu este izolat pe YouTube — TikTok este deja invadat de canale similare, care distribuie același tip de conținut sub alte forme, cu scopul de a ocoli filtrele și de a profita de viralitate. Ce poți face tu ca utilizator? În fața acestui val de „AI slop”, trebuie să fii mai vigilent ca niciodată. Nu tot ce are chipul unei vedete și o voce convingătoare e real. Dacă vezi un videoclip senzaționalist legat de procesul lui Diddy sau de alte scandaluri mari: Verifică sursa canalului și istoricul lui. Caută știri oficiale despre subiectul respectiv. Raportează conținutul înșelător către YouTube. Nu redistribui fără să confirmi autenticitatea. Într-o epocă în care granița dintre realitate și ficțiune digitală e tot mai subțire, responsabilitatea nu mai aparține doar platformelor — ci și ție, ca utilizator informat. YouTube poate modera, dar conștiința ta critică este cel mai bun filtru împotriva manipulării.

Atacatorii folosesc tehnologia mai eficient decât utilizatorii pentru apărare, spun experții în siguranță cibernetică. Cum te aperi de escroci

Atacurile cibernetice devin tot mai sofisticate, iar infractorii din mediul online folosesc inteligența artificială pentru a crea fraude tot mai convingătoare, care pot induce în eroare chiar și utilizatorii experimentați, avertizează Mihai Rotariu, coordonatorul Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). El a făcut aceste declarații în cadrul unei conferințe de presă, subliniind necesitatea ca utilizatorii să devină mai conștienți și să adopte o abordare preventivă în fața amenințărilor digitale, scrie ziarul Bursa. Doar 4% dintre victimele fraudelor online din 2024 au reușit să recupereze total sau parțial banii pierduți Potrivit raportului Global Anti-Scam Alliance, doar 4% dintre victimele fraudelor online din 2024 au reușit să recupereze total sau parțial banii pierduți. În plus, suma totală estimată a pierderilor cauzate de aceste fraude depășește un trilion de dolari. Rotariu atrage atenția că infractorii cibernetici folosesc tehnici tot mai ingenioase, inclusiv instrumente AI care generează texte perfect corecte gramatical și adaptate cultural, pentru a convinge victimele să cadă în capcane financiare. „Atacatorii se folosesc mult mai eficient de tehnologie decât reușim noi să o facem pentru apărare”, a explicat el. Un tip frecvent de fraudă menționat de Rotariu este „CELEBaits”, tentative de înșelătorie care utilizează imaginea unor personalități cunoscute pentru a păcăli utilizatorii. Aceste atacuri exploatează tehnici de inginerie socială și pot fi extrem de emoționale, creând povești fie despre credite false luate pe numele victimei, fie despre premii sau oportunități de investiții care promit câștiguri rapide. Prevenția prin educație Rotariu a insistat asupra importanței prevenirii și a educației în domeniul securității cibernetice, amintind că doar o parte dintre victime raportează incidentele, din cauza stânjenelii sau rușinii. „Securitatea cibernetică este o responsabilitate comună și prevenția este mult mai importantă decât remedierea după ce frauda a avut loc”, a afirmat el. În pragul sezonului estival, specialiștii avertizează asupra unor „atacuri de sezon”, când escrocii profită de vacanțe și achiziții turistice. Rotariu recomandă, de asemenea, ca utilizatorii să verifice cu atenție orice solicitare de plată suplimentară, mai ales dacă vine după ce au făcut deja o tranzacție către o unitate de cazare. „Este posibil ca un cont compromis să ceară plata din nou, iar în acest caz trebuie să contactați imediat platforma și să informați familia și prietenii despre situație”, a spus el. Alin Becheanu, de la ING Bank România, recomandă prudență și verificarea informațiilor din surse oficiale, mai ales când ofertele par prea bune ca să fie adevărate. Mai mult decât atât, Ilie Pușcaș, manager Binance România, insistă pe folosirea autentificării cu doi factori pentru orice platformă, ca o măsură esențială de securitate.

Zi-mi ce vârstă ai ca să-ți zic ce nu mai ai voie să faci pe YouTube. Așa ești verificat cu inteligența artificială

Din 22 iulie 2025, YouTube modifică regulile de transmisie live: doar utilizatorii de peste 16 ani vor putea transmite fără supraveghere, în timp ce adolescenții între 13 și 15 ani vor avea nevoie de un adult vizibil pe ecran. YouTube a anunțat oficial că va modifica pragul minim de vârstă pentru utilizatorii care vor să facă transmisii live pe platformă, scrie Android Central. Noi reguli pentru livestream: copiii sub 16 ani nu mai pot transmite singuri Concret, începând cu 22 iulie 2025, doar persoanele care au cel puțin 16 ani vor putea iniția livestream-uri fără restricții. Cei care au între 13 și 15 ani vor mai putea transmite live doar dacă sunt însoțiți vizibil de un adult pe toată durata sesiunii. Această măsură vine ca parte a eforturilor YouTube de a spori siguranța tinerilor creatori de conținut, în special în contextul presiunilor tot mai mari privind protecția minorilor în mediul online. Platforma a precizat că în lipsa prezenței unui adult în transmisie, funcțiile de chat vor fi dezactivate automat, iar alte opțiuni vor fi restrânse. De asemenea, YouTube intenționează să extindă politicile privind încălcările acestor reguli: în viitor, livestream-urile fără supraveghere ar putea fi eliminate complet, iar conturile ar putea pierde temporar accesul la această funcție. YouTube recomandă ca tinerii creatori care doresc să transmită live alături de un adult să acorde acestuia roluri administrative în canal, cum ar fi editor sau administrator, pentru a gestiona mai eficient conținutul și interacțiunile. YouTube testează și alte funcții pentru comunitatea de livestream Pe lângă noile măsuri privind siguranța copiilor, YouTube continuă să dezvolte funcționalități care încurajează implicarea comunității. La începutul acestui an, platforma a testat un sistem de tip „leaderboard” pentru transmisiuni live, în care utilizatorii activi, cei care comentează, trimit Super Chats sau participă frecvent, pot urca în clasament. Cei mai implicați dintre ei, ajunși în top 3, primesc insigne speciale ca semn de recunoaștere. Totodată, în perioada 26 iunie și 30 iulie, YouTube testează și o funcție bazată pe inteligență artificială numită „Highlight”, prin care anumite căutări pe Android și iOS vor genera clipuri scurte însoțite de descrieri AI. Acestea oferă utilizatorilor un rezumat vizual și rapid al informațiilor căutate. Prin aceste inițiative, YouTube își reafirmă angajamentul de a adapta platforma atât la nevoile comunității, cât și la cerințele legale privind siguranța digitală. Deși noile restricții ar putea părea restrictive pentru adolescenți, ele urmăresc să prevină expunerea necontrolată a minorilor în mediul public digital.

Cum îţi protejezi telefonul mobil de căldură? Trucurile care îl pot salva în zilele caniculare

Vara nu aduce doar vacanțe și distracție, ci și pericole ascunse pentru electronicele pe care le folosim zilnic. Temperaturile extreme pot afecta serios performanța și durata de viață a dispozitivelor, mai ales în cazul telefonului mobil, pe care îl avem mereu cu noi. De la suprasolicitarea bateriei până la riscul de defectare completă, căldura devine un inamic real. Iată ce poți face ca să-ți protejezi gadgeturile în timpul caniculei. De ce este periculoasă căldura pentru telefonul tău Temperaturile ridicate afectează direct componentele interne ale dispozitivelor. La telefoane, bateria, procesorul și ecranul sunt cele mai vulnerabile. Dacă temperatura internă depășește constant 35-40°C, pot apărea urmări grave: opriri bruște, pierderi de date, scăderea performanței sau, în cazuri extreme, topirea unor piese sau chiar incendii. Din acest motiv, prevenția este esențială, mai ales în zilele cu cod galben sau roșu de caniculă. Trucuri simple pentru a-ți proteja telefonul vara 1. Ține-l departe de razele directe ale soarelui Nu lăsa telefonul pe bordul mașinii sau pe o masă expusă la soare. Ține-l în geantă, la umbră, sau acoperă-l cu un material deschis la culoare. 2. Evită aplicațiile care solicită intens procesorul Jocurile sau apelurile video prelungite generează căldură suplimentară. În zilele toride, limitează folosirea lor. 3. Nu încărca telefonul în locuri fierbinți Încărcarea crește temperatura dispozitivului. Fă acest lucru într-un spațiu răcoros, bine ventilat. 4. Scoate husa dacă se încălzește Husele rețin căldura. Dacă simți că telefonul s-a încălzit, îndepărtează temporar husa pentru a permite aerisirea. 5. Activează modul ”Economisire” sau ”Avion” Aceste moduri reduc funcțiile active ale telefonului, ajutând la menținerea unei temperaturi optime. Protejează și celelalte electronice din casă Telefonul nu este singurul în pericol. Laptopurile, televizoarele și alte gadgeturi sunt afectate la fel de ușor. Nu folosi laptopul pe suprafețe moi, curăță periodic sistemul de răcire și investește într-un cooling pad. Evită amplasarea televizorului lângă surse de căldură și asigură-i spațiu pentru ventilare. Folosește prelungitoare cu protecție la supratensiune și nu încărca dispozitivele în exces. Așadar, căldura poate afecta grav electronicele, dar câteva măsuri simple pot face diferența. Păstrează-ți telefonul la umbră, evită suprasolicitarea și oferă dispozitivelor tale condiții optime de funcționare. Vara poate fi o bucurie – dar doar dacă nu te ia prin surprindere cu reparații costisitoare.

Cristian Doiu vrea reforma in digitalizare, pentru a ajunge la standardul USA. A creat Chatter, prima rețea 100% românească, alternativa la Twitter / X sau TruthSocial

Tehnologia și digitalizarea. Sunt două cuvinte pe care le auzim din ce în ce mai des și în România. Primul gând – atunci când vorbim despre acest subiect – ne zboară la Musk și Zuckerberg, doi dintre marii giganți digitali și la imperiile pe care le-au creat aceștia. De multe ori, tehnologia – ești la un click distanță de orice informație – pare o adevărată binecuvântare. Alteori, trăiești periculos și ajungi să cunoști și reversul medaliei, venit din “tenebrele” lumii digitale pe care dacă nu o decriptezi suficient se poate întoarce împotriva ta. Nu de puține ori te înfioară doar gândul că un robot bine optimizat și “ferchezuit” digital îți poate lua locul de muncă. Mituri, adevăruri sau scenarii elucubrante? Rămâne de văzut cum va arăta peste 10-20 de ani viitorul digital. Antreprenorul Cristian Doiu vrea să-și pună amprenta în digitalizarea românească România de astăzi are o piață digitală – subjugată însă companiilor cu monopol – deși, paradoxal,  românii sunt mari consumatori de internet. Ne-o spune Cristian Doiu, unul dintre numele de rezonanță de pe piața tehnologiei din țara noastră. La 12 ani, a avut cel mai vizitat site din România. Prin prisma vârstei și pentru că nu avea expertiza necesară, nu a conștietizat atunci pe deplin amploarea succesului său digital. A fost însă „scânteia” prin care a devenit conștient și pasionat de potențialul industriei de antreprenoriat, dar și de cea de dezvoltare digitală de software și de aplicații web. Cristian Doiu poate fi, la o scară mai mică, păstrând proporțiile pe tărâmurile noastre, un “Elon Musk de România.” Antreprenorul român – care și-a focalizat cunoștințele și spiritul inovativ pentru a dezvolta mai multe aplicații pe piața locală digitală – a vorbit, într-un interviu pentru Gândul despre lansarea rețelei Chatter, o alternativă la Twitter / X sau TruthSocial. Digitalizarea în România, o ecuație cu multe necunoscute Antreprenorul Cristian Doiu recunoaște că ecuația digitală nu este deloc una simplă. Este nevoie de perseverență, de timp, de lucru într-o echipă competitivă și solidară, dar și de cunoștințe și profesionalism. De-a lungul timpului, a înțeles – uitându-ne la magnații digitali, de la Elon Musk, Mark Zuckerberg, Jeff Bezos până la Larry Ellison – că este greu să reinventezi roata și să ții pasul cu giganții lumii tehnologice. Mărturisește, însă, că are multe motive să fie optimist. Prin prisma expertizei sale, susține că piața digitală din România este una ofertantă, pentru a duce tehnologia la un alt nivel, atât în ceea ce privește educarea consumatorului, dar și prin calitatea informației, care poate face diferența între corectitudine și manipulare. „Este foarte greu de pătruns în lumea digitală și mai mult este greu de a crea o comunitate” Absolvent al Facultății de Automatică și Calculatoare, cu o experiență vastă în programare (UI/UX/Web design), Cristian Doiu a conceput și a lansat Chatter.al – prima rețea de socializare 100% românească, disponibilă și pe Android, punând în centrul său utilizatorii, libertatea de exprimare și siguranța datelor. Aplicația este gratuită și poate fi descărcată din Google Play Store. În curând, va apărea și varianta pentru iOS. Creat de un antreprenor român, pentru români și europeni, Chatter.al este un proiect cu un accent puternic pe suveranitatea digitală și pe nevoile reale ale utilizatorilor locali. Cristian Doiu nu pierde deloc timpul și lucrează deja la varianta integrării unui asistent AI, care să ofere sugestii și să răspundă la întrebările utilizatorilor. „Noi avem mai multe aplicații dezvoltate, sunt șase la număr. Este al doilea produs mediatizat, cu ajutorul căruia vrem să penetrăm puțin piața digitală, deoarece considerăm că are foarte mare potențial, atât de dezvoltare internă, cât și de dezvoltare globală internațională. Chatter este prima rețea de socializare 100% românească. M-am documentat, știu că au mai existat câteva tentative, dar nicio persoană nu se implică atât de vehement pe cât o fac eu în fiecare zi în dezvoltarea unei astfel de aplicații. Motivele sunt multiple, iar una dintre ele o reprezintă faptul că aplicațiile de socializare – cum ar fi Facebook, Instagram, Twitter și mai nou TikTok – au deja monopol. Este foarte greu de pătruns în lumea digitală și mai mult este greu de a crea o comunitate. Chatter vrea să fie alternativa românească pentru orice rețea de socializare globală și este la început de drum. Cred că se fac doi ani de când lucrăm la această aplicație și este gata de vreo jumătate de an. Momentan, comunitatea se formează, suntem în plină dezvoltare și în plin proces de promovare”, povestește Cristian Doiu. „Încercăm să îmbunătățim piața digitală, aici, local, cu resursele pe care le avem” Alternativa locală la rețelele globale – Chatter.al oferă o experiență familiară și modernă, în stilul Twitter sau TruthSocial, unde utilizatorii pot posta texte scurte, imagini, videoclipuri, pot interacționa prin comentarii, aprecieri și distribuiri. Platforma își propune însă să mențină un echilibru între libertatea de exprimare și un discurs responsabil, oferind un sistem de moderare adaptat cadrului legal românesc și nu impus de politici internaționale, de multe ori nepotrivite și neadaptate pentru realitatea locală. „Referitor la aceste aplicații proprii – de cele mai multe ori, nu încercăm să reinventăm roata – ci să ne adaptăm la piața globală. Adică, ne uităm la – Elon Musk, la Mark Zuckerberg, la Jeff Bezos – fondatorul Amazon și Larry Ellison – cofondatorul Oracle – și vedem cum își dezvoltă fiecare piața digitală. Încercăm și noi să o îmbunătățim atât cât putem aici, local, cu resursele pe care le avem. Eu sunt un pionier în ceea ce privește dezvoltarea digitală. La 12 ani, spre exemplu, am avut cel mai vizitat site din România. Ulterior s-a renunțat, am devenit mult mai profesionist, dar dacă atunci știam și aveam creierul de acum – se putea monetiza la nivel de milioane de euro proiectul acela. Atunci, a fost însă momentul în care am devenit pasionat de industria de antreprenoriat și respectiv dezvoltare digitală de software și aplicații web”, a povestit Cristian Doiu, într-un interviu acordat Gândul. „Aplicațiile pe care le dezvoltăm, cel puțin mai mult de jumătate dintre ele, pot fi interdependente” Cristian Doiu

Care sunt cele mai bune oferte la portare în rețelele Orange, Digi Mobil, Vodafone și Telekom. Ce alegi ca să nu te usture la buzunar

Dacă vrei să-ți portezi numărul de telefon, ai la dispoziție mai multe oferte din partea marilor operatori din România. Iată care sunt cele mai avantajoase opțiuni în funcție de preț și resurse. Portarea numărului de telefon a devenit o practică obișnuită pentru românii care vor să beneficieze de prețuri mai mici sau de condiții mai bune. În 2025, cei patru mari jucători, Orange, Digi Mobil, Vodafone și Telekom, oferă promoții diverse pentru clienții care decid să migreze din altă rețea. Digi Mobil, concret cel mai accesibil abonament Digi Mobil rămâne în fruntea clasamentului prin oferta Optim 2, disponibilă la doar 2 euro pe lună pe toată perioada contractuală. Primele două luni vin chiar cu reducere de 50%. Abonamentul include: Minute naționale nelimitate 75 GB internet mobil 5G (după care viteza este restricționată semnificativ) 2.64 GB pentru roaming SEE 200 minute internaționale Pentru utilizatorii care au nevoie de mai mult internet, există varianta Nelimitat la 5 euro/lună. Totuși, și aici viteza este redusă după consumul a 200 GB. Chiar și așa, pentru majoritatea utilizatorilor obișnuiți, Optim 2 este o alegere excelentă. Orange, un fel de echilibru între calitate și preț Abonamentul Fun Plus de la Orange costă 4 euro pe lună, un preț corect pentru resursele oferite: Minute și SMS-uri naționale nelimitate 50 GB de internet 5G 5.17 GB în roaming SEE 200 de minute internaționale Pentru cei care consumă mai mult trafic de date sau sunt interesați de servicii precum Max sau YouTube Premium, există opțiunea Smart la 5.5 euro/lună, cu 7.11 GB în roaming SEE și bonusuri suplimentare. Telekom, aparent generos, dar cu limitări Telekom propune abonamentul Nelimitat 5 la 2.5 euro/lună, care oferă: Minute și SMS-uri nelimitate Internet 5G nelimitat 3.23 GB pentru roaming SEE 50 de minute internaționale Pe hârtie pare cea mai generoasă ofertă, dar există o limitare semnificativă: viteza internetului este de maximum 1.5 Mbps, suficientă doar pentru streaming în 480p. Astfel, în practică, „nelimitat” înseamnă acces restricționat la conținut multimedia de calitate. Vodafone, din păcate cea mai slabă ofertă raportat la preț Vodafone vine cu abonamentul RED Start, care costă 5 euro/lună în primele 6 luni, apoi 6.5 euro/lună. Include: Minute și SMS-uri naționale nelimitate 75 GB de internet 5G 6.46 GB pentru roaming SEE 100 de minute internaționale 3 luni gratuite de Max Chiar și cu aceste beneficii, Vodafone rămâne în urma concurenței. Prețul e mai mare, iar resursele nu justifică diferența.

Cum poți să câștigi până la 5.000 de dolari pe lună cu ChatGPT, conform experților Forbes

Dacă ești freelancer, consultant sau creator de conținut, știi deja cât de frustrant poate fi să nu ai o sursă stabilă de venit. Un client plătește azi, dar luna viitoare poate să dispară. Fără predictibilitate, e greu să faci planuri: să iei un credit, să îți cumperi o mașină sau chiar să îți organizezi viața cu liniște. Aici intervine un concept simplu, dar extrem de eficient: MRR – Monthly Recurring Revenue, adică venit recurent lunar. Practic, îți transformi expertiza într-un produs sau serviciu pentru care oamenii plătesc lună de lună. Iar cu ajutorul ChatGPT, acest lucru devine mult mai ușor decât crezi, scrie Forbes. Ce este MRR și de ce contează Venitul recurent înseamnă bani care vin lunar, fără să fii nevoit(ă) să cauți mereu noi clienți sau proiecte. Gândește-te la el ca la un salariu personal, generat de propriile tale produse digitale sau servicii automatizate. Avantajele sunt evidente: Ai stabilitate financiară Îți poți planifica mai bine viața și afacerea Reduci stresul provocat de lipsa clienților Creezi o comunitate fidelă în jurul a ceea ce oferi Cum te ajută ChatGPT să ajungi la 5.000 $/lună ChatGPT devine asistentul tău virtual care: Te ajută să generezi idei de produse sau servicii lunare Îți scrie pagini de vânzare, emailuri, texte promoționale Îți sugerează pachete, prețuri și moduri de livrare Automatizează o mare parte din procesul de creare de conținut Cu alte cuvinte, economisești timp, energie și bani, dar obții rezultate mai bune. Idei de afaceri pe bază de abonament pe care le poți lansa cu ChatGPT Newsletter plătit – publică săptămânal articole utile din nișa ta Kituri digitale lunare – template-uri, fișiere, calendare de conținut, ghiduri Grup privat de membership – oferă acces la comunități exclusive sau mastermind-uri Servicii la abonament – consultanță, coaching sau suport lunar Content as a Service (CaaS) – oferă clienților articole SEO sau postări pentru social media Suport asincron – răspunsuri prin mesaje vocale sau email, fără programări Cele mai utile 5 prompturi pentru ChatGPT „Sunt expert în [nișa ta]. Clienții mei au probleme cu [probleme specifice]. Ce produse digitale lunare pot crea pentru a le rezolva problemele?” „Vreau să lansez un newsletter plătit despre [subiect]. Dă-mi idei de titluri și planuri de abonament.” „Propune un pachet digital lunar util pentru [ce rezolvă afacerea mea], care să ofere valoare reală abonaților.” „Ce pot oferi lunar pentru un abonament de 99 $ în domeniul [competența ta]?” „Cum pot convinge clienții actuali să treacă pe abonament lunar? Ce beneficii să le ofer și ce să scriu în emailul de ofertă?” Pașii concreți ca să începi chiar azi Alege o competență valoroasă pentru care clienții plătesc deja Găsește o formulă de abonament care ți se potrivește (newsletter, suport lunar, membership etc.) Folosește ChatGPT ca să creezi conținutul, mesajele și pachetele Promovează oferta prin LinkedIn, rețele sociale sau către clienții existenți Automatizează livrarea cu platforme ca Substack, Gumroad, ConvertKit, Kajabi Începe cu un produs simplu, pe care să îl îmbunătățești în timp Nu trebuie să fii expert de top ca să faci 5.000 $ pe lună. Ai nevoie doar de o abilitate cerută, o strategie bună și un instrument precum ChatGPT care să te ajute să scalezi.

