Traian Băsescu: Bolojan a salvat trecerea României la Junk, dar a afectat puternic sectorul economic
„Personal nu sunt de acord cu modul cum a rezolvat problema, pentru că a afectat foarte puternic sectorul economic. Companiile, că-s mari, că-s mici, că-s PFA-uri, au fost puternic afectate, în loc să afecteze pe cei în cauza cărora s-a generat situația. Adică s-a dat salarii, pensii uriașe. Cu pensiile a luat 10% din pensia fiecărui român, deci a rezolvat-o. Dar cu bugetarii nicicum”, a spus Băsescu. Fostul șef al statului a criticat și menținerea unor sporuri în sectorul bugetar. „Am văzut și eu chestia asta cu sporurile la Ministerul Dezvoltării. Am constatat că salarii de 35% din salariul brut, spor de compromis sau cum îl numeau (…) spor de complexitate. Adică munca lor este complexă și trebuie să le mai dea sporul ăsta. Nu poți să lași mamele, persoanele cu handicap și bugetarii să aibă în continuare sporuri pe bandă rulantă”, a spus fostul președinte. Băsescu a susținut că măsurile trebuiau orientate diferit, invocând modelul din 2010 „Eu aș fi mers exact cum am mers în 2010. Pentru că atunci principiul a fost nu ne atingem de economie, nu-i punem sarcini în plus. Hai să vedem cum rezolvăm și fără să creăm foarte mult șomaj. Și atunci am văzut o chestie de genul tăiem 25% la toată lumea, dar nu dăm pe nimeni afară. Și facem reducerea de personal din două surse. Una era nimeni nu poate lua în același timp și salariu și pensie de la stat. Și au plecat vreo 20 și ceva de mii de oameni din minister. Și a doua: la fiecare șapte pensionari numeam o angajare. Și am plecat de la un deficit bugetar puțin mai mare decât cel de acum”, a precizat Băsescu. Fostul președinte a mai afirmat că tensiunile din coaliție creează percepția de instabilitate politică și afectează capacitatea statului de a se împrumuta. „Nu fac decât să creeze impresia de instabilitate politică, ceea ce nu-i bine pentru România. Au încercat luna asta de câteva ori să împrumute bani de la bănci. Nu le-a dat nimeni bani la o dobândă acceptabilă (…) Ridicolul situației este că nu poți să-i ceri băncii să-ți dea bani cu 4,5% dobândă când tu ai inflație 10%. N-ai cum să o rezolvi. Marea problemă aici va fi plata dobânzilor. Deci, anul trecut, în 2025, am plătit 10 miliarde de euro dobânzi. 10 miliarde de euro, deci 1.000 de km de autostradă. Anul acesta sunt 12 miliarde dobânzi și la anul vor fi mai mari sumele pe care trebuie să le plătim ca dobândă. După mine, ar fi foarte bine să facem un acord de precauție cu fondul, în care să știm că avem o sumă rezervată și la nevoie o putem trage. Cât timp ai acord cu fondul, sigur nu intri în încetare de plăți”, a conchis Băsescu.
Traian Băsescu laudă scutul de la Deveselu: A fost o investiție făcută la timp, justificată de dotarea pe care o are Iranul
Fostul președinte Traian Băsescu a vorbit, duminică seară, despre scutul de la Deveseluși cum ar putea să ne apere acesta în fața unui eventual atac din partea Iranului. „Îmi aduc aminte discuția cu președintele Biden, prima discuție pe temă, la vremea aceea era vicepreședinte Statelor Unite și exact ăsta era subiectul, programul balistic al Iranului pe care ei își propusese să-l dezvolte, în 2011, când noi am convenit să amplasăm scutul aici. Nu avea Iranul rachete balistice, dar le avea în program. Îmi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă ajungeam azi cu un Iran care avea rachete balistice și scutul de la Deveselu nu exista. Deci, aici a fost o investiție făcută la timp și care a coincis, ca și punere în funcțiune, cu momentul în care scutul era justificat de dotarea pe care Iranul deja o are”, a spus Traian Băsescu la România TV. Traian Băsescu, în studioul România TV / FOTO – Captură video Fostul președinte și-a amintit și de momentul în care a fost criticat – de jurnaliști, militari și politicieni – atunci când avertiza pentru prima dată că România poate fi lovită de rachetele iraniene. „Nu, că ne apără Turcia”, spuneau cei care nu erau de acord cu el. „Turcia nu dispune de un sistem de tip Deveselu. La ei este radarul care deservește baza de la Deveselu și baza din Polonia. Iar rachetele care au fost distruse și care vizau baza turcească de la Incirlik au fost distruse în atmosferă, la 25-30 km deasupra nivelului mării. Ori, pentru a distruge rachetele care ar viza România și Europa, ar trebui să le poți distruge în spațiu, deci dincolo de atmosferă, dincolo de stratosferă, adică undeva între 150 km și 500 km altitudine, când aceste rachete cu mai multe trepte sunt în viteza de croazieră de 16.000km/h. Deci, acolo se distrug rachetele care ar putea să vizeze România și Europa, în general, și nu la 20-24 km. De exemplu, pentru 20-24 km, dacă o rachetă SM-2, care este racheta ce se află la Deveselu, să spunem – în mod excepțional – ratează ținta, sistemul Patriot este sistemul de ultimă instanță, adică atunci când racheta mai are 20-25 km până să lovească ținta, iar bătăliile se dau cu sistemul de la Deveselu, pentru că sunt loviturile care se aplică rachetelor care pot purta inclusiv încărcători nucleare”, a precizat acum fostul președinte Traian Băsescu.
Radu Miruță, după avertismentul lui Traian Băsescu: Armata americană ne-a transmis în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil
Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, a delcarat că armata SUA, care a solicitat acceptul pentru a disloca echipament și personal în baze militare din România, a precizat în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil. Reacția oficialului vine după ce fostul președinte Traian Băsescu a avertizat că este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane aduse în România. Fostul președinte Traian Băsescu a precizat, luni, printr-o postare pe Facebook, în contextul amenințărilor venite din partea Iranului, că echipamentele pe care România a permis SUA să le disloce în bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii nu înseamnă echipament militar defensiv, motiv pentru care Iranul ar putea încerca să lovească. Radu Miruță a comentat afirmațiile fostului președinte și a explicat că nu vor fi avioane care să transporte explozibili. „Eu apreciez foarte mult opiniile domnului președinte Băsescu. Așa cum dumnealui a menționat, sunt aprecieri personale ale domniei sale. Pentru a clarifica niște aspecte pe care eu le-am văzut un pic diferite față de situația reală. Nu este vorba de aeronave care transportă explozibil, nu este vorba despre bombardiere. Acest lucru a fost verificat de Ministerul Apărării înaintea şedinţei CSAT, înainte de votul acordat în Parlament şi am informat toate aceste lucruri. Armata americană ne-a transmis în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil. Aşadar, de pe teritoriul naţional nu se va pleca cu încărcătură ofensivă”, a transmis ministrul Apărării, Radu Miruţă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Radu Miruţă, întrevedere cu noul ambasador al SUA: „Prezenţa militară americană în ţara noastră contribuie la consolidarea securităţii naţionale” A patra aeronavă americană a aterizat la Otopeni, după ce România a permis utilizarea bazei Kogălniceanu de către SUA Traian Băsescu, avertisment la limita panicii după amenințările Iranului: Ar fi bine ca fiecare dintre noi să se gândească unde se adăpostește el și familia
Băsescu: Grindeanu dă din gură, Bolojan aduce bani în țară”
Traian Băsescu a comentat la Digi24 disputa dintre premierul Ilie Bolojan și liderul PSD Sorin Grindeanu. Verdictul fostului președinte a fost fără echivoc: „Grindeanu dă din gură, iar Bolojan aduce bani în țară”. Băsescu nu lasă loc de interpretări în privința câștigătorului acestei bătălii politice. „Câștigător nu poate fi decât Bolojan, pentru că el face în timp ce ăsta dă din gură”, a spus fostul președinte. El a dat ca argument concret banii din PNRR: luna viitoare, România urmează să primească 2,4 miliarde de euro. „Un joc de imagine neconvingător” Fostul președinte a analizat și strategia liderului PSD. Concluzia sa: Grindeanu face un joc de imagine de „profil scăzut”, prin care încearcă să se distanțeze de măsurile nepopulare ale guvernului, fără să iasă însă de la guvernare. „Nu-i va reuși jocul lui Grindeanu. Ei sunt acolo, cu votul lor în parlament și cu semnăturile în guvern”, a spus Băsescu. Fostul președinte a adăugat că Grindeanu „nu va reuși să păcălească pe nimeni”. Coaliția nu se rupe Băsescu este convins că PSD nu va ieși de la guvernare. „Nu că nu ar trebui să se destrăme. Eu spun altceva: nu se va destrăma”, a precizat el. În opinia sa, blocajele create de PSD sunt reale, dar nu vor duce la ruperea coaliției. Cât despre rolul președintelui Nicușor Dan în această criză, Băsescu crede că șeful statului face ce poate. „Din când în când discută când cu Grindeanu, când cu Bolojan, când cu Fritz și încearcă să mențină coaliția în condiții de lucru”, a spus fostul președinte. Comparație cu criza din 2010 Băsescu a făcut și o paralelă cu criza economică din 2010, când deficitul bugetar ajunsese la aproape 9%. Atunci, soluția a fost eliminarea venitului dublu pensie-salariu de la stat și o reducere de 25% a salariilor, fără disponibilizări masive. Fostul președinte sugerează că și acum trebuie multă grijă în aplicarea măsurilor care afectează familiile cu credite și venituri fixe.
Traian Băsescu a explodat de nervi când a auzit ce a pățit Ana Bărbosu: Americii nu i-au ajuns toate medaliile!
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a avut o reacție categorică după ce Ana Bărbosu a rămas fără medalia olimpică la sol. Gimnasta Ana Maria Bărbosu a rămas fără medalia de bronz cucerită la Jocurile Olimpice în finala de la sol, iar Traian Băsescu a explodat de nervi. Tribunalul Federal Elveţian a dispus trimiterea cazului privind medalia de bronz câştigată de gimnasta Ana Maria Bărbosu la Jocurile Olimpice de la Paris spre rejudecare la Tribunalul de Arbitraj Sportiv, instituție care dăduse româncei distincția. Traian Băsescu, președinte al României între 2004 și 2014, și-a spus punctul de vedere și nu știe dacă Ana își va recupera medalia. „Americii nu i-au ajuns toate medaliile. Cred că este un lucru incorect și gimnasta noastră ar trebui susținută. Ea a câștigat medalia, asta este o hotărâre administrativă. Nu știu dacă o va recupera, e o temă la care nu mă pricep”, a spus Traian Băsescu, potrivit GSP. Printre altele, Tribunalul elveţian a scos în evidență vicii mari de colaborare ale TAS cu forul american, dar și încalcari ale regulamentului de către Federaţia Internaţională de Gimnastică. Ana Bărbosu se calificase în finală cu nota cea mai mică, 13,600 În schimb, Sabin Gherdan, avocatul Anei Bărbosu, este mai optimist și susține că sportiva și-ar putea păstra medalia pe care a câștigat-o, tot în instanță, în finala de la sol. „În momentul de față, medalia de bronz se află în continuare în dispută la TAS. Medalia nu-i revine lui Jordan Chiles, se rejudecă la TAS prin analiza admisibilității. Ei au depus niște înregistrări, pe care Tribunalul Federal Elvețian l-a recunoscut ca fiind un calup de înregistrări. Se va pune în balanță cu problemele existente la dosar. Dacă se va respinge, practic se va confirma hotărârea celor de la TAS”, a spus Sabin Gherdan, pentru DigiSport. Și fosta gimnastă Corina Ungureanu este șocată de decizia pe care a luat-o Tribunalul Federal Elvețian. Ea susșine că, dacă americanii vor putea dovedi că au făcut contestația în termenul de un minut, și nu într-un minut și 4 secunde, cum s-a consemnat în înregistrarea contestației, Ana va pierde definitiv medalia. Campioană mondială și dublă campioană europeană, Corina Ungureanu scoate în evidență că pentru medalia de bronz se luptă în prezent sportivele clasate pe locurile 4 și locul 5 în finala olimpică de la sol, Sabrina Voinea și Jordan Chiles. Interesant este că Bărbosu se calificase în finală cu nota cea mai mică, 13,600, la fel ca japoneza Rina Kishi.
Băsescu a găsit vinovații pentru dezastrul din România: Daddy, Ciucă și Ciolacu
Traian Băsescu susține că guvernele anterioare sunt direct responsabile pentru dezastrul economic din țară. Fostul președinte spune că România a ratat șansa de a intra pe drumul adoptării monedei euro după anul 2014 și avertizează că finanțele publice se află într-o situație extrem de dificilă din cauza împrumuturilor masive și a politicilor electorale aplicate în ultimii ani. România îndeplinea criteriile pentru euro în 2014, spune Băsescu. Măsurile luate în perioada 2009-2010 aveau ca obiectiv stabilizarea economiei, obiectiv care fusese atins la finalul mandatului său. „În 2014 – acesta a fost obiectivul măsurilor dure luate în 2009 și 2010 – îndeplineam toate criteriile de intrare în anticamera euro, deci în cei doi ani de supraveghere. Din păcate, apoi au curs abaterile și lipsa de capacitate de a menține situația în care eram la finele lui 2014.” Fostul președinte acuză că deraierea a început odată cu politicile electorale. „Au început pomenile electorale, a venit și Daddy (Liviu Dragnea) cu ce e creștere economică să fie și în buzunarul cetățeanului, apoi au venit Ciucă și Ciolacu și au făcut un dezastru și am ajuns unde suntem”. Băsescu avertizează că presiunea dobânzilor plătite de stat a ajuns la un nivel critic, comparabil cu fondurile europene primite de România. „Suntem într-o situație extrem de dificilă. Anul trecut am plătit vreo 11 miliarde numai dobânzi”„Am distrus țara electoral” AUTORUL RECOMANDĂ: Băsescu își recuperează rând pe rând privilegiile. După casă, acum primește înapoi și banii pierduți după decizia de colaborare cu Securitatea. Câți bani trebuie să încaseze fostul președinte
Traian Băsescu: PSD nu va ieși de la guvernare și nu va face alianță cu AUR
„În situația în care ar ieși de la guvernare, vine FMI-ul și îți dă evaluarea de țară și te trece la junk și constată nu numai că ți-au crescut dobânzile, ci că nu te mai poți finanța pe plan extern și nu se mai pot plăti nici pensiile, nici salariile”, a afirmat Traian Băsescu, duminică, la Digi24, despre o eventuală ieșire de la guvernare a social-democraților. Întrebat dacă acest scenariu ar presupune un guvern minoritar, fostul șef al statului a respins această variantă. „Nu cred că va funcționa un guvern minoritar. Nu cred că se poate face un guvern minoritar”, a spus Băsescu. Despre o posibilă alianță a PSD cu AUR, fostul șef al statului s-a declarat rezervat. „Nu va face alianță cu AUR, având în vedere reputația pe care deja a dobândit-o AUR. Eu nu spun că este o reputație meritată sau nemeritată, dar au o reputație și la electoratul intern, și pe plan internațional”, a spus fostul președinte. Acesta a adăugat că mai târziu, „după alegeri, se va discuta altfel”. În ceea ce privește evoluția partidului condus de George Simion, AUR, fostul președinte a declarat că nu crede într-o creștere semnificativă la alegerile viitoare. „Nu cred că se vor materializa în vot sondajele pe care le vedem acum (…) Nu cred că vor lua mai mult de 18–20% la legislative. Este analiză proprie. Nu cred că românii dau țara pe mâna unora care vor să se izoleze de Uniunea Europeană, care vor să se izoleze de NATO”, a precizat el. „Soarta României este legată de consolidarea Uniunii Europene, nu de unii care spun: noi vrem să fim cât mai suverani. Dacă vrei să fii suveran, o să vezi cum este tratat Viktor Orbán. Te uiți cu atenție și o să vezi cum vei fi tratat”, a încheiat Băsescu.
Traian Băsescu explică cum ar fi trebuit redus deficitul bugetar: Aici trebuia operat
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, crede că pentru reducerea deficitului bugetar nu era nevoie de creșterea taxelor, ci de reducerea cheltuielilor statului. Acesta susține că deficitul nu a fost provocat de întreaga populație și spune că guvernul ar fi trebuit să intervină la nivelul pensiilor, salariilor și sporurilor. Traian Băsescu a explicat că pentru reducerea deficitului bugetar nu erau necesare majorări de taxe, ci reduceri în zona de cheltuieli ale statului. Fostul președinte susține că soluția aleasă de Guvernul Bolojan este una greșită deoarece „deficitul nu s-a făcut de toată populaţia” ci de cheltuielile cu pensiile, salariile și sporurile. În opinia acestuia, reducerea deficitului nu ar fi trebuit să împovăreze întreaga economie. „De fapt, asta era toată cheia: nu era nevoie de creşteri de taxe, ci de reducerea cheltuielilor. (…) Sunt 17 taxe şi accize, accizele au fost mărite, la fel unele taxe, nu-s multe taxe noi, dar peste tot a crescut fiscalitatea. Încercam să mă pun în situaţia unui om care are o pensie de 2000 de lei. Taxa pe casă vede că s-a dublat, sau chiar mai mult, taxa pe maşină a explodat şi ea. Pe dividende sunt taxe suplimentare. Oriunde se mișcă românul, îl izbeşte o taxă crescută. De asta cred că s-a greşit foarte mult cu această soluţie. Este opinia mea, care am făcut altceva, deci eu am o experienţă, nu vorbesc că mi se pare (…) De ce insist să spun că nu e corect? Pentru că deficitul nu s-a făcut de toată populaţia, sectorul privat nu a avut nicio contribuţie, marele deficit s-a creat pe pensii şi pe salarii şi pe celebrele sporuri, asta înseamnă aici trebuia operat. Numai la bugetari s-au utilizat bani din rezervă a să crească sporurile sau salariile. De ce nu te-au dus doar acolo? De ce pui toată economia, tot sectorul, privat să fie părtaş la recuperarea unor bani care s-au dat nesăbuit pentru ca tu, PSD, sau tu, PNL, să câştigi alegerile?”, a spus Traian Băsescu. Băsescu a amintit și despre măsurile luate în anul 2010, atunci când țara noastră s-a confruntat cu o situație similară. Acesta a subliniat că la acel moment măsurile s-au îndreptat către „zona care a generat deficitul, nu și către sectorul privat”. De asemenea, fostul șef de stat a transmis că măsurile fiscale ar fi putut fi implementate gradual pentru a nu-l pune pe cetățean „într-o situație extrem de dificilă”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Traian Băsescu ironizează Armata Română: „Drona a fost doborâtă cu plopul, în judeţul Vaslui. Mai eficient decât toate mașinile de luptă antiaeriene” Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente
Băsescu despre războiul din justiție: Magistrații sunt atât de independenți cât vor ei
Într-un interviu în direct, duminică seară, din studioul DIgi 24, Traian Băsescu a comentat scandalul momentului, criza din justiție și protestele de stradă în urma difuzării documentarului Recorder. