Etichetă: TEHNOLOGIE

Microsoft susține că noul său sistem de inteligență artificială diagnostichează mai bine decât medicii

Microsoft a anunțat dezvoltarea unui sistem de inteligență artificială care ar depăși performanțele medicilor umani în diagnosticarea unor afecțiuni medicale complexe. Conform companiei, această realizare reprezintă un pas important către ceea ce numește „superinteligență medicală” – o formă avansată de AI capabilă să ia decizii clinice cu un nivel de precizie superior celor mai buni specialiști. Sistemul a fost creat de divizia Microsoft AI, condusă de britanicul Mustafa Suleyman, cofondatorul DeepMind. În cadrul cercetării, algoritmii au fost testați pe peste 300 de studii de caz clinice dificile, extrase din prestigioasa publicație New England Journal of Medicine. Rezultatele au fost impresionante: AI-ul, în combinație cu modelul de ultimă generație OpenAI o3, a reușit să „rezolve” peste 80% dintre cazuri. Prin comparație, medici umani – izolați de cărți, colegi sau asistență digitală – au avut o rată de succes de doar 20%. Un „coordonator” AI care imită un panel de specialiști Spre deosebire de modelele de AI care doar reproduc răspunsuri învățate, sistemul Microsoft acționează precum un clinician real: adresează întrebări, cere teste relevante și emite un diagnostic abia după analizarea informațiilor. Compania numește acest mecanism „diagnostic orchestrator” – un sistem autonom care colaborează cu modele AI existente (precum cele de la OpenAI, Meta, Anthropic, Google sau Grok) pentru a lua decizii medicale integrate, simulând modul în care mai mulți medici ar colabora asupra unui caz. De exemplu, în cazul unui pacient care se prezintă cu febră și tuse, coordonatorul AI poate solicita analize de sânge și o radiografie toracică înainte de a emite un diagnostic, cum ar fi pneumonia. Această abordare pas cu pas este considerată esențială pentru a obține un diagnostic corect, mai ales în situații complexe. Mustafa Suleyman va conduce acum divizia de inteligență artificială destinată consumatorilor la Microsoft, după ce a părăsit propria sa companie, Inflection AI. AI-ul nu înlocuiește medicii, dar le poate ușura munca Deși Microsoft subliniază eficiența și costurile reduse ale noului sistem, reprezentanții companiei insistă că scopul nu este înlocuirea cadrelor medicale. „Rolul unui medic merge dincolo de diagnostic – include comunicarea empatică, gestionarea incertitudinii și construirea încrederii cu pacientul. AI-ul nu este pregătit pentru toate acestea”, au precizat autorii studiului, care urmează să fie evaluat de experți independenți. Cu toate acestea, folosirea expresiei „drumul către superinteligență medicală” în comunicarea oficială sugerează că Microsoft vizează o transformare profundă în sistemele de sănătate. Potrivit lui Suleyman, sistemul ar putea funcționa „aproape fără erori” în următorii 5-10 ani. „Ar fi o eliberare uriașă pentru toate sistemele de sănătate din lume”, a declarat el pentru The Guardian. Microsoft mai afirmă că tehnologia poate fi scalată pentru a oferi sprijin pacienților în gestionarea de rutină a propriei stări de sănătate, dar și pentru a oferi medicilor suport avansat în deciziile clinice dificile. Deocamdată, însă, sistemul nu este pregătit pentru utilizare clinică și necesită testări suplimentare, în special pe simptome mai comune.

Instrumentul AI de la Microsoft pune diagnostice de patru ori mai precis decât medicii

Microsoft a prezentat luni un nou instrument de diagnosticare medicală bazat pe inteligență artificială, care, potrivit companiei, a obținut o rată de succes de patru ori mai mare decât cea a medicilor umani în identificarea afecțiunilor complexe. Sistemul, numit MAI-DxO (Microsoft AI Diagnostic Orchestrator), este prima realizare a noii divizii de sănătate bazată pe inteligența artificială, lansată de Microsoft, condusă de Mustafa Suleyman, fost cofondator al DeepMind, potrivit Financial Times. Noua tehnologie funcționează printr-un „orchestrator” care reunește cinci agenți AI, fiecare cu un rol distinct – de la formularea ipotezelor până la alegerea testelor, interacționează și dezbat împreună pentru a stabili un plan de acțiune. Pentru testare, cercetătorii au utilizat 304 studii publicate în New England Journal of Medicine, analizând capacitatea AI-ului de a oferi diagnostice corecte și de a explica procesul decizional printr-o metodă numită „chain of debate”, proces de raționament printr-o dezbatere între agenți AI. Modele AI „dramatic mai bune decât performanța umană” „Ne apropiem de modele de inteligență artificială care nu sunt doar puțin mai bune, ci dramatic mai bune decât performanța umană: mai rapide, mai ieftine și de patru ori mai precise. Iar acest lucru va fi cu adevărat transformator”, a declarat Suleyman, actual director general al Microsoft AI. Rezultatele au arătat că sistemul Microsoft, în combinație cu modelul „o3” de la OpenAI, o versiune avansată a modelului de limbaj din seria GPT, a reușit să ofere diagnostice corecte în 85,5% dintre cazuri, comparativ cu doar 20% în cazul medicilor umani, care nu au avut, însă, acces la resurse externe în timpul testelor. Modelul „o3” a fost proiectat pentru a îmbunătăți capacitatea AI de a gândi pas cu pas, a explica deciziile și a genera soluții coerente și corecte, în special în domenii sensibile precum medicina, matematica sau dreptul. „Prima dovadă că AI generativă va crește eficiența în medicină” „Programul a avut performanțe mai bune decât orice am văzut până acum”, potrivit fostului lider al diviziei de sănătate de la DeepMind, Dominic King, recrutat recent de Microsoft. King a precizat și că există „o oportunitate reală ca această tehnologie să devină noua poartă de intrare în sistemul de sănătate”, menționând că AI-ul a fost instruit să fie conștient de costuri și că a reușit să reducă numărul de teste necesare diagnosticării, ceea ce a dus la economii de sute de mii de dolari în unele cazuri. Sistemul se află încă într-un stadiu incipient, nu a fost evaluat de experți independenți și nu este pregătit pentru utilizare clinică. Studiul prezentat de Microsoft este „de referință,” a precizat Eric Topol, cardiolog și profesor de medicină moleculară, fondator al Scripps Research Translational Institute, institut unde cercetătorii și clinicienii desfășoară studii menite să transforme descoperirile științifice în soluții medicale concrete. Specialistul american în boli cardiovasculare a descris inițiativa Microsoft ca un moment definitoriu în domeniul medicinei asistate de AI: „Deși testele nu au avut loc în condiții reale de practică medicală, este prima dovadă convingătoare privind potențialul inteligenței artificiale generative de a crește eficiența în medicină, atât în ceea ce privește acuratețea diagnosticelor, cât și reducerea costurilor.”

Valul de caniculă vine cu un avertisment: cum îți poți distruge bateria telefonului fără să știi

Pe măsură ce valurile de caniculă devin tot mai frecvente în Europa, specialiștii trag un semnal de alarmă care nu vizează doar sănătatea umană, ci și integritatea dispozitivelor electronice. Temperaturile extreme pot afecta grav bateriile telefoanelor, laptopurilor, bicicletelor sau trotinetelor electrice, uneori chiar fără ca utilizatorii să își dea seama. Franța este în plin episod de caniculă, iar autoritățile și companiile de tehnologie recomandă o serie de măsuri esențiale pentru a evita deteriorarea ireversibilă a bateriilor, în special cele pe bază de litiu. Riscurile nu se rezumă doar la pierderea autonomiei bateriei. În unele cazuri, supraîncălzirea poate duce la oprirea completă a încărcării, defectarea aparatului sau chiar incidente periculoase, precum declanșarea incendiilor din cauza utilizării unor încărcătoare neconforme. Ce se întâmplă cu bateria când e prea cald Bateriile litiu-ion, folosite pe scară largă în smartphone-uri și alte gadgeturi moderne, sunt extrem de sensibile la căldură. Atunci când temperatura ambientală depășește 35°C, performanța și durata de viață a bateriei pot scădea drastic. În cazul Apple, de exemplu, compania avertizează explicit pe pagina oficială de suport că utilizarea sau încărcarea iPhone-ului în medii cu temperaturi ridicate poate duce la degradarea permanentă a bateriei. Și în cazul dispozitivelor Android, recomandările sunt similare: nu folosi telefonul sub soare, nu îl încărca atunci când este fierbinte și, pe cât posibil, evită să îl ții în mașină în timpul verii. Situația este valabilă și pentru alte dispozitive mobile, cum ar fi trotinetele sau bicicletele electrice, care sunt adesea lăsate în aer liber, la soare. În timpul încărcării, dispozitivele generează deja o căldură internă semnificativă. Dacă la aceasta se adaugă și temperatura din mediu, riscul de supraîncălzire crește exponențial. De aceea, multe telefoane moderne, precum iPhone, afișează un avertisment când devin prea fierbinți și întrerup automat procesul de încărcare până când temperatura revine la un nivel sigur. Reguli simple care îți pot salva bateria Pentru a evita daunele provocate de caniculă, specialiștii recomandă câteva măsuri ușor de aplicat: Nu încărca telefonul sau trotineta la temperaturi ridicate. Așteaptă până se răcește mediul ambiant sau du dispozitivul într-un loc răcoros. Folosește doar încărcătoare originale sau certificate. Modelele ieftine, de calitate inferioară, nu au protecție termică adecvată și pot provoca supraîncălziri sau chiar incendii. Nu folosi dispozitivul în timpul încărcării, mai ales dacă rulează aplicații intensive, cum ar fi jocurile sau apelurile video. Evită să încarci telefonul noaptea, în special dacă îl ții sub pernă sau într-un spațiu închis, unde căldura nu se poate disipa. Activează modul de economisire a energiei, pentru a reduce solicitarea bateriei în condiții extreme. Este important să reținem că, pe lângă măsurile pe termen scurt, căldura afectează bateriile și în timp. Expunerea frecventă la temperaturi ridicate duce la scăderea capacității de stocare a energiei și la încărcări mai lente sau incomplete. Astfel, pe durata verii — dar și în viitor, pe măsură ce schimbările climatice amplifică aceste episoade — atenția la condițiile de utilizare ale dispozitivelor electronice ar putea deveni la fel de importantă ca alegerea unui model performant.

Cipul care ar putea schimba lumea: cum grafenul promite să salveze planeta și bateriile tale

Cercetătorii din Marea Britanie sunt pe cale să rescrie viitorul tehnologiei. Un proiect ambițios, derulat de echipe de la Queen Mary University of London, Universitatea din Nottingham și Universitatea din Glasgow, promite să reducă semnificativ consumul de energie al centrelor de date și dispozitivelor electronice printr-un cip revoluționar din grafen. Acest material, cel mai subțire cunoscut de omenire – având grosimea de doar un atom –, ar putea înlocui siliciul, schimbând radical modul în care funcționează computerele și gadgeturile noastre, scrie The Telegraph. Potrivit declarațiilor profesorului Sir Colin Humphreys, liderul proiectului, cipul ar putea reduce consumul de energie cu până la 90% și, în unele cazuri, chiar de cinci ori mai mult. Prototipul funcțional este așteptat până în 2029, iar producția în masă ar putea începe în perioada 2032–2033. Impactul? Imens: centrele de date ale giganților tehnologici precum Google, Amazon, Meta sau Microsoft n-ar mai avea nevoie de centrale suplimentare pentru a-și alimenta inteligențele artificiale. Grafenul – un derivat al carbonului cu structură hexagonală – nu doar că este ultra-subțire, dar este și incredibil de rezistent și excelent conducător electric și termic. Descoperit în 2004 de Andre Geim și Konstantin Novoselov (ambii laureați Nobel în 2010), grafenul e considerat de mulți „materialul viitorului”. Iar cu acest nou cip, viitorul ar putea fi mai aproape decât crezi. De la servere AI la telefoane: un salt energetic uriaș Te-ai întrebat vreodată câtă energie consumă o interacțiune banală cu ChatGPT sau alte chatboturi? În prezent, doar 100 de cuvinte generate de un AI pot folosi până la o jumătate de litru de apă, în sistemele de răcire. Iar în spatele acestor calcule aparent simple se află infrastructuri colosale, alimentate în mare parte de combustibili fosili. Este aici unde grafenul poate deveni un erou tăcut. Noua tehnologie permite stivuirea cipurilor fără supraîncălzire, fără apă de răcire și cu un consum energetic infim. Asta înseamnă că supercalculatoarele, serverele AI și toate sistemele greoaie pot fi miniaturizate și eficientizate la scară globală. Dar poate și mai interesant pentru tine este ce promite acest cip în gadgeturile personale. Specialiștii britanici estimează că un telefon mobil ar putea fi încărcat o dată pe săptămână, iar un laptop ar putea avea o autonomie de 80 de ore. Cu un astfel de upgrade, devine brusc mai realist să lucrezi de oriunde, fără cabluri și fără grija prizelor. Alternativa la apocalipsa energetică Odată cu explozia cererii de AI și tehnologie, omenirea se confruntă cu un nou tip de criză: cea a energiei digitale. În SUA, fostul președinte Donald Trump a propus redeschiderea minelor de cărbune pentru a alimenta nevoile energetice ale infrastructurilor AI. A vorbit chiar despre „turboalimentarea” industriei de cărbune, într-o încercare de a menține supremația SUA în cursa tehnologică globală. Pe acest fundal, cercetătorii britanici susțin că grafenul oferă o cale de ieșire din acest scenariu distopic. Materialul poate fi produs din metan – un gaz natural disponibil local, ceea ce elimină dependența de lanțuri de aprovizionare complexe și poluante. Producția cipurilor nu ar necesita exporturi, rare earth metals sau alte componente scumpe și toxice. Mai mult, grafenul este compatibil cu tehnologii sustenabile, fiind ușor de integrat în infrastructuri verzi. Într-o lume în care fiecare watt contează, capacitatea acestui material de a reduce dramatic consumul energetic ar putea avea un efect pozitiv și asupra mediului, nu doar asupra facturii tale la curent. Concluzia: grafenul – salvatorul digital de care nu știai că ai nevoie Într-o eră în care fiecare clic pe un chatbot AI sau fiecare mesaj pe telefon are un cost ascuns în spatele rețelei energetice globale, cercetătorii britanici propun o soluție elegantă, eficientă și, mai ales, fezabilă: cipul pe bază de grafen. Nu doar că promite să elimine nevoia de centrale poluante pentru servere AI, dar ar putea transforma complet experiența ta cu tehnologia – oferind telefoane mai inteligente, baterii mai durabile și dispozitive mai prietenoase cu mediul. Dacă planul ambițios al echipei de la Queen Mary University se materializează, lumea tech din 2030 va arăta complet diferit de cea de azi. Iar dacă ești pasionat de tehnologia viitorului, e cazul să ții grafenul pe radar – e posibil să devină noul siliciu al planetei.

Scapă de urmărirea online: cum dezactivezi „Privacy Sandbox” și alte setări de urmărire din Chrome

Navigarea pe internet a devenit o experiență tot mai personalizată, dar și mai invazivă. Google Chrome, unul dintre cele mai populare browsere din lume, a introdus recent funcționalitatea Privacy Sandbox, care promite mai multă intimitate, dar care, în realitate, continuă să permită urmărirea utilizatorilor – doar într-o formă diferită. Dacă vrei să ai control deplin asupra datelor tale, e timpul să iei inițiativa și să închizi robinetele invizibile care colectează informații despre tine. Acest ghid te ajută pas cu pas să dezactivezi „Privacy Sandbox”, dar și alte setări de urmărire din Google Chrome, folosind meniurile avansate ale browserului. Ce este Privacy Sandbox și de ce ar trebui să te intereseze Privacy Sandbox este o inițiativă Google care înlocuiește cookie-urile tradiționale cu un sistem numit Topics API – practic, în loc să te urmărească site cu site, Chrome creează un profil de interese local, pe dispozitivul tău, pe care apoi îl trimite site-urilor partenere pentru reclame mai „relevante”. Pare mai sigur, dar în esență tot despre urmărire e vorba – doar că într-o formă mai rafinată și mai greu de controlat. Deși Google susține că Privacy Sandbox e o soluție de echilibru între intimitate și publicitate targetată, realitatea este că încă ești parte dintr-un ecosistem de tracking sofisticat. Dacă preferi să navighezi cu adevărat liber, fără ca istoricul tău de vizitare să alimenteze reclame „personalizate”, dezactivarea acestui sistem este un pas esențial. Cum dezactivezi Privacy Sandbox în Chrome, pas cu pas Deschide Google Chrome pe computerul tău (nu pe mobil, pentru că anumite opțiuni sunt disponibile doar pe desktop). În bara de adrese, tastează: chrome://settings/adPrivacy și apasă Enter. Vei fi direcționat către meniul de setări Privacy Sandbox. Aici vei vedea trei opțiuni: Teme pentru reclame (Topics) Măsurarea performanței reclamelor Sugestii pentru publicitate relevantă Dezactivează toate cele trei opțiuni folosind butonul de toggle (comutatorul). La final, vei vedea mesajul „Funcțiile din Privacy Sandbox sunt dezactivate”. Pentru o protecție suplimentară, mergi și la: chrome://settings/cookies Selectează opțiunea Blocare cookie-uri terțe (Block third-party cookies), o măsură importantă pentru a preveni trackingul din partea site-urilor externe. Dacă vrei să mergi și mai departe, activează modul Do Not Track: Intră în chrome://settings/privacy Derulează până la secțiunea Alte setări și activează Trimite o cerere „Do Not Track” cu traficul de navigare. Recomandări pentru extra protecție: extensii și alternative După ce ai dezactivat Privacy Sandbox, ești într-o postură mai sigură, dar nu complet invizibil. Iată câteva sfaturi care îți vor oferi un nivel mai înalt de protecție: Instalează extensii dedicate intimității, precum: uBlock Origin – blochează reclame, trackere și coduri de criptomining. Privacy Badger – dezvoltat de EFF, blochează automat trackerele invizibile. HTTPS Everywhere – forțează conexiuni criptate acolo unde e posibil. Folosește un motor de căutare care nu te urmărește, cum ar fi DuckDuckGo sau StartPage. Acestea nu stochează istoricul căutărilor tale și nu vând datele către terți. Gândește-te la o alternativă de browser: Brave vine cu setări anti-tracking din start. Mozilla Firefox permite personalizarea completă a protecției împotriva urmăririi. Tor Browser este ideal dacă vrei anonimitate totală, dar compromite viteza de navigare. Concluzie: protejează-ți libertatea digitală Dezactivarea funcției Privacy Sandbox din Chrome nu e doar o decizie tehnică, ci și una de responsabilitate personală. Într-o eră digitală în care datele tale valorează mai mult decât crezi, e important să știi cine are acces la ele și ce poate face cu ele. Urmează pașii din acest ghid și ia-ți timp să ajustezi setările browserului – e o investiție mică de timp pentru o recompensă mare: controlul asupra propriei tale vieți digitale.

