Tratament minim invaziv pentru o boală gravă a inimii (P)

tratament-minim-invaziv-pentru-o-boala-grava-a-inimii-(p)

În urma unei consultații de cardiologie, urmată de o ecografie cardiacă, medicul a stabilit diagnosticul de insuficiență mitrală. Boala era deja într-un stadiu avansat, insuficiența mitrală fiind severă și provocată de o anomalie structurală a valvei, cu indicație de tratament chirurgical. Insuficiența sau regurgitarea mitrală apare atunci când valva mitrală nu se mai închide corespunzător, iar o parte din sânge se întoarce din ventriculul stâng în atriul stâng în timpul contracției inimii. În lipsa tratamentului adecvat, în timp, afecțiunea suprasolicită inima, scade toleranța la efort și poate duce la insuficiență cardiacă. În cazul lui Daniel, boala a apărut prin prolaps de foiță posterioară, o anomalie structurală valvulară, despre care bărbatul nu știa până la momentul diagnosticului. La recomandarea medicului, Daniel s-a programat pentru operație la Prof. Dr. Victor Costache, medic primar chirurgie cardiovasculară, șeful Secției de Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul Clinic SANADOR. În urma consultației și a investigațiilor efectuate, Prof. Dr. Victor Costache a confirmat diagnosticul și necesitatea tratamentului chirurgical. Intervenția recomandată în cazul lui Daniel a fost una minim invazivă – plastie de valvă mitrală, realizată prin minitoracotomie, fără secționarea sternului. În insuficiența mitrală degenerativă, plastia este metoda predilectă de tratament chirurgical, atunci când există această opțiune. Spre deosebire de înlocuirea valvei mitrale, plastia permite păstrarea valvei proprii, cu o funcție cardiacă mai bună, risc mai mic de complicații și, de regulă, tratament anticoagulant pe termen mai scurt. Protezarea valvulară este folosită atunci când valva afectată este prea deteriorată și nu mai poate fi reparată sau când plastia nu ar asigura un rezultat funcțional durabil. Pentru obținerea unor rezultate bune, plastia de valvă mitrală, care este o intervenție cardiovasculară complexă, trebuie realizată într-un centru cu experiență în chirurgia valvulară, de o echipă specializată. În cazul lui Daniel, plastia a fost efectuată de Prof. Dr. Victor Costache, prin minitoracotomie dreaptă videoasistată. Operația s-a încheiat cu succes, pacientul s-a recuperat fără probleme și a urmat apoi un program de recuperare cardiovasculară. Pe parcursul recuperării, a observat o îmbunătățire semnificativă a toleranței la efort, fiind foarte mulțumit de rezultatele obținute în urma tratamentului. La Centrul de Excelență și de Training în Chirurgia Cardiovasculară Minim Invazivă de la Spitalul Clinic SANADOR, pacienții cu valvulopatie severă sau cu alte afecțiuni cardiovasculare grave au acces la diferite metode moderne de tratament, inclusiv prin intervenții minim invazive, atunci când anatomia leziunii, starea pacientului și indicația medicală permit acest abord. Pentru bolile valvulare, pacienții beneficiază de plastie sau de protezare valvulară, tratamentul adecvat fiind stabilit în funcție de specificul fiecărui caz în parte. Cazurile complexe sunt gestionate printr-o abordare multidisciplinară, iar tratamentul poate fi realizat prin proceduri chirurgicale, endovasculare sau hibride, conform recomandării stabilite. Intervențiile cardiovasculare au loc la Spitalul Clinic SANADOR, într-un bloc operator complet digitalizat, cu sprijinul specialiștilor din Secția de Terapie Intensivă Cardiovasculară de categoria I, nivel maxim de competență.

Andrei Lung, un băiețel de doar trei ani, se confruntă cu o boală genetică rară. Copilul are nevoie de terapie, singura care îi poate asigura o dezvoltare normală

andrei-lung,-un-baietel-de-doar-trei-ani,-se-confrunta-cu-o-boala-genetica-rara.-copilul-are-nevoie-de-terapie,-singura-care-ii-poate-asigura-o-dezvoltare-normala

Viața lui Andrei Lung, un băiețel de doar trei ani, a fost marcată încă de la început de o provocare medicală majoră din cauza unei boli genetice rare. Diagnosticat cu Sindromul STXBP1, copilul are nevoie de terapii continue și de intervenții specializate pentru a putea progresa, iar fiecare etapă a recuperării sale depinde de accesul constant la tratamente esențiale. Andrei Lung a fost diagnosticat cu o boală genetică rară Viața familiei Lung s-a schimbat radical odată cu venirea pe lume a lui Andrei, născut pe 23 decembrie 2022, în Ajun de Crăciun. Pentru Dani și Alexandra, părinții lui, băiețelul a fost cel mai frumos dar posibil. Nimic nu anunța însă lupta grea care urma să înceapă la doar câteva luni după naștere, o luptă care continuă și astăzi, zi de zi. În primele luni de viață, părinții au observat că dezvoltarea lui Andrei nu era similară cu a altor copii de vârsta lui. Nu își ținea capul, nu stătea în șezut și nu se rostogolea. Au urmat investigații medicale complexe, drumuri repetate prin spitale și luni de incertitudine, până la stabilirea unui diagnostic dur: sindromul STXBP1, o boală genetică rară, care afectează sever dezvoltarea neuromotorie și este asociată frecvent cu epilepsie și întârzieri neurologice majore. „A fost un șoc. Ne-am simțit sfâșiați, dar am știut că nu ne putem opri. Pentru Andrei trebuie să facem tot ce ține de noi”, a spus Alexandra Lung, mama copilului. De la diagnostic, viața familiei a devenit un parcurs continuu de terapii și recuperare. Andrei urmează kinetoterapie, terapie ocupațională, fizioterapie, integrare senzorială și logopedie, fără pauze. Deși nu merge și nu vorbește încă, progresele mici sunt susținute de muncă zilnică intensă și de implicarea unor echipe medicale specializate. Copilul are nevoie de terapie continuă pentru a se dezvolta normal Recent, Andrei a trecut printr-o procedură extrem de dificilă pentru vârsta lui: un transplant de celule stem, o intervenție care a adus speranță, dar care impune, mai mult ca oricând, continuitatea terapiei. Medicii atrag atenția că orice întrerupere poate duce la regres ireversibil. Costurile sunt însă uriașe. Doar terapiile lunare ajung între 7.600 și 12.000 de lei, iar cheltuielile anuale se ridică la peste 37.000 de euro, sume imposibil de susținut de o familie obișnuită. „Nu vorbim despre confort, ci despre șanse reale la dezvoltare. Pentru Andrei, fiecare zi de terapie contează. Fiecare zi fără terapie înseamnă pierdere de progres”, a explicat Alexandra Lung. În acest context, Asociația „Salvează o Inimă” a preluat cazul lui Andrei și a lansat un apel public de solidaritate, subliniind importanța continuității tratamentului. Reprezentanții asociației atrag atenția că sprijinul comunității este esențial pentru ca acest copil să poată continua terapiile vitale. „Există situații în care un copil nu are nevoie de compasiune, ci de structură, continuitate și resurse reale. Andrei este într-o astfel de situație”, a declarat Vlad Plăcintă, președintele asociației. Fiecare gest contribuie direct la șansa lui Andrei de a progresa, de a merge, de a vorbi și de a avea o viață cât mai apropiată de cea a unui copil normal. Cei care vor să îi ofere un sprijin lui Andrei Lung, băiețelul diagnosticat cu o boală genetică rară, o pot face printr-o donație, oricât de mică, în conturile: RON: RO94RNCB0041182104010001 sau EUR: RO67RNCB0041182104010002. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Terapia AI devine realitate în curând: O nouă soluție pentru sănătatea mintală

terapia-ai-devine-realitate-in-curand:-o-noua-solutie-pentru-sanatatea-mintala

Cercetătorii de la Universitatea Dartmouth din Statele Unite lucrează la dezvoltarea unui asistent AI pentru psihoterapie, numit Therabot, care ar putea deveni o alternativă mai sigură față de aplicațiile de terapie nereglementate. Aceștia doresc să răspundă astfel unei cereri din ce în ce mai mari pentru suport psihologic. „Chiar dacă am înmulţi de zece ori numărul profesioniştilor, tot nu ar fi suficient” pentru a satisface cererea actuală de sprijin psihologic, a spus Nick Jacobson, cercetător la Dartmouth. „Aşadar, avem nevoie de ceva diferit pentru a răspunde acestei cereri”. În dezvoltarea Therabot, cercetătorii au folosit atât transcrierea consultaţiilor, cât şi simulări ale conversaţiilor pentru a asigura calitatea răspunsurilor. În martie 2025, au publicat un studiu care arată cum Therabot poate ajuta pacienții cu anxietate, depresie și tulburări de comportament alimentar. Sprijinul uman și tehnologic pentru pacienți este crucial „Eu văd un viitor în chatboţii testaţi ştiinţific (…) şi dezvoltaţi în scopuri de sănătate mintală”, a spus Vaile Wright, de la Asociaţia Americană de Psihologie. Totuși, ea subliniază că majoritatea aplicațiilor disponibile nu sunt dezvoltate de experți și nu au aceleași standarde de siguranță. Într-un alt colț al industriei, Herbert Bay, CEO al platformei Earkick, susține că aplicația sa AI, Panda, este „super sigură” și că a implementat alerte în caz de criză. „Cazurile foarte grave nu sunt potrivite pentru un asistent AI. Noi suntem aici pentru sprijinirea pacienţilor în viaţa de zi cu zi”, a explicat Herbert Bay. „Dacă această tehnologie poate fi utilizată în siguranţă sub supravegherea unui profesionist, atunci văd în asta un mare potenţial”, a adăugat Darlene King, de la Asociaţia Americană de Psihiatrie. Cu toate acestea, preocupările rămân legate de riscurile utilizării acestor tehnologii. „Aceste produse sunt dezvoltate pentru a obţine profit”, a subliniat Vaile Wright, avertizând asupra faptului că modelele AI ar putea manipula utilizatorii pentru a îi ține pe platformă mai mult timp.