Etichetă: TEHNOLOGIE

Copiii din România, dependenți de internet: 1 din 6 elevi consideră importante provocările periculoase de pe rețelele sociale

Internetul face parte din viața de zi cu zi a copiilor din România, fiind accesat constant, arată cel mai recent studiu realizat de Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității. Potrivit datelor oficiale, majoritatea elevilor folosesc mediul online pentru comunicare, divertisment sau informare, însă cercetarea scoate la iveală și aspecte îngrijorătoare legate de comportamentele riscante, în special în raport cu rețelele sociale, notează News.ro. Unul dintre cele mai alarmante rezultate arată că 1 din 6 elevi consideră importante provocările periculoase lansate online, iar 1 din 7 apreciază postările video cu acțiuni riscante. În paralel, o treime dintre elevi spun că este foarte important ca postările lor să fie apreciate cu like-uri, ceea ce denotă o presiune socială tot mai mare în mediul virtual. Copiii se simt în siguranță online, dar realitatea este mai complexă Studiul relevă că aproximativ 75% dintre elevi percep internetul ca un spațiu sigur, iar 9 din 10 se consideră bine informați cu privire la riscurile din online. De asemenea, mulți afirmă că știu să se protejeze, blocând persoane incomode, schimbând parole sau folosind setările de confidențialitate. Cu toate acestea, experiențele reale contrazic adesea percepția de siguranță. Elevii au declarat că s-au confruntat cu situații negative, precum accesarea accidentală de materiale pornografice, infectarea dispozitivelor, primirea de mesaje agresive sau chiar avansuri sexuale. În fața acestor situații, mulți au apelat la părinți sau prieteni, dar un sfert dintre ei nu au spus nimănui, fie de rușine, fie considerând că pot rezolva singuri problemele apărute. Rețelele sociale și provocările periculoase, o sursă de presiune Studiul atrage atenția asupra modului în care copiii se raportează la rețelele sociale. O treime dintre elevi consideră că este important să aibă postări apreciate, iar un sfert cred că este esențial să posteze frecvent. În mod și mai îngrijorător, 1 din 6 consideră importante provocările periculoase, iar 1 din 7 susțin că este important să posteze materiale video cu astfel de acțiuni. Motivațiile din spatele acestor comportamente includ dorința de validare, teama de a fi desconsiderați, presiunea grupului sau pur și simplu curiozitatea. Aceste tendințe pot duce la expunerea copiilor la riscuri reale, inclusiv la accidente sau interacțiuni dăunătoare în spațiul virtual. Pe fondul acestor date, s-a remarcat o creștere a autonomiei digitale a copiilor: mai mulți elevi descoperă singuri cum să navigheze internetul (+11 puncte procentuale față de 2020), iar tot mai puțini sunt ghidați de un adult din familie. A crescut și utilizarea internetului pentru jocuri, cumpărături, apeluri video și vizionarea de conținut online. Un semnal de alarmă pentru părinți, școli și autorități Rezultatele studiului, realizat între 11 februarie și 14 martie 2024 pe un eșantion de 1.351 de elevi cu vârste între 10 și 18 ani, indică necesitatea intensificării eforturilor de educație digitală și de prevenire a riscurilor online. Deși copiii afirmă că sunt informați, comportamentele lor demonstrează că presiunile din mediul virtual pot influența semnificativ deciziile și percepțiile de zi cu zi. Rețelele sociale rămân o parte integrantă a vieții tinerilor, dar și o zonă vulnerabilă, unde dorința de afirmare și imitarea comportamentelor riscante pot avea consecințe serioase. Părinții, profesorii și instituțiile trebuie să coopereze mai eficient pentru a le oferi copiilor un sprijin real în construirea unui comportament online responsabil și sigur.