Aplicația care revine în forță pe iPhone: Google o actualizează abia după opt ani

După o tăcere de aproape un deceniu, Google a relansat aplicația Snapseed pentru iOS sub forma versiunii 3.0, oferind un suflu nou unuia dintre cele mai apreciate editoare foto gratuite pentru mobil. Noua versiune, disponibilă acum în App Store, introduce o interfață complet redesenată, filtre noi și un sistem mai intuitiv de navigare între instrumentele de editare. Deși actualizarea nu include un număr impresionant de funcții complet noi, schimbările vizuale și ergonomice marchează un moment potrivit pentru a reevalua aplicația, mai ales că Snapseed rămâne complet gratuită, fără reclame sau achiziții in-app, scrie publicația Popular Science. În plus, deși versiunea pentru Android nu a fost încă actualizată, este de așteptat ca Google să lanseze în curând și acolo un update similar. O interfață modernizată și mai accesibilă La deschiderea aplicației, utilizatorul este întâmpinat de trei taburi principale: Looks, pentru filtre predefinite aplicabile cu un singur tap; Faves, unde pot fi salvate instrumentele favorite; și Tools, secțiunea completă de editare. În Tools, opțiunea Edit Faves permite personalizarea rapidă a listei de unelte uzuale. Aici regăsim instrumente clasice precum decuparea, ajustarea tonurilor și uneltele de corectare locală, dar și altele mai avansate, cum ar fi Curves pentru controlul precis al luminozității și contrastului sau Brush, care permite pictarea efectelor doar în anumite zone ale imaginii. Pentru utilizatorii care preferă corecții rapide, există și opțiunea Auto, care aplică automat o serie de ajustări determinate algoritmic. Vorbim despre filtre personalizabile și stiluri avansate Tabul Looks funcționează similar cu filtrele din aplicațiile de tip Instagram, aplicând stiluri predefinite în culori sau alb-negru. Dar pentru mai mult control, secțiunea Tools include filtre mai complexe, cum ar fi Vintage, Grunge sau Film, unde se poate ajusta manual intensitatea efectelor, granulația sau contrastul. O funcție utilă reprezintă, de altfel, posibilitatea de a crea filtre proprii. După ce finalizezi o editare, poți salva setările de bază (contrast, luminozitate, saturație etc.) ca un look personalizat, aplicabil ulterior altor imagini. Instrumente pentru editare precisă și creativă Snapseed 3.0 continuă să ofere unele dintre cele mai apreciate unelte din arsenalul său. Selective permite ajustarea localizată a unor regiuni din fotografie, în timp ce Portrait evidențiază fețele, ideal pentru selfie-uri sau portrete. Funcția Text oferă șabloane simple pentru adăugarea de mesaje peste imagini, iar Frames permite încadrarea fotografiilor în diverse modele grafice. Cu toate aceste actualizări, Snapseed își păstrează caracterul profesionist dar accesibil. Este o alternativă serioasă pentru utilizatorii care caută un editor foto performant pe mobil, fără costuri ascunse sau limitări artificiale. Iar odată cu relansarea pe iOS, aplicația se repoziționează ca una dintre cele mai solide opțiuni de pe piață pentru editare foto mobilă.

Android adaugă un strop de protecție în viața ta. Cum te ajută să stai în siguranță pe telefon

Google adaugă un nou strat de protecție în sistemul său de operare Android, odată cu lansarea Android 16. ActualizareA aduce o funcție de securitate care va avertiza utilizatorii atunci când dispozitivul lor se conectează la o rețea mobilă nesigură sau falsă ori când acea rețea solicită identificatori unici ai telefonului. Potrivit Android Authority, funcția vizează în special protejarea împotriva așa-numitelor „simulatoare de stații de bază”, dispozitive care imită turnurile de semnal mobil pentru a păcăli telefoanele să se conecteze, obținând astfel acces la date precum locația sau ID-ul dispozitivului, scrie publicația Engadget. Cum se comportă, de fapt, noua funcție de la Android 16 Cunoscută în mediul comercial sub numele de Stingray, tehnologia a fost raportată în trecut ca fiind utilizată de agenții guvernamentale din SUA, precum ICE (Imigrație și Vamă) și CBP (Protecția Vămilor și Frontierelor). Noua funcție este parte din actualizarea de sistem Android lansată în această lună, dar va fi activă doar pe dispozitivele compatibile. În meniul de setări, utilizatorii vor putea activa notificările privind rețelele, care oferă alerte dacă telefonul se conectează la o rețea necriptată sau când rețeaua solicită informații sensibile, cum ar fi IMEI-ul sau alte identificatoare unice. De asemenea, Google a introdus și o opțiune suplimentară denumită „protecție împotriva rețelelor 2G”, care permite utilizatorilor să dezactiveze conexiunea la acest tip de rețea mobilă, cunoscută pentru standardele sale scăzute de securitate. Veștile sunt bune, însă numai pentru unii utilizatori de Android Totuși, nu toate telefoanele Android vor putea beneficia de aceste funcții. Din cauza limitărilor hardware, doar următoarea generație de dispozitive va avea suport complet. Primul model prevăzut să integreze aceste capacități este Pixel 10, așteptat să fie lansat în vara acestui an. Inovația vine într-un context în care smartphone-ul, deși este un instrument esențial în viața de zi cu zi, poate reprezenta o vulnerabilitate serioasă în fața supravegherii digitale. Prin această actualizare, Google încearcă să ofere utilizatorilor un control mai mare asupra modului în care dispozitivele lor interacționează cu rețelele mobile. Măsura demonstrează o tendință tot mai clară în industrie de a întări protecția datelor personale, pe fondul unei preocupări crescânde privind interceptarea comunicațiilor mobile. Utilizatorii Android care vor să își protejeze identitatea și locația vor avea astfel un nou instrument eficient la dispoziție, cel puțin dacă dețin un telefon de ultimă generație.

Alte controverse la Meta, de data asta la Stories – Cum încearcă Mark Zuckerberg să-și îmbunătățească AI-ul pe spatele tău

Meta, compania care deține platforma Facebook, a lansat recent o funcție bazată pe inteligență artificială care stârnește îngrijorări legate de protecția datelor personale. Potrivit unui material publicat de TechCrunch, citat de The Hacker News, aplicația le cere utilizatorilor să permită procesarea în cloud a imaginilor din telefon pentru a genera sugestii de colaje, retrospective și idei pentru Stories, inclusiv folosind fotografii care nu au fost încărcate anterior pe rețea. Concret, un mesaj pop-up îi întreabă pe utilizatori dacă doresc să activeze procesarea media în cloud pentru a primi sugestii AI. Cum explică Meta situația care stârnește îngrijorări Facebook explică faptul că, pentru a genera aceste propuneri, va încărca automat în cloud anumite imagini și clipuri video din telefon, selectate în funcție de criterii precum ora, locația sau tematica. Compania susține că doar utilizatorul poate vedea aceste sugestii, că materialele nu sunt utilizate pentru publicitate targetată și că imaginile sunt analizate pentru siguranță și integritate. Totuși, consimțământul acordat implică inclusiv acceptarea termenilor de utilizare a inteligenței artificiale, care includ analiza fețelor din imagini și a altor detalii sensibile. Deocamdată, funcționalitatea este testată doar în SUA și Canada și poate fi dezactivată în orice moment. Această inițiativă face parte dintr-un trend mai larg al marilor companii tehnologice care integrează AI în produsele lor, deseori în detrimentul vieții private a utilizatorilor. Chiar dacă Meta afirmă că imaginile nu vor fi folosite pentru reclame, specialiștii în securitate cibernetică avertizează că nu există claritate privind durata păstrării datelor sau cine are acces la ele. Procesarea în cloud presupune, de altfel, oricum un risc, mai ales atunci când sunt implicate tehnologii precum recunoașterea facială și metadate ascunse, precum coordonatele GPS sau ora exactă a fotografierii. Nu vorbim despre prima încercare a companiei lui Mark Zuckerberg de a se folosi de datele utilizatorilor În mod similar, Meta a început în luna mai să folosească date publice ale adulților din Uniunea Europeană pentru a antrena modelele sale AI, după ce a primit aprobarea autorității de protecție a datelor din Irlanda. În Brazilia, compania a suspendat un set de funcții AI în 2024 ca reacție la criticile guvernului privind confidențialitatea. Tendința este vizibilă și pe alte platforme Meta. WhatsApp a introdus recent o opțiune AI care poate rezuma mesajele necitite din conversații, promițând un proces „privat” de analiză locală. Pe acest fond, autoritățile europene rămân vigilente. Comisarul pentru protecția datelor din Berlin a cerut recent eliminarea aplicațiilor DeepSeek din magazinele Apple și Google, acuzând transferuri ilegale de date către China. Aplicațiile colectau masiv date sensibile, de la istoricul de chat până la locația exactă și dispozitivele folosite, și le stocau pe servere aflate în China, fără garanții echivalente celor oferite de legislația UE.

Avem un cumpărător pentru TikTok: Trump anunță marea mutare, dar mingea e tot la Beijing

Într-un nou episod din saga TikTok, fostul și actualul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că aplicația chineză are în sfârșit un potențial cumpărător american. Declarația a fost făcută duminică, 29 iunie, într-un interviu acordat postului Fox News, în care Trump a spus clar: „Avem un cumpărător pentru TikTok”. Totuși, finalizarea tranzacției atârnă de o decizie a Beijingului, care ar putea bloca întregul proces, notează AFP. Anunțul vine după ce Trump a acordat mai multe amânări termenului-limită pentru ca ByteDance, compania mamă a TikTok din China, să vândă divizia sa americană către o entitate aprobată de Washington. Ultima prelungire a fost stabilită până pe 17 septembrie 2025, dată la care TikTok ar putea fi interzisă complet pe teritoriul SUA, în lipsa unui acord validat. Un grup „foarte bogat” în spatele ofertei Fără să ofere detalii precise despre identitatea cumpărătorilor, Donald Trump a spus că este vorba despre „un grup de oameni foarte bogați”. Potrivit presei americane, încă din luna aprilie exista un acord preliminar care ar fi permis separarea TikTok SUA de ByteDance, printr-o reorganizare a acționariatului. Conform acestui plan, pachetul majoritar al TikTok SUA ar urma să fie preluat de investitori non-chinezi, crescându-și participația de la 60% la 80%. ByteDance ar rămâne cu 20%, dar fără control operațional direct asupra activității din Statele Unite. Această formulă ar urma să răspundă cerințelor legale din Congresul american, care vizează reducerea riscurilor de influență chineză asupra datelor cetățenilor americani. Problema este că pentru o astfel de vânzare este nevoie și de aprobarea oficială a Chinei. După ce Trump a anunțat impunerea unor noi tarife vamale împotriva unor parteneri comerciali, inclusiv Beijingului, părțile chineze au blocat orice avans în negocieri. Cu toate acestea, recent, autoritățile chineze au transmis că sunt gata să discute din nou termenii unui acord comercial mai larg, ceea ce ar putea debloca și situația TikTok. TikTok, prins între politică și geopolitică Pentru Trump, TikTok a fost încă de la primul mandat un simbol al confruntării economice și tehnologice dintre SUA și China. Deși în trecut a cerut interzicerea rețelei, în prezent pare mai dispus să o păstreze în SUA — cu condiția ca proprietatea și controlul să fie preluate de entități americane. „Cred că voi avea nevoie de China. Președintele Xi probabil că va aproba”, a declarat Trump în interviul său, sugerând că soarta tranzacției depinde în ultimă instanță de voința regimului de la Beijing. TikTok are peste 170 de milioane de utilizatori activi în Statele Unite, iar orice restricție majoră asupra platformei ar genera consecințe nu doar economice, ci și politice — mai ales în contextul campaniei electorale din 2025, în care Trump caută să își consolideze sprijinul în rândul tinerilor. Între timp, tensiunile comerciale dintre SUA și China rămân la cote înalte. TikTok nu este doar o aplicație de divertisment, ci a devenit un instrument cu valoare strategică în războiul economic global. Dacă tranzacția va fi aprobată, rămâne de văzut dacă va aduce un echilibru între securitate, suveranitate digitală și libertatea internetului.

Democrația sub asediul inteligenței artificiale: 80% din alegerile ultimului an afectate, România printre cele mai grave cazuri, arată ultimul raport internațional

Inteligența artificială (AI) a devenit una dintre cele mai mari amenințări pentru democrație, afectând masiv alegerile din întreaga lume în ultimul an. Un raport recent publicat de International Panel on the Information Environment (IPIE), un consorțiu internațional specializat în analiza amenințărilor asupra spațiului informațional global, relevă că 80% dintre alegerile desfășurate în 2024 au fost marcate de campanii masive de dezinformare generate prin inteligență artificială. Potrivit aceluiași raport, România se numără printre cele mai afectate țări, confruntându-se cu situații extrem de grave. În detaliu, raportul IPIE precizează că, în 69% dintre cazurile analizate, intervenția inteligenței artificiale a provocat efecte negative directe asupra procesului electoral. Acest fenomen este îngrijorător, deoarece tehnologia folosită combină realismul impresionant al conținutului generat și viteza extraordinară de răspândire, aspecte subliniate și într-o analiză detaliată publicată recent de New York Times. Cum au fost afectate alegerile din România România este unul dintre exemplele marcante menționate în raport, în contextul alegerilor prezidențiale desfășurate în martie și mai 2024. Primul tur al alegerilor a fost chiar anulat din cauza campaniilor de dezinformare. În centrul atenției s-a aflat candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu, a cărui campanie electorală a fost intens sprijinită de operațiuni coordonate din Rusia, folosindu-se de ferme de boți și tehnologii avansate de AI generativ. Un caz emblematic de manipulare a fost difuzarea unui video fals în care președintele american Donald Trump părea să-l susțină pe Georgescu, spunând că acesta este „cel mai bun politician pe care l-am întâlnit”. Experții au identificat discrepanțe clare între sunetul și mișcările buzelor din clip, ceea ce a trădat manipularea. Cu toate acestea, impactul asupra opiniei publice a fost semnificativ. Cazuri similare în alte țări Pe lângă România, raportul atrage atenția și asupra altor țări grav afectate, precum Polonia și Canada. În Polonia, tot Donald Trump apărea într-un video fals exprimând susținere pentru candidatul de extremă dreapta Sławomir Mentzen. Conform unei analize realizate de Institute for Strategic Dialogue (ISD), rețele online controlate de Kremlin au utilizat AI pentru a genera materiale și a manipula percepțiile publice, inclusiv răspândind informații false despre refugiații ucraineni. În Canada, un alt incident major a fost o fotografie falsă în care premierul Mark Carney era prezentat alături de Ghislaine Maxwell pe „Insula Epstein”, cunoscută pentru scandaluri de abuz sexual. Aceste imagini manipulate au fost folosite pentru atacuri politice și discreditarea adversarilor. Deepfake-uri și AI: O combinație periculoasă O caracteristică esențială a acestor campanii este utilizarea deepfake-urilor, imagini și videoclipuri falsificate care par autentice. De exemplu, în India a circulat intens un clip aparent nevinovat, în care premierul Narendra Modi dansa într-un stil Bollywood. Difuzat strategic în perioada electorală, acest material a contribuit la confuzia generală și a diminuat capacitatea alegătorilor de a distinge între realitate și manipulare. Potrivit Isabelle Frances-Wright, director Technology and Society la ISD, problema majoră a inteligenței artificiale este că permite acum combinarea calității și a vitezei de propagare a conținutului fals, ceea ce reprezintă un „teritoriu cu adevărat înspăimântător”, aspect confirmat și de publicația italiană La Repubblica. Raportul internațional cere o reacție fermă și imediată din partea autorităților și instituțiilor internaționale pentru a combate această amenințare crescândă și pentru a proteja integritatea democrațiilor din întreaga lume. În lipsa unor măsuri adecvate, există riscul ca procesele democratice să devină vulnerabile în mod permanent în fața manipulării prin tehnologii avansate.