SUA acuză China de cea mai mare operațiune de spionaj cibernetic
Statele Unite și 12 guverne aliate au acuzat miercuri China că a folosit trei companii private pentru a desfășura o vastă campanie de spionaj cibernetic, denumită Salt Typhoon. Operațiunea, începută în 2021, a vizat rețelele unor mari operatori de telecomunicații, inclusiv AT&T și Verizon, permițând accesul la mesaje text, apeluri și date de localizare pentru milioane de utilizatori. Un raport tehnic de 37 de pagini, semnat de FBI, Agenția Națională de Securitate (NSA), Agenția pentru Securitate Cibernetică și Infrastructură (CISA), precum și de instituții de securitate din Canada, Marea Britanie, Germania, Japonia și Australia, precizează că hackerii au vizat și infrastructuri guvernamentale, de transport și militare. Potrivit FBI, gruparea Salt Typhoon a atacat peste 200 de companii din 80 de țări. Cele trei companii implicate sunt Beijing Huanyu Tianqiong Information Technology, Sichuan Zhixin Ruijie Network Technology și Sichuan Juxinhe Network Technology. Una dintre ele, Juxinhe, a fost sancționată deja de Departamentul Trezoreriei SUA în ianuarie, însă celelalte două nu fuseseră anterior legate public de astfel de operațiuni.Experții subliniază caracterul inedit al operațiunii, întrucât firmele erau companii funcționale și nu doar paravan pentru serviciile de informații chineze. „MSS (Ministerul Securității Statului) a folosit trei firme private pentru a lovi unele dintre cele mai importante ținte de pe planetă,” a declarat Dakota Cary, analist la SentinelOne.
Reuters: Trump ia în considerare sancțiuni împotriva oficialilor UE responsabili de implementarea Legii privind Serviciile Digitale
Administrația președintelui SUA Donald Trump ia în considerare impunerea de sancțiuni împotriva oficialilor Uniunii Europene sau ai statelor membre UE responsabili de implementarea Legii privind Serviciile Digitale, au declarat două surse familiare cu chestiunea. Washingtonul consideră că UE urmărește impunerea de restricții „nejustificate” asupra libertății de exprimare, în eforturile sale de a combate discursul instigator la ură și dezinformarea, și că Legea privind Serviciile Digitale sporește și mai mult aceste restricții. Pe lângă cenzură, Legea ar impune costuri companiilor americane de tehnologie, notează Reuters. O astfel de decizie fără precedent ar escalada eforturile Administrației Trump împotriva a ceea ce ea consideră încercarea Europei de a suprima vocile conservatoare. Oficialii de rang înalt ai Departamentului de Stat nu au luat încă o decizie finală dacă să continue cu implementarea măsurilore punitive, care ar putea veni sub formă de restricții de viză, au spus sursele. Nu este clar ce oficiali UE sau ai statelor membre UE ar fi vizați, dar săptămâna trecută au existat mai multe întrevederi între oficialii americani pe această temă, potrivit surselor. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat nu a confirmat și nici nu a infirmat relatările Reuters despre potențialele acțiuni punitive. „Monitorizăm cenzura în creștere în Europa cu mare îngrijorare, dar nu avem alte informații de furnizat în acest moment”, a spus purtătorul de cuvânt. Taxe vamale pentru statele care care au impozite pe serviciile digitale Luni, Trump a amenințat statele care au impozite pe serviciile digitale cu „taxe vamale suplimentare ulterioare” pe exporturile lor către SUA, dacă aceste națiuni nu elimină legislația respectivă. Administrația Trump s-a îndepărtat în general de politica tradițională de promovarea a democrației și a drepturilor omului a SUA, concentrându-se în schimb pe încercarea de a încheia acorduri comerciale bilaterale. Administrația a pledat pentru cauze selective, în special cele legate de politicienii de dreapta și ceea ce consideră a fi o suprimare a vocilor conservatoare din online. Cele mai izbitoare au fost incursiunile Administrației în politica internă a aliaților europeni. Oficialii Administrației Trump au denunțat ceea ce ei spun că este suprimarea liderilor de dreapta, inclusiv în România, Germania și Franța, și au acuzat autoritățile europene că cenzurează opinii precum criticile la adresa imigrației. Oficiali americani de rang înalt, inclusiv vicepreședintele JD Vance, au atacat în mod repetat oficialii și reglementările europene, acuzându-i că „cenzurează” americanii, o afirmație pe care UE o respinge. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: SUA intenționează să achiziționeze nave din Coreea de Sud/ Seulul pledează pentru o extindere a cooperării cu Washingtonul
Jocurile de strategie în vremuri de criză: Cât te costă să te joci de-a guvernatorul roman, conchistadorul sau dictatorul unei insule tropicale
Între 20 și 24 august, Gamescom, cel mai mare târg internațional de jocuri video de după anularea conferinței anuale E3, s-a desfășurat tot la Koln, în Germania. Târgul organizat la Koelnmesse, centrul internațional de expoziții din Renania de Nord-Westfalia a atras 357.000 de vizitatori, într-o perioadă în care industria gamingului este în plin avânt. Printre cele 1.500 de expoziții, mai multe companii au publicat trailere și au dezvăluit noi informații despre produsele care urmează să fie lansate pe piață. Potrivit unui studiu publicat de Go4Games, sunt 7,8 milioane de români (cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani) care se joacă pe diferite dispozitive, iar numărul este în creștere. Jocurile de strategie: O evoluție spectaculoasă în ultimele două decenii Pentru pasionații de strategie, târgul de anul acesta a fost unul plin de surprize. În urmă cu 20 ani, jocurile video de strategie erau o nișă. Cine își mai aduce aminte de nopțile nedormite pe care le petreceau în partidele din StarCraft și Age of Empires II? Unii chiar stăteau ore întregi să construiască Roma peste noapte, în jocul video Caesar III. Jucătorii mai ambițioși clădeau imperii virtuale în Europa Universalis, Civilization IV și în Rome Total War, în încercarea de a schimba trecutul. Astăzi, mulți preferă să se joace de-a regii și comandanții pe telefoanele tactile chiar din metrou, în drum spre serviciu. Între timp, StarCraft a devenit sport național, iar mulți jucători de StarCraft II participă la competiții de eSports cu premii în bani reali. Și sumele nu sunt deloc mici. Mulți dintre jucătorii de strategii de azi sunt cuprinși de nostalgie când pierdeau nopți în fața ecranului, butonând pe tastatură și selectând sute de soldați cu mouse-ul. Însă, din cauza crizei economice, jocurile video pe PC sunt ceva mai scumpe în 2025. Noile jocuri de strategie sunt mult mai pretențioase în privința resurselor, necesitând calculatoare performante pentru a le juca la setări grafice crescute și pentru a te bucura de grafică realistă. Costurile producției unui joc de strategie a crescut enorm în ultimii ani, necesitând un buget mai mare, echipamente mai scumpe și mai mulți angajați. Așadar, ce jocuri de strategie urmează să apară în toamna anului 2025 și în 2026? „Roma n-a fost construită într-o zi” Primul joc de strategie notabil este „Anno 117: Pax Romana”, distribuit de Ubisoft și dezvoltat de Ubisoft Mainz. Este al optulea titlu al unei francize de jocuri de construit orașe din ultimele două decenii. Jucătorii au colonizat teritorii cu păduri virgine pentru a planta tutun și a vinde blănuri de animale în „Anno 1701”. Au explorat vaste deșerturi în căutare de oaze și au făcut comerț cu mirodenii în „Anno 1404”. Au construit orașe plutitoare pe apă în „Anno 2070”, au construit primele orașe de pe Lună în „Anno 2205” și au reconstruit Londra victoriană la începutul Revoluției Industriale în „Anno 1800”. Din 13 noiembrie, pe PC, PlayStation 5 și pe Xbox Series X/Z, la prețul de 59,99 de euro, fanii vor testa expresia „Roma n-a fost construită într-o singură zi” în „Anno 117: Pax Romana”. În modul de campanie din acest joc, jucătorii vor avea de ales între a se juca cu Imperiul Roman din provincia Latium sau cu Regatul Celtic din regiunea Albion. Jucătorii care vor alege Imperiul Roman vor debuta ca pretori și vor promova pe parcurs, ajungând guvernatori. „Carpe diem” cum spunea Horațiu, însă jucătorilor nu le va fi ușor să administreze Roma sau oarecare alt oraș roman de pe o insulă. Navigația este elementul-cheie, ca în oricare joc „Anno”. Se vor înfrunta cu inegalități sociale, foamete, epidemii de boli infecțioase, războaie și catastrofe naturale. Cei care aleg Imperiul Roman trebuie să răspândească influența culturii romane și limba latină nu doar pe insula aleasă, ci și pe celelalte insule pe care își stabilesc portul și așezările, iar cei care aleg să schimbe istoria vor putea să răspândească cultura celtică. Indiferent de facțiunea aleasă, jucătorii trebuie să construiască orașe, să dezvolte infrastructura, să se preocupe de traiul, moralul și de sănătatea locuitorilor, să le asigure hrana, să întrețină o armată și o flotă maritimă considerabilă, să învețe să facă comerț cu regatele sau triburile învecinate, și să construiască monumente arhitectonice care încă sunt vizibile în Europa de azi. „Începi cu drumuri noroioase. Poate că par sărăcăcioase, dar ele sunt primul pas către măreție. Resursele îți sunt vitale. Lemnul din pădurile virgine este esențial, dar gestionează cu înțelepciune tâmplăriile. Depozitele vor menține producția crescută și fluxul de resurse. Rezidenții au nevoie de mai mult decât de muncă, au nevoie de case. Târgurile atrag populație și venituri, pe când tavernele mențin moralul ridicat. Atenție la incendii, mai ales la incendiile provocate în brutării. Echilibrează farmecul cu profitul. Nu subestima reputația. Satisface nevoile populației și vei avansa. Pregătește-te pentru provocări pentru că nu fiecare insulă îți oferă toate resursele esențiale. Nu toți vecinii îți împărtășesc viziunea privind cooperarea. Diplomația pare înțeleaptă, dar adversarii preferă forța. Fii cu ochii pe pirați! Bibliotecile și școlile pavează drumul către dezvoltare, băile dau un impuls sănătății populației, teatrul îi fac fericiți. Colosseumul va aduce prestigiu și te va ține în grațiile împăratului. Alegeți zeul-patron cu grijă. Securizează-ți frontierele și pregătește-ți armatele. Domnia ta s-ar putea extinde, dincolo de frontierele Imperiului, ca Albion, un tărâm sălbatic care îi rezistă influenței romane. Vei proteja tradițiile celtice sau vei fi loial ambițiilor romane?”, a spus naratorul trailerului care prezintă mecanica de joc din „Anno 117: Pax Romana”. Jucătorii, care se vor concentra fie pe cucerire militară sau dezvoltare economică, își vor asuma rolul de guvernator, alegând între două căi: cea de loialitate în fața Romei sau cea de rebeliune, prin care te vei alătura celților. După cum ne indică titlul, jocul este amplasat în epoca de aur a Romei antice, între 27 î.Hr. și 180 d.Hr. Anul de apogeu, când Imperiul Roman a atins maximul teritorial, a fost 117, la moartea împăratului roman Traian, cuceritorul Daciei. „Împăratul Conchistador” „De la Orléans la Beijing, de la Timbuktu la Tenochtitlan: Istoria lumii este a ta”, este deviza noului joc
Startup-ul xAI al lui Elon Musk a dat în judecată Apple și OpenAI: „Au acaparat piețele pentru a-și menține monopolul”
Startup-ul de inteligență artificială xAI, deținut de miliardarul Elon Musk, a dat în judecată companiile Apple și OpenAI. Conform documentelor depuse de xAi la tribunalul federal din Texas, Apple și OpenAI sunt acuzate că au încercat să blocheze avansul concurenților din domeniul inteligenței artificiale. Apple și OpenAI „au acaparat piețele pentru a-și menține monopolul și a împiedica inovatori precum platforma X și xAI să concureze”, se arată în documentele depuse la tribunal. Plângerea susține că Apple și OpenAI au conspirat pentru a suprima produsele xAI, inclusiv din Apple App Store. „Dacă nu ar fi fost acordul său exclusiv cu OpenAI, Apple nu ar fi avut niciun motiv să nu promoveze platforma X și aplicația Grok într-un mod mai vizibil în App Store”, a declarat xAI. Nici Apple nici OpenAI, compania care a creat ChatGPT, nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii din partea reporterilor CNN. La începutul acestei luni, Musk amenințase că va da în judecată compania Apple. Modul în care se comportă Apple „face imposibil ca orice companie de inteligență artificială, în afară de OpenAI, să ajungă pe locul unu în App Store”, a afirmat Musk într-o postare pe platforma X. Lansat în urmă cu mai puțin de doi ani, start-up-ul xAI al lui Musk concurează cu OpenAI, susținut de Microsoft, precum și cu startup-ul chinez DeepSeek. În martie, start-up-ul xAI al lui Musk a achiziționat platforma de socializare X, pentru 33 de miliarde de dolari, cu scopul de a îmbunătăți capacitățile de antrenare ale chatbot-ului Grok. Musk a integrat, de asemenea, chatbot-ul Grok în vehiculele fabricate de compania sa de automobile electrice Tesla. Un alt proces intentat de Elon Musk, împotriva OpenAI și a directorului Sam Altman Într-un proces separat, Elon Musk a dat în judecată OpenAI și pe directorul executiv al acesteia Sam Altman într-o instanță federală din California, pentru a opri transformarea OpenAI dintr-o organizație nonprofit într-o companie cu scop lucrativ. Parteneriatul Apple cu OpenAI i-a permis producătorului de telefoane să integreze platforma de AI ChatGPT în iPhone, iPad și Mac. Musk și Altman au fondat OpenAI împreună în 2015 ca organizație nonprofit. Practicile folosite de Apple pentru App Store au fost în centrul mai multor procese. Într-un proces în curs de desfășurare, intentat de producătorul de jocuri video Epic Games (creatorii „Fortnite”), un judecător a ordonat Apple să permită o concurență mai mare în privința opțiunilor pentru plata pentru aplicații. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Apple a cedat în fața taxelor vamale ale lui TRUMP. Compania anunță investiții de 100 de miliarde de dolari în SUA
Tehnologia și controversele ei etice: Un antreprenor chinez este aproape să finalizeze primul robot gravid / Ce spun experții
„Unii oameni nu vor să se căsătorească, dar își doresc totuși o ‘soție’; alții nu vor să fie însărcinați, dar își doresc un copil. Așadar, una dintre funcțiile „soției robot” este că poate duce o sarcină”. Este premisa lui Zhang Qifeng, fondatorul companiei Kaiwa Technology, din Guangzhou. Un articol publicat de Newsweek investighează valențele sociale și etice, în egală măsură, ale unui proiect care promite să rezolve o problemă demografică, dar eludează aspecte etice și morale. Vrea să ducă o sarcină la termen „în mod normal”, dar într-un mod artificial Robotul însărcinat ar avea un uter artifical, care să permită ducerea la termen a sarcinii: „Vrem să integrăm o cameră de gestație într-un robot umanoid și să construim un uter artificial, astfel încât acesta să poată duce o sarcină la termen „în mod normal”, a declarat Zhang, citat de publicația Kuai Ke Zhi li preluat de Newsweek. Un uter sintetic ar „crește” fătul timp de 10 luni și l-ar hrăni printr-un tub conectat la cordonul ombilical – un concept care amintește de „biobag”-ul controlat termic, utilizat în 2017 de cercetătorii de la Spitalul de Copii din Philadelphia, care au simulat lichidul amniotic cu o soluție salină încălzită și au reușit să mențină în viață miei prematuri timp de mai multe săptămâni. Utilitatea practică a proiectului este justificată de pregătirea pentru reducerea forței de muncă, pe măsură ce China îmbătrânește și se confruntă cu o rată scăzută a natalității. Preocupările economice și schimbările de mentalitate fac ca femeile să amâne maternitatea sau chiar s-o anuleze de tot. Reacții pe rețelele de socializare De asemenea, potrivit revistei medicale The Lancet, infertilitatea a crescut de la 12% în 2007 la 18% în 2020, ceea ce înseamnă că cinci din șase cupluri de vârstă fertilă au dificultăți în a concepe. E lesne de închipuit că proiectul lui Zhang a stârnit controverse pe rețelele sociale chineze. Preocuparea utilizatorilor a fost mai degrabă pe ideea avansului tehnologic și a prețului preconizat, de 14.000 de dolari și mai puțin cel de ordin etic. Experții în obstetrică au altă părere De cealaltă parte, experții în obstetrică au spus că „sarcina este un proces extrem de complex, fiecare etapă fiind delicată și esențială” și au atras atenția asupra numeroaselor riscuri de sănătate și etice. Dacă gestația artificială la oi a fost un succes, nu înseamnă că asta ar fi valabil și pentru oameni, care trăiesc mai mult și că „multe riscuri de sănătate apar la diferite vârste, ca să nu mai vorbim de problemele de sănătate mintală”. Zhang a spus că poartă discuții cu autoritățile provinciale din Guangdong, dar nu este clar dacă produsul va primi aprobarea pentru a fi comercializat.
Autoritățile dintr-un oraș japonez vor să limiteze utilizarea telefoanelor mobile la două ore
Autoritățile dintr-un oraș japonez vor să limiteze utilizarea smartphone-urilor la două ore. Este vorba despre o propunere care ar putea adoptată săptămâna viitoare. Conform proiectului, recomandarea se va aplica în afara timpului de lucru sau de studiu. Autoritățile orașului Toyoake, din centrul Japoniei, vor să-i convingă pe locuitori să reducă drastic timpul alocat telefoanelor mobile. Inițiatorii demersului își propun „să prevină utilizarea excesivă a dispozitivelor care cauzează probleme de sănătate fizică și mintală (…) inclusiv tulburări de somn”, a transmis primarul Masafumi Koki într-un comunicat publicat vineri și citat de Le Figaro. Propunerea va fi dezbătută săptămâna viitoare și dacă va fi aprobată va produce efecte din luna octombrie. Practic, autoritățile le recomandă locuitorilor să nu folosească telefonul mai mult de două ore în afara timpului de lucru sau de studiu. De asemenea, copiilor li se recomandă să nu mai utilizeze telefonul după ora 21.00. Propunerea a stârnit mari controverse. Primarul a fost nevoit să explice că nu este vorba despre o interdicție, ci doar de o recomandare. Cei care nu respectă recomandarea nu vor fi pedepsiți.
Jucătorii de tenis, vizați de amenințări cibernetice. Peste 162.000 de comentarii abuzive blocate de ATP Safe Sport în primul an
Cei mai buni jucători din tenisul masculin au fost protejaţi de mai mult de 162.000 de comentarii cu injurii „grave” pe social media, în primul an de funcţionare a iniţiativei ATP Safe Sport, anunță joi forul mondial al tenisului, scrie AFP. Inițiativa ATP Safe Sport este un mecanism care funcționează pe bază de inteligență artificială. Conform datelor furnizate, 245 de sportivi au fost vizați de comentarii abuzive, care au fost descoperite şi ascunse în timp real. Sistemul bazat pe AI a scanat peste 3,1 milioane de mesaje cu scopul de a identifica conţinutul dăunător, după lansarea sa în iulie 2024. „Safe Sport creează un mediu online mai sănătos, lipsit de comentarii pline de ură şi mesaje negative”, a spus Dusan Lajovic, membru al Consiliului consultativ al jucătorilor ATP. Există foarte multe cazuri de violență online aplicată asupra jucătorilor de tenis. Autorii acestor tip de comentarii sunt agresori anonimi. Un studiu realizat anul trecut de autorităţile tenisului a arătat că mulţi dintre agresori erau pariori nemulţumiţi. Fosta jucătoare care s-a aflat pe locul trei mondial, Elina Svitolina, a declarat în luna august, după ce a pierdut în faţa lui Naomi Osaka la Montreal, că a fost copleşită de insulte şi ameninţări cu moartea, venite din partea pariorilor nemulţumiţi. În primul an de funcţionare, iniţiativa ATP Safe Sport a rezolvat peste 3.300 de comentarii, a identificat 68 de autori şi a iniţiat 28 de proceduri de sesizare a autorităţilor. Iniţiativa, care la acest moment urmărește cei mai buni 250 de jucători de simplu şi cei mai buni 50 de jucători de dublu, sprijină sportivii afectaţi de ameninţări prin e-mail, furt de identitate, deepfake-uri, dar și escrocherii.
Al treilea atac cibernetic împotriva Orange în 2025. După filialele din România și Franța, hackerii au țintit clienții din Belgia
Reprezentanții companiei franceze de telecomunicații Orange au anunțat că filiala din Belgia a fost ținta unui atac cibernetic și că hackerii au obținut acces la date de la 850.000 de conturi de clienți. Compania a detectat că unul dintre sistemele sale IT a fost compromis la sfârșitul lunii iulie, expunând date precum numele clienților, numerele de telefon, detalii privind cartele SIM și tarife, potrivit unui comunicat de miercuri. Nu au fost accesate adrese de e-mail, parole sau detalii bancare, a adăugat compania. Orange a blocat accesul la sistemul IT afectat imediat ce incidentul a fost detectat și a alertat autoritățile belgiene. Compania nu a detaliat modul în care hackerii i-au exploatat sistemul dar și-a avertizat clienții să fie vigilenți la posibile atacuri de phishing. Clienții afectați din Belgia vor fi anunțați în curând prin e-mail sau mesaj text, au anunțat reprezentanții Orange. Este cel de-al treilea atac cibernetic major care vizează compania franceză de telecomunicații din acest an, conform informațiilor dezvăluite de Orange, notează Bloomberg. În iulie, un atac cibernetic asupra unuia dintre sistemele informatice ale companiei au provocat întreruperi ale unora dintre serviciile Orange din Franța. La începutul acestui an, datele angajaților diviziei Orange din România au fost vizate într-un alt atac cibernetic. Atacul cibernetic asupra Orange România În februarie, un hacker a susținut că a furat mii de documente interne cu înregistrări ale datelor utilizatorilor și angajaților după ce a spart sistemele Orange Group. Potrivit hackerului, care era membru al grupului de ransomware HellCat, datele furate erau în mare parte de la sucursala românească a companiei și au inclus 380.000 de adrese unice de e-mail, cod sursă, facturi, contracte, informații despre clienți și angajați din trecut și prezent. Hackerul a declarat că a avut acces la sistemele Orange timp de peste o lună. Companiile de telecomunicații sunt ținte atractive pentru hackeri, deoarece stochează informații financiare valoroase despre clienți, precum și informații și mesaje importante de la guverne și companii. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Marea Britanie sancționează mai mulți AGENȚI ruși pentru implicare în operațiuni de război cibernetic
Bloomberg: Administrația Trump, în discuții pentru a prelua aproximativ 10% din Intel. Ar deveni cel mai mare acționar
Administrația președintelui american Donald Trump poartă discuții pentru a achiziționa o participație de aproximativ 10% în compania Intel, potrivit unui oficial de la Casa Albă și altor persoane la curent cu situația. Guvernul federal ia în considerare o potențială investiție în Intel, care ar implica conversia unei părți sau a întregii subvenții acordate companiei în temeiul Legii privind cipurile și știința (US Chips and Science Act) în acțiuni, au declarat persoanele respective, care au dorit să rămână anonime. Dacă tranzacția se concretizează, Guvernul federal ar deveni cel mai mare acționar al Intel În temeiul US Chips and Science Act, Intel urmează să primească o subvenție totală de 10,9 miliarde de dolari, pentru producția comercială și militară. Banii ar fi primiți în tranșe, pe măsură ce compania atinge borne negociate din cadrul proiectului. Suma ar fi suficientă pentru a achita participația vizată. La valoarea de piață actuală a Intel, o participație de 10% în producătorul de cipuri ar valora aproximativ 10,5 miliarde de dolari. Dacă planul se concretizează, Guvernul federal ar deveni cel mai mare acționar al producătorului de cipuri aflat în dificultate. Totuși, nu este încă clar dacă Guvernul federal va decide dacă să meargă mai departe cu planul său sau nu, au declarat sursele. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai, a refuzat să comenteze detaliile discuțiilor, spunând doar că niciun acord nu este oficial până când nu este anunțat de Administrație. Știrile despre o potențială investiție guvernamentală în Intel au declanșat o creștere a prețului acțiunilor companiei, după ce Bloomberg a relatat pentru prima dată despre discuțiile dintre oficialii americani și reprezentanții companiei săptămâna trecută. Sursa de la Casa Albă a menționat, de asemenea, posibilitatea ca Administrația să transforme și alte subvenții acordate în temeiul Chips Act în acțiuni. Luna trecută, într-o decizie fără precedent, Departamentul Apărării a anunțat că va prelua o participație de 400 de milioane de dolari în puțin cunoscutul producător american de minerale rare MP Materials Corp. – o tranzacție care ar face din Pentagon cel mai mare acționar al companiei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump solicită DEMISIA directorului general de la Intel. Reacția mediului de afaceri din SUA
Inteligența Artificială a creat de la zero antibiotice inovatoare împotriva gonoreei și a stafilococului auriu, două dintre cele mai rezistente la tratament
O echipă de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) a folosit Inteligența Artificială de tip generativ pentru a obține două noi potențiale antibiotice, care ar putea ucide gonoreea rezistentă la medicamente și SURM (Staphilococcus aureus rezistent la meticilină). Medicamentele au fost concepute atom cu atom de către AI și au ucis superbacteriile în teste de laborator și pe animale. Desigur, cei doi compuși mai au nevoie de testări suplimentare, ani de perfecționare și studii clinice înainte să fie propuse pacienților. De ce rezistența la antibiotice este o problemă globală Echipa de la MIT a comentat că această descoperire ar putea marca începutul unei „a doua epoci de aur” în descoperirea antibioticelor, într-o lume în care infecțiile de acest tip provoacă peste un milion de decese pe an. Din cauza utilizării excesive a antibioticelor, bacteriile au evoluat, iar ultimele decenii au fost marcate de o lipsă acută a antibioticelor noi. Faptul că Inteligența Artificială generativă a creat aceste produse este un pas uriaș pentru cercetarea în acest domeniu. Staphilococcus aureus este inofensiv dacă este pe piele, dar, odată intrat în organism prin răni, tăieturi, etc, este devastator. Cum a ajuns IA să creeze medicamentele De asemenea, gonoreea, provocată de bacteria Neisseria gonorrhoeae, care a dezvoltat rezistență de-a lungul timpului, la toate clasele de antibiotice și pe care OMS a clasificat-o „patogen prioritar de nivel critic”, dezvoltă, în unele cazuri, o super-tulpină, care este extrem de dificil de vindecat și care nu răspunde la tratamentele-standard. Oamenii de știință au antrenat AI-ul oferindu-i structura chimică a unor compuși cunoscuți, împreună cu date despre măsura în care aceștia încetinesc creșterea diferitelor specii de bacterii. Astfel, AI a învățat cum sunt afectate bacteriile de diferite structuri moleculare, alcătuite din atomi precum carbon, oxigen, hidrogen și azot. Au fost testate două abordări pentru proiectarea de noi antibiotice cu ajutorul AI. Prima a identificat un punct de plecare promițător căutând într-o bibliotecă de milioane de fragmente chimice, de opt până la 19 atomi, și a construit de acolo. A doua a oferit AI-ului libertate totală încă de la început. Procesul de proiectare a eliminat, de asemenea, orice compus prea asemănător cu antibioticele existente. Mai e mult până departe, dar începutul e promițător S-a încercat, totodată, garantarea faptului că sunt create medicamente, nu substanțe precum săpunul, și filtrarea oricărui compus prevăzut a fi toxic pentru oameni. După fabricare, cele mai promițătoare modele au fost testate pe bacterii în laborator și pe șoareci infectați, rezultând două noi potențiale medicamente. „Suntem entuziasmați pentru că am demonstrat că inteligența artificială generativă poate fi folosită pentru a crea antibiotice complet noi”, a declarat profesorul James Collins, de la MIT, pentru BBC. „AI ne poate ajuta să concepem molecule ieftin și rapid și, în acest fel, să ne extindem arsenalul și să ne ofere un avantaj în lupta noastră de inteligență împotriva genelor superbacteriilor.” Totuși, acestea nu sunt pregătite pentru teste clinice, iar medicamentele vor necesita rafinare – estimată la încă unu sau doi ani de muncă – înainte ca lungul proces de testare pe oameni să poată începe.