Microsoft vs OpenAI: parteneriatul de miliarde care riscă să explodeze cu zgomot

Negocierile tensionate dintre Microsoft și OpenAI, partenerii care au propulsat inteligența artificială în prim-planul tehnologiei globale, ar putea duce la o ruptură cu implicații majore pentru viitorul industriei. Potrivit unui raport publicat de Financial Times, OpenAI ar putea pierde sprijinul celui mai important aliat financiar și strategic în lupta sa de a deveni o companie cu scop lucrativ – iar asta ar pune în pericol întregul său model de dezvoltare. În centrul conflictului: banii, controlul și ambiția de a transforma cercetarea în profit. Inițial creată ca organizație non-profit cu misiunea declarată de a „asigura că inteligența artificială generală servește umanității”, OpenAI a trecut în ultimii ani printr-o transformare radicală. Lansarea unor produse revoluționare precum ChatGPT și integrarea acestora în platformele Microsoft a adus notorietate, capital și o creștere fulminantă. Dar odată cu succesul a venit și dorința de monetizare. OpenAI și-a creat un braț cu scop lucrativ – OpenAI LP – și a căutat să atragă fonduri mai mari, cu promisiunea unor câștiguri pe măsură. Microsoft a fost primul gigant care a crezut în această viziune, investind peste 13 miliarde de dolari și devenind cel mai important partener comercial și tehnologic. Acum, însă, OpenAI vrea mai mult: libertatea de a merge mai departe ca entitate comercială, cu acces la finanțări și parteneriate independente. Iar Microsoft… nu este deloc convins că merită să rămână la masă. Microsoft cere jumătate din viitorul OpenAI Negocierile dintre cele două părți durează de luni întregi și, potrivit surselor citate de Financial Times, au loc zilnic în încercarea de a salva un parteneriat care a definit ultimii doi ani în AI. La miza discuțiilor: distribuția veniturilor viitoare. Microsoft, care în prezent primește aproximativ 20% din încasările OpenAI, își dorește un pachet mult mai mare – până la 49%. Motivul este simplu: compania fondată de Bill Gates a alimentat dezvoltarea rapidă a OpenAI cu resurse uriașe de cloud computing, acces la infrastructură și expunere globală. Oficialii Microsoft vor acum o compensație pe măsură. Însă pentru OpenAI, această cerere ridică semne de întrebare despre control, independență și capacitatea de a atrage alți investitori. Mai ales într-un context în care ambițiile fondatorilor – printre care Sam Altman – vizează extinderea masivă a modelului de afaceri și lansarea de produse proprii, fără a rămâne sub umbrela Microsoft. Ce urmează dacă Microsoft „își ia jucăriile și pleacă”? Deși cele două companii au transmis public un mesaj diplomatic – „avem un parteneriat de succes și ne dorim să-l continuăm” – realitatea din culise este una tot mai tensionată. Potrivit unor surse din industrie, Microsoft ar fi deja în căutarea unor alternative strategice, inclusiv dezvoltarea propriilor modele de AI bazate pe codul OpenAI deja integrat în sistemele sale. Pentru OpenAI, un exit al Microsoft ar fi o lovitură dură. Nu doar din punct de vedere financiar, ci și în ceea ce privește încrederea publicului, a investitorilor și a partenerilor tehnologici. Fără acces garantat la platforma Azure și fără protecția uriașului din Redmond, drumul către autonomie ar putea fi abrupt și riscant. De partea cealaltă, Microsoft ar putea pierde un aliat-cheie într-un moment în care Google, Meta, Amazon și alți giganți își accelerează investițiile în inteligență artificială. Rămânerea în afacere depinde acum de o înțelegere delicată privind profiturile și influența – iar niciuna dintre părți nu pare dispusă să cedeze. Concluzia? Bătălia pentru viitorul AI nu se mai poartă doar în laboratoare, ci în sălile de negocieri. Iar dacă Microsoft și OpenAI nu ajung la un compromis, una dintre cele mai promițătoare alianțe din tehnologie s-ar putea destrăma chiar în plin avânt.

Funcții de pe Android 16 pe care ar trebui să le oprești imediat. Așa îți faci viața mai ușoară pe telefon

Android 16 vine cu o serie de noutăți interesante, dar nu toate sunt la fel de utile cum par la prima vedere. Unele dintre noile funcții, deși bine intenționate, pot deveni enervante, inutile sau chiar contraproductive în utilizarea de zi cu zi. Iată ce merită ajustat sau dezactivat pentru a te bucura cu adevărat de Android 16 fără frustrări. Funcții noi care încurcă mai mult decât ajută Printre cele mai deranjante noutăți se numără luminozitatea automată excesiv de sensibilă. Android 16 pare să reacționeze la orice schimbare de lumină, modificând constant strălucirea ecranului, scrie Android Police. Deși ideea este să economisești baterie, schimbările bruște devin rapid obositoare, mai ales în medii cu lumină variabilă. O altă funcție care poate deveni agasantă este sugestia automată de răspunsuri în notificări. Apare atât de des încât ajungi să trimiți replici fără să mai citești mesajul complet. Este utilă în anumite contexte, dar poate duce la răspunsuri grăbite și greșeli de comunicare. Și widgeturile animate de pe ecranul principal arată bine la început, dar în scurt timp devin obositoare vizual și încetinesc accesul la aplicații. Dacă preferi o interfață mai curată și mai rapidă, merită să le elimini. Un alt exemplu este funcția de adaptare automată a tonurilor de culoare, care poate face ecranul să pară gălbui în mod constant, chiar și în condiții de lumină rece. Dacă îți dorești culori naturale, această funcție nu e pentru tine. Opțiuni utile, dar prost implementate Modul de concentrare (Focus Mode) blochează notificările pentru a te ajuta să te concentrezi, însă este prea restrictiv. Nu permite excepții ușor de configurat, iar în unele cazuri ai putea rata mesaje importante. Dacă vrei să lucrezi fără întreruperi, e mai bine să setezi manual ce aplicații pot trece de acest filtru. Autocompletarea pe bază de recunoaștere biometrică este convenabilă, dar Android 16 o activează mult prea frecvent. Te obișnuiești să nu mai reții parolele, iar asta poate deveni o problemă dacă pierzi accesul la autentificarea biometrică. Notificările despre consumul de baterie apar acum mult mai des pe Android 16. În teorie sunt utile, dar în practică devin un flux constant de avertismente despre aplicații care „folosesc prea multă energie”, chiar dacă tu le-ai deschis intenționat. De asemenea, sistemul detectează automat schimbarea între conturile personale și cele de serviciu, sugerând trecerea la un alt profil. Dacă folosești frecvent mai multe conturi, această funcție ajunge să fie mai enervantă decât practică. Cum îți poți personaliza Android 16 pentru o experiență mai bună Pentru a avea parte de o utilizare fluentă și plăcută a Android 16, poți face câteva ajustări simple: Dezactivează luminozitatea automată și regleaz-o manual; Oprește sugestiile de răspunsuri rapide din notificări; Elimină widgeturile animate de pe ecranul de pornire; Ajustează sau oprește filtrul de tonuri calde (True Tone digital); Activează Focus Mode doar atunci când ai cu adevărat nevoie; Limitează autocompletarea biometrică doar la aplicațiile sensibile; Ascunde notificările despre consumul energetic, dacă te stresează; Oprește schimbarea automată a profilurilor de utilizator.

Funcția secretă de pe unele telefoane ieftine: cum poți asculta radio fără internet, doar cu o pereche de căști

Într-o lume tot mai dependentă de internet, puțini știu că unele telefoane mobile oferă o funcție clasică și surprinzător de utilă: posibilitatea de a asculta posturi de radio FM în direct, fără conexiune la internet. Această opțiune a revenit recent în atenție după ce o pană de curent majoră a afectat Peninsula Iberică, blocând atât rețelele mobile, cât și accesul la televiziune și media online. Soluția de rezervă? Radioul analogic. Pe lângă clasicele aparate cu baterii, câteva modele de telefoane din gama medie și joasă sunt dotate cu un cip de radio FM care poate funcționa independent de datele mobile. Este o caracteristică discretă, pe care mulți utilizatori o ignoră, dar care s-a dovedit esențială în momente de criză. Expertul în tehnologie Albert Cuesta atrage atenția că această funcție, deși rară, este încă disponibilă și extrem de valoroasă în situații de urgență. Ce telefoane mai oferă radio FM fără internet Printre modelele care includ această funcționalitate se numără telefoanele Xiaomi din seriile Redmi, Lite și Poco – în total, aproximativ 40 de modele din gama medie și de buget. Motorola păstrează și ea această opțiune în unele terminale, precum Moto G73 sau G200, iar Samsung include receptor FM în modelele M53 5G și A23. Pentru ca această funcție să funcționeze, este nevoie de o pereche de căști cu fir, care acționează ca o antenă. Aplicația de radio este, de obicei, preinstalată de producător. Dacă nu apare pe telefon, activarea receptorului poate deveni dificilă, întrucât nu există multe aplicații de Android capabile să acceseze cipul FM intern. Avantajele ascultării radio fără conexiune Pe lângă faptul că nu necesită internet, această opțiune oferă un sunet fără întârzierea specifică aplicațiilor de streaming, care pot avea un delay de până la 30 de secunde. În plus, consumul de baterie este considerabil mai mic, iar datele mobile nu sunt afectate deloc — un avantaj important în zonele fără semnal sau în timpul penelor de curent. Totuși, trebuie menționat că multe telefoane nu mai includ această funcție. Printre ele se numără toate modelele de iPhone, care nu au cip FM integrat, forțând utilizatorii să depindă de aplicațiile de radio online. Există totuși soluții alternative: unele căști speciale cu cip FM propriu pot transforma orice telefon într-un mic post de recepție radio.

Începând cu 28 iunie, toate telefoanele primesc o funcție nouă. Fie că ești la Digi, Orange, Vodafone sau Telekom, vei putea activa opțiunea RTT

O nouă funcție este disponibilă pentru toate telefoanele mobile începând cu 28 iunie 2025, iar vestea bună este că nu costă nimic. Este vorba despre RTT (Real Time Text), o opțiune inovatoare care permite trimiterea de mesaje text în timp real, chiar în timpul unui apel vocal. Funcția este disponibilă indiferent de rețeaua folosită – Digi, Orange, Vodafone sau Telekom – și nu necesită conexiune la internet sau aplicații speciale. Ce este RTT și cum funcționează RTT (Real Time Text) este o funcție de accesibilitate gândită inițial pentru persoanele cu dificultăți de auz sau vorbire, dar care se dovedește utilă pentru oricine are nevoie să comunice rapid și discret în timpul unui apel. Practic, în loc să aștepți să trimiți un mesaj complet, fiecare literă scrisă este transmisă imediat interlocutorului, în timp real – exact ca într-un chat live, dar fără a avea nevoie de internet. Pentru a activa RTT, utilizatorii trebuie să intre în setările telefonului, unde această funcție este listată de regulă la categoria „Accesibilitate” sau „Asistență”. Dacă ambii participanți la apel au activată funcția, apare un buton verde pe ecran care permite începerea sesiunii de chat. Funcția funcționează prin rețelele 4G, 5G sau Wi-Fi (dacă este activată opțiunea de apelare prin rețea wireless) și este compatibilă cu toate telefoanele care au Android 10 sau versiuni mai noi, respectiv iOS 11.2 și ulterior. La ce ajută și cine o poate folosi RTT a fost dezvoltat în principal pentru a ajuta persoanele cu dizabilități, dar poate fi utilă și în alte situații, cum ar fi cererea discretă de ajutor în cazuri de urgență, oferirea de informații suplimentare în timpul convorbirilor de asistență tehnică sau pentru a transmite date atunci când nu poți vorbi. Funcția este deja implementată în multe țări occidentale. În SUA, de exemplu, RTT este activă din 2017, iar din 2018 este inclusă în toate telefoanele noi. În Uniunea Europeană, introducerea ei a fost grăbită de intrarea în vigoare a European Accessibility Act, un regulament care obligă operatorii să ofere astfel de soluții de comunicare accesibilă. Termenul-limită pentru implementare: 28 iunie 2025. Deși operatorii sunt obligați să o ofere, disponibilitatea concretă depinde și de producătorul telefonului: Apple a introdus deja suportul pentru RTT în iOS 18.5, în timp ce unele modele Android ar putea avea întârziere până la actualizarea aplicației de apelare. Ce trebuie să știi înainte să folosești RTT Pentru ca funcția să meargă, este nevoie de: o conexiune activă prin LTE, 5G sau apel Wi-Fi; un telefon compatibil (Android 10+ sau iOS 11.2+); ca și interlocutorul tău să aibă funcția activată, dacă vrei să beneficiezi de toate avantajele RTT. Dacă suni în străinătate, funcția va funcționa doar dacă și rețeaua parteneră acceptă RTT. Astfel, este posibil ca în unele țări să nu beneficiezi de toate funcționalitățile. În România, marii operatori sunt deja pregătiți pentru activarea funcției pe scară largă.

Donald Trump, furios pe Canada după ce a îndrăznit să taxeze Google și Amazon, anunță că pune capăt tuturor negocierilor comerciale

Președintele american Donald Trump a provocat un nou val de tensiuni în relațiile comerciale cu vecinul de la nord, Canada, după ce a reacționat dur la o taxă introdusă de guvernul de la Ottawa. Este vorba despre o măsură fiscală care vizează giganții digitali precum Google, Amazon, Meta sau Airbnb, și care a fost percepută de liderul de la Casa Albă drept un „atac direct” asupra Statelor Unite, notează Reuters. Taxa pe serviciile digitale a stârnit furia Washingtonului Canada a anunțat că, începând cu 30 iunie, va implementa o taxă de 3% pe veniturile generate de marile companii digitale care înregistrează venituri globale de peste 1,1 miliarde de dolari canadieni și câștiguri locale de minimum 20 de milioane. Printre companiile afectate se numără nume uriașe din tehnologie, precum Amazon, Google, Uber și Meta. Reacția lui Donald Trump nu a întârziat. Pe platforma sa Truth Social, actualul președinte american a transmis un mesaj tăios: „Din cauza acestei taxe scandaloase, punem capăt TUTUROR negocierilor comerciale cu Canada, cu efect imediat.” Trump a adăugat că, în termen de șapte zile, Canada va fi informată în legătură cu noile tarife vamale pe care le va avea de plătit pentru a face afaceri cu Statele Unite. O nouă escaladare într-o relație tot mai tensionată Tensiunile dintre cele două țări au escaladat în ultimele luni, în contextul în care Trump a amenințat de mai multe ori cu impunerea de noi taxe vamale. În plus, în mod controversat, a declarat în mai multe rânduri că ar dori să „anexeze Canada”, o declarație care, deși pare desprinsă dintr-un scenariu absurd, a fost tratată cu seriozitate în mediile diplomatice. Premierul canadian Mark Carney a calificat anterior dublarea tarifelor la oțel și aluminiu impusă de SUA drept „ilegală și nejustificată”, promițând un răspuns ferm. Canada este principalul furnizor al SUA pentru aceste resurse, ceea ce face ca deciziile de la Washington să afecteze grav economia canadiană. În paralel, Trump a criticat și Uniunea Europeană pentru politici similare de taxare a companiilor digitale, pe care le consideră forme mascate de protecționism economic. Războiul fiscal se mută pe scena geopolitică Această decizie marchează o nouă etapă în războiul fiscal global purtat în jurul giganților tehnologici. Deși multe țări europene și-au manifestat sprijinul pentru taxarea echitabilă a acestor companii, administrația Trump a refuzat în mod constant ideea că astfel de măsuri sunt justificate, acuzând „atacuri economice” asupra intereselor americane. Dacă ruptura dintre Statele Unite și Canada se va adânci, consecințele pot fi semnificative nu doar pentru cele două economii, ci și pentru stabilitatea relațiilor comerciale internaționale.

Un pacient a murit după un atac cibernetic asupra unui spital din Londra. Ancheta confirmă legătura directă cu hackeri ruși

Unul dintre cele mai mari spitale din Londra, King’s College Hospital, a confirmat că moartea unui pacient este direct legată de atacul cibernetic care a paralizat infrastructura medicală în iunie 2024. Este pentru prima dată când o instituție britanică recunoaște oficial că o viață umană a fost pierdută din cauza unui atac ransomware orchestrat de hackeri. În centrul anchetei se află gruparea rusă Qilin, specializată în blocarea serverelor prin solicitări de răscumpărare, noteaza Reuters. Consecințele au fost dramatice: peste 10.000 de programări medicale au fost anulate, iar activitatea laboratoarelor a fost serios afectată. Potrivit spitalului, pacientul a decedat după o întârziere critică în obținerea rezultatelor unei analize de sânge, analiză esențială pentru stabilirea tratamentului. Un precedent periculos: vieți pierdute din cauza unor coduri malware Atacul din 2024 a fost provocat de un ransomware, un program malițios care criptează sistemele informatice și cere sume uriașe de bani pentru deblocarea lor. În cazul spitalelor, acest tip de atac are consecințe directe asupra pacienților: de la întârzieri în diagnostic și tratament, până la imposibilitatea operării sau acordării de îngrijiri critice. Gruparea Qilin, responsabilă pentru atac, este cunoscută în mediile de securitate cibernetică ca una dintre cele mai agresive rețele de hackeri sponsorizate de interese din Federația Rusă. Ținta lor în acest caz a fost lanțul de spitale NHS Trust din Londra, iar paralizarea serviciilor de patologie a durat mai multe zile. Ancheta realizată de echipele de securitate cibernetică și de specialiștii spitalului a concluzionat că „un cumul de factori agravați de atacul informatic” a contribuit la decesul pacientului, scrie Financial Times. Este unul dintre primele cazuri din Europa de Vest în care o breșă cibernetică este asociată oficial cu moartea unui pacient. Sistemele medicale din Europa, în alertă maximă Cazul a provocat îngrijorare în întreaga Europă, inclusiv în Franța, unde Curtea de Conturi avertiza încă din aprilie 2025 asupra fragilității infrastructurii IT din spitale. Raportul atrăgea atenția asupra vulnerabilităților cronice, a lipsei investițiilor și a echipamentelor învechite. Ca răspuns, autoritățile franceze au lansat programul CaRE — un plan național de investiții în valoare de sute de milioane de euro, dedicat întăririi securității cibernetice în spitalele publice. Măsura vine după ce spitalele din Armentières și Cannes au fost și ele victime ale unor atacuri similare, în februarie și aprilie 2024. Dependența tot mai mare a instituțiilor medicale de tehnologie digitală aduce cu sine riscuri majore. În lipsa unor sisteme de rezervă robuste și a unei protecții cibernetice eficiente, atacurile precum cel care a vizat King’s College Hospital se pot solda cu victime.

Elon Musk vrea ca AI-ul Grok să fie după chipul și asemănarea lui: Va rescrie întreaga cunoaștere umană

Elon Musk a provocat din nou controverse în lumea inteligenței artificiale, după ce a anunțat că vrea să-și modeleze chatbotul Grok astfel încât să reflecte propria sa viziune asupra lumii. Nemulțumit de un răspuns generat de Grok, care cita surse guvernamentale și afirma că majoritatea actelor de violență politică din SUA au venit din partea dreptei, Musk a declarat că aceasta este „o greșeală gravă” și a acuzat AI-ul că „papagalicește presa tradițională”. În replică, miliardarul a promis o nouă versiune a chatbotului, Grok 4, care ar urma „să rescrie întreaga cunoaștere umană” și să includă fapte „divisive, politice incorecte, dar adevărate”. Anunțul a fost întâmpinat cu îngrijorare de experți în AI, care se tem că Musk ar putea influența dezvoltarea chatbotului pentru a-l transforma într-o unealtă ideologică personală. Musk, nemulțumit că Grok nu gândește „corect” Totul a pornit de la un răspuns generat de Grok pe rețeaua X, în care AI-ul cita date ale Departamentului pentru Securitate Internă și susținea că din 2016 încoace, majoritatea violențelor politice în SUA au fost comise de extremiști de dreapta. Musk a reacționat dur, spunând că această afirmație este „obiectiv falsă” și a criticat chatbotul pentru că ar reflecta o agendă mediatică. În doar trei zile, șeful Tesla și SpaceX a anunțat o actualizare majoră a modelului, cerând utilizatorilor X să trimită exemple de „fapte controversate, politice incorecte dar reale” pentru a antrena viitoarea versiune a AI-ului. „Este prea mult gunoi în orice model de bază antrenat pe date neverificate”, a scris Musk, care a promis lansarea Grok 4 imediat după 4 iulie 2025. Experții se tem că Musk va politiza AI-ul Anunțul a stârnit neliniște în rândul cercetătorilor. David Evan Harris, expert în AI și fost membru al echipei Responsible AI de la Meta, avertizează că aceasta ar putea fi începutul unei „lupte de lungă durată” pentru controlul ideologic al inteligenței artificiale. „Întrebarea este dacă AI-ul trebuie să reflecte faptele sau să servească viziunii celui care îl controlează”, a spus Harris, citat de CNN. Nick Frosst, cofondator al startup-ului AI Cohere, susține că încercarea lui Musk de a adapta Grok după propriile credințe „îl va face mai slab și mai puțin util pentru utilizatori”. Deja, Grok a stârnit controverse după ce a menționat ideea unei „genocid al albilor în Africa de Sud” în contexte nelegate, reflectând o temă pe care Musk o susține de mai mulți ani. Ulterior, compania xAI a dat vina pe o „modificare neautorizată” din timpul nopții. Controlul asupra cunoașterii și viitorul AI-ului Deși actualizările AI sunt obișnuite în industrie, o rescriere completă a modelului – așa cum promite Musk – ar presupune resurse enorme și riscul de a introduce un puternic bias ideologic. O variantă mai rapidă ar fi ajustarea „greutăților” și introducerea unor „prompts” pentru a influența răspunsurile în direcția dorită. Elon Musk a promis că Grok va fi „maxim sincer”, dar în realitate orice AI reflectă alegerile celor care decid ce date intră în antrenarea modelului. „Oamenii nu caută un AI care să le confirme ideologia, ci un instrument care să le ofere informații utile și corecte”, a concluzionat Frosst.

Digitalizarea la români, într-o perpetuă amânare. De ce am rămas fără coduri QR pe diplome și alte acte de studiu

Într-un moment în care digitalizarea ar trebui să simplifice accesul la acte oficiale, România mai bifează o amânare în acest proces. Guvernul a decis prorogarea aplicării codurilor QR pe mai multe tipuri de diplome și certificate emise de sistemul de învățământ, motivând întârzierile prin lipsa dezvoltărilor tehnice necesare. Deși tehnologia este testată deja parțial, extinderea ei la nivelul întregului sistem educațional pare, din nou, un obiectiv pe termen nedefinit. Ce documente rămân fără cod QR și de ce Potrivit deciziei adoptate de Executiv, măsura de aplicare a codurilor QR pe acte de studii este amânată pentru o serie de documente din învățământul preuniversitar și superior. Printre ele se numără: atestatele de competență lingvistică sau pentru predarea unei limbi străine; certificatele pentru programul „A doua șansă”; diploma de bacalaureat pentru secția bilingvă francofonă; certificatul de competențe digitale în format Europass. Explicația oficială este că SIIIR (Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România) și RMUR (Registrul Matricol Unic al Universităților din România) au nevoie de dezvoltări tehnice suplimentare și de instruirea corespunzătoare a personalului. Astfel, termenul de implementare a acestor funcționalități este prorogat, iar beneficiarii rămân, cel puțin temporar, fără posibilitatea de a verifica autenticitatea actelor printr-un simplu scan de cod QR. Ce acte au deja cod QR și ce urmează în viitor În prezent, anumite documente beneficiază deja de cod QR în fază de testare sau în mod operațional: diploma de absolvire a liceului (cu foaia matricolă); certificatul de absolvire a gimnaziului; certificatul de acordare a definitivării în învățământ; certificatul de competență lingvistică (în unele cazuri). Planul este ca începând cu anul universitar 2025-2026 , primele acte din învățământul superior să fie eliberate cu cod QR – începând cu certificatul de absolvire a anului pregătitor de limba română. Din 2026-2027 , toate actele de studii universitare ar urma să includă acest element de securitate digitală. Totul depinde însă de finalizarea Registrului Unic Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studii (RUNIDAS), care va centraliza toate datele din SIIIR și RMUR, unificând sistemul de gestionare și verificare a diplomelor din România. Lipsa codului QR: o problemă de imagine și securitate Codul QR nu este doar un element vizual modern, ci un instrument esențial pentru verificarea rapidă și sigură a autenticității documentelor . În lipsa acestuia, diplomele sunt mai vulnerabile la falsificare, iar procesul de recunoaștere a acestora – mai ales la nivel internațional – devine mai greoi. Într-o lume în care universitățile din alte state folosesc deja identificatori digitali sau registre publice automatizate, România riscă să rămână în urmă. În plus, întârzierea digitalizării în educație afectează credibilitatea întregului sistem. Codurile QR ar fi permis angajatorilor, instituțiilor de stat și universităților să acceseze imediat detalii despre autentificarea documentului, evitând birocrația excesivă și riscurile de fraudă. Din păcate, lipsa de investiții în infrastructura digitală și lipsa de pregătire a personalului din învățământ par să blocheze progresul, într-o țară care invocă des reforma dar o aplică lent și fragmentar.

YouTube va rezuma rezultatele la căutări cu ajutorul AI-ului

YouTube a început testarea unei funcționalități noi, bazate pe inteligență artificială, care va genera rezumate automate ale rezultatelor în urma căutărilor, similar cu AI Overviews din motorul de căutare Google. Deocamdată, noul instrument este disponibil doar într-o versiune experimentală, accesibilă unui grup restrâns de utilizatori Premium din Statele Unite. Spre deosebire de implementarea din Google Search, rezumatele de pe YouTube sunt limitate la trei tipuri de căutări: cumpărături, călătorii și sugestii de activități într-un loc anume. Totodată, tehnologia funcționează momentan doar în aplicația mobilă, exclusiv în limba engleză. Cum funcționează AI-ul în YouTube Search La o simplă căutare în YouTube, în loc să derulezi printre zeci de rezultate video, vei vedea un carusel interactiv în partea de sus a ecranului. Acesta conține trei componente principale: un clip video evidențiat pe toată lățimea paginii, o listă scurtă de opțiuni alternative relevante și un text scurt generat de AI care rezumă răspunsul la întrebarea sau subiectul căutat. Scopul acestei funcții este de a reduce timpul petrecut în selecția conținutului și de a livra un răspuns cât mai concis și util. Este o abordare care răspunde tendinței generale din ecosistemul digital: utilizatorii caută din ce în ce mai mult informații rapide, digerabile și contextualizate inteligent. Din punct de vedere vizual și funcțional, caruselul pare inspirat din modul în care Google implementează AI Overviews pe Search, dar vine cu un accent mai clar pe conținut video și cu un set de restricții bine definite, care limitează domeniul de aplicabilitate în această fază de test. Ce impact ar putea avea asupra creatorilor de conținut Deși YouTube declară că testele sunt într-un stadiu incipient, inițiativa ridică deja semne de întrebare cu privire la impactul asupra vizibilității clipurilor și, implicit, a creatorilor de conținut. Dacă AI-ul va oferi un răspuns satisfăcător direct în rezultatele căutării, utilizatorul ar putea alege să nu mai dea click pe alte videoclipuri, reducând astfel timpul de vizualizare distribuit organic. Este un scenariu care a devenit deja realitate în Google Search, unde AI Overviews a fost acuzat că reduce traficul către site-uri, în special către cele care oferă răspunsuri concise și bine documentate. Rămâne de văzut dacă YouTube va calibra sistemul într-un mod care să susțină creatorii, nu să le reducă din expunere. Un alt aspect de urmărit este dacă această funcționalitate va fi extinsă la alte categorii de căutări sau va rămâne un instrument de nișă, destinat doar anumitor tipuri de conținut, precum recomandările de produse și ghidurile turistice. Limitări clare în această etapă de testare Spre deosebire de alte experimente Google, testul YouTube are o abordare mai prudentă. Este activ doar pentru un subset de abonați Premium din SUA, nu este vizibil pe desktop și nici nu acoperă clipuri în alte limbi în afară de engleză. De asemenea, domeniile vizate – cumpărături, călătorii și activități locale – sunt dintre cele mai comerciale, acolo unde AI-ul poate propune mai ușor sugestii pe baza unor date bine structurate. YouTube nu a oferit un calendar clar privind extinderea funcționalității sau intențiile legate de alte piețe, limbi sau formate de conținut. Cert este că, în peisajul digital actual, astfel de inițiative AI vor continua să schimbe modul în care consumăm și descoperim conținut.