AI-ul care visează cu ochii deschiși: de ce halucinează modelele inteligente pe măsură ce devin mai avansate

Sistemele de inteligență artificială au evoluat rapid în ultimii ani, devenind din ce în ce mai sofisticate. Însă odată cu această creștere a performanței, apare și o problemă aparent paradoxală: modelele AI moderne „halucinează” mai des decât versiunile anterioare. Cu alte cuvinte, în loc să ofere doar informații reale și verificate, pot genera conținut fals, dar exprimat convingător și fluent, lucru care poate induce în eroare utilizatorii fără ca aceștia să-și dea seama. Potrivit cercetărilor realizate de OpenAI, modelele o3 și o4-mini – unele dintre cele mai avansate din prezent – au înregistrat rate de halucinație de 33%, respectiv 48%, în timpul testării cu benchmark-ul PersonQA. Această rată este de peste două ori mai mare decât la modelele anterioare. Chiar dacă oferă în general răspunsuri mai detaliate și mai sofisticate, aceste modele devin mai susceptibile la erori subtile și greu de detectat, scrie LiveScience. Fenomenul, numit halucinație AI, constă în crearea de informații complet fabricate – evenimente, citate, surse sau fapte care nu au nicio bază în realitate. Iar asta devine periculos în momentul în care textul generat este coerent, fluent și pare plauzibil. Eleanor Watson, cercetătoare în cadrul IEEE și expertă în etica AI, avertizează că un astfel de conținut poate părea credibil pentru cititori, mai ales dacă este livrat într-un format bine scris și bine argumentat. Halucinațiile: defect sau trăsătură esențială? În mod surprinzător, mulți specialiști în domeniul AI consideră că aceste halucinații nu sunt doar inevitabile, ci chiar necesare. Sohrob Kazerounian, cercetător la Vectra AI, susține că, pentru a produce idei creative sau soluții noi, modelele de limbaj trebuie să „imagineze”, la fel cum o fac oamenii când visează sau explorează concepte noi. „Tot ce produce un sistem LLM este o halucinație – doar că unele sunt adevărate”, afirmă el. Acest tip de generare este de fapt esența AI-ului creativ: dacă un model s-ar limita doar la reproducerea exactă a datelor pe care le-a învățat, nu ar putea produce nimic original. Ar răspunde doar cu ceea ce a văzut deja – o formă avansată de copiat. Așadar, sistemele actuale au nevoie să „viseze” puțin pentru a scrie un poem în stilul lui Bob Dylan, dar despre singularitatea AI, sau pentru a sugera o moleculă nouă într-un proces de descoperire științifică. Problema intervine atunci când această creativitate este confundată cu acuratețea. În domenii sensibile precum medicina, justiția sau finanțele, un răspuns incorect poate avea consecințe serioase. Iar cum modelele mai avansate creează conținut tot mai complex și „credibil”, identificarea halucinațiilor devine tot mai dificilă. Watson subliniază că riscul nu e doar în greșelile evidente, ci mai ales în distorsiunile subtile, greu de detectat fără o verificare minuțioasă. Opacitate algoritmică și responsabilitate Un alt aspect îngrijorător este faptul că nici dezvoltatorii nu pot explica pe deplin cum iau deciziile aceste modele. CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a recunoscut recent că nu se cunoaște în detaliu modul în care AI-ul generează un anumit răspuns – de ce alege un cuvânt și nu altul, sau de ce apare o greșeală în ciuda altor exemple corecte. Această opacitate transformă modelele LLM într-o „cutie neagră”, ceea ce face supravegherea și controlul extrem de complicate. Pe acest fundal, ideea de responsabilizare a AI-ului devine problematică. Dacă nici programatorii nu știu cum funcționează exact, cine este responsabil pentru greșelile pe care le face? Deocamdată, soluția pare să fie o vigilență sporită din partea utilizatorilor. Eleanor Watson recomandă tratarea răspunsurilor AI cu același scepticism cu care ai trata sfaturile unui necunoscut – adică să le verifici, să le confrunți cu alte surse și să nu le iei niciodată drept literă de lege. Tot mai multe cazuri documentate arată cum chatboturi AI au inventat politici inexistente, citate fabricate, date greșite sau chiar sfaturi medicale periculoase. De aceea, chiar dacă sistemele devin mai inteligente, nu înseamnă automat că devin și mai de încredere. Concluzia: între imaginație și realitate, AI-ul rămâne o unealtă care trebuie supravegheată Așadar, nu e vorba că AI-ul devine „mai prost” pe măsură ce avansează, ci că devine mai convingător – chiar și atunci când greșește. Iar asta e o combinație periculoasă, mai ales dacă alegi să te bazezi pe el fără să verifici ce spune. Pe viitor, modelele AI vor deveni tot mai integrate în viața de zi cu zi, de la asistenți digitali la sisteme educaționale sau aplicații medicale. Dar tocmai pentru că sunt din ce în ce mai capabile, trebuie tratate cu discernământ. Chiar dacă îți poate scrie un eseu în stilul lui Kafka sau un cod pentru o aplicație complexă, AI-ul tot poate să „viseze” – iar visele nu sunt întotdeauna adevărate.

Microsoft a dezvăluit un instrument AI de diagnosticare medicală care ar fi de patru ori mai bun decât medicii umani

Microsoft a construit un instrument medical bazat pe inteligență artificială despre care susține că are de patru ori mai mult succes decât medicii umani în diagnosticarea afecțiunilor complexe. Gigantul din domeniul tehnologiei a dezvăluit rezultatele unor cercetări despre care crede că ar putea accelera tratamentele medicale și ar putea economisi bani prin reducerea testelor inutile. „Microsoft AI Diagnostic Orchestrator” (“MAI-DxO”) este primul rezultat al eforturilor unei unități de AI medical formată anul trecut de Mustafa Suleyman cu personal recrutat de la DeepMind, laboratorul de cercetare co-fondat de el și care este acum deținut de Google. Deepmind a deschis calea în domeniul descoperirilor din domeniul sănătății legate de inteligența artificială. Șeful laboratorului Google, Sir Demis Hassabis, a câștigat anul trecut un premiu Nobel pentru chimie pentru utilizarea inteligenței artificiale pentru a dezvălui secretele biologice ale proteinelor care stau la baza vieții. Într-un interviu acordat Financial Times, directorul executiv al Microsoft AI a declarat că testele sunt un pas pe calea către „superinteligența medicală” care ar putea ajuta la rezolvarea crizelor de personal și a timpilor lungi de așteptare pentru sistemele de sănătate suprasolicitate. Noul sistem Microsoft, susținut de un „coordonator” care creează comisii virtuale de cinci agenți AI care acționează ca „medici” O versiune a tehnologiei ar putea fi implementată în curând și în chatbot-ul Microsoft Copilot AI și în motorul de căutare Bing, care gestionează 50 de milioane de interogări cu privire la probleme de sănătate pe zi. Ne apropiem de „modele AI care nu sunt doar puțin mai bune, ci dramatic mai bune decât eforturile umane: mai rapide, mai ieftine și de patru ori mai precise”, a spus Suleyman. “Asta va fi cu adevărat transformator.” Noul sistem Microsoft este susținut de un așa-numit „coordonator” care creează comisii virtuale de cinci agenți AI care acționează ca „medici” – fiecare cu un rol distinct, cum ar fi formularea de ipoteze sau alegerea testelor de diagnostic – care interacționează și „dezbat” împreună pentru a alege un curs de acțiune. Pentru a i se testa capacitățile, „MAI-DxO” a fost alimentat cu 304 studii din “New England Journal of Medicine” care descriu modul în care au fost rezolvate unele dintre cele mai complicate cazuri. Acest lucru le-a permis cercetătorilor să verifice dacă programul poate găsi diagnosticul corect și să monitorizeze deciziile pe care le-a luat, folosind o nouă tehnică numită „lanț de dezbateri”, care face ca modelele de raționament AI să arate cum rezolvă problemele pas cu pas. Microsoft a investit aproape 14 miliarde de dolari în OpenAI Microsoft a folosit modele de limbaj mari (LLM) de top de la OpenAI, Meta, Anthropic, Google, xAI și DeepSeek. Orchestratorul a făcut ca toate LLM-urile să funcționeze mai bine, dar cel mai bine a funcționat cu modelul de raționament o3 de la OpenAI, rezolvând corect 85,5% din cazurile din “New England Journal of Medicine”. Acest lucru se compară cu un procentaj de 20% pentru medicii umani cu experiență, dar acestor medici nu li s-a permis accesul la manuale sau să își întrebe colegii, ceea ce le-ar fi putut crește rata de succes. Microsoft a investit aproape 14 miliarde de dolari în OpenAI și are drepturi exclusive de utilizare și vânzare a tehnologiei sale, dar acum OpenAI încearcă să se transforme într-o entitate cu scop lucrativ, ceea ce a dus la un conflict între cele două părți cu privire la termenii viitori ai parteneriatului lor. Dominic King, fostul șef al divizii medicale a DeepMind, care s-a alăturat Microsoft la sfârșitul anului trecut, a spus că programul „a funcționat mai bine decât orice am văzut vreodată” și că „există o oportunitate de a acționa aproape ca o nouă ușă de intrare în domeniul asistenței medicale”. Modelele AI au fost, de asemenea, instruite să fie conștiente de costuri, ceea ce a redus semnificativ numărul de teste necesare pentru a ajunge la un diagnostic corect în studiu, economisind sute de mii de dolari în unele cazuri, a spus el. Cu toate acestea, King a subliniat că tehnologia este încă în stadii incipiente, nu a fost revizuită de specialiști din domeniu și nu este încă pregătită pentru un mediu clinic. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Roboții joacă fotbal într-un meci de campionat, iar unii ies pe targă. Inteligența artificială vrea acum și în sport

Ce se întâmplă atunci când inteligența artificială se întâlnește cu fotbalul? În China, acest experiment a prins viață într-un mod spectaculos și ușor amuzant: un meci de campionat între echipe formate din roboți complet autonomi, care s-au confruntat pe teren ca niște jucători veritabili. Evenimentul, desfășurat la Beijing pe 28 iunie, a reunit patru echipe de roboți umanoizi, fiecare programată să se miște, să paseze, să atace și să ia decizii fără nicio intervenție umană. Și pentru că e vorba totuși de roboți, spectacolul nu a fost lipsit de momente neașteptate. Deși au fost proiectați să se ridice singuri în caz de cădere, mai mulți „jucători” au avut nevoie de… intervenție umană și au fost evacuați pe targă, sub privirile curioase ale publicului. Momentul a fost savuros și ușor ironic: în plin avans al tehnologiei, roboții încă mai au nevoie de „asistență medicală” clasică. Fără antrenori, dar cu strategii de echipă generate de AI Competiția a fost organizată ca un test real înaintea Jocurilor Mondiale ale Roboților Umanoizi, programate în august tot la Beijing. Fiecare echipă a fost formată din roboți construiți de compania Booster Robotics, dar personalizați și programați de echipe universitare diferite, care au dezvoltat algoritmi proprii pentru percepție, decizie, viteză și forță. Rezultatul? Roboții nu doar că au alergat pe teren, ci s-au și coordonat între ei, au stabilit strategii ofensive și defensive și au gestionat faze de joc cu o logică surprinzător de coerentă. Deși mai rigizi decât fotbaliștii adevărați, au arătat că inteligența artificială nu mai este doar un domeniu de laborator, ci pătrunde tot mai puternic în zone precum sportul, unde adaptabilitatea, luarea deciziilor rapide și munca în echipă sunt esențiale. Roboți vs. oameni: următorul pas? Cheng Hao, fondatorul Booster Robotics, a declarat că meciurile între roboți și oameni nu sunt departe. „Am putea organiza meciuri în care roboții să joace împotriva oamenilor, fără miză competitivă, dar cu interacțiuni reale pe teren”, a spus el. Scopul? Publicul să câștige încredere în aceste tehnologii și să vadă că ele pot funcționa în siguranță chiar și în medii dinamice. China pare hotărâtă să transforme aceste competiții în vitrine ale progresului său tehnologic. După semi-maratonul cu roboți din aprilie, meciul de fotbal vine ca o nouă demonstrație a ambiției de a aduce AI-ul în toate aspectele vieții, inclusiv în sportul de performanță. Cât de departe suntem de un „Mondial” al roboților? Nu foarte. Și, judecând după primele „accidentări”, poate ar trebui să includem și roboți-paramedici în următoarele generații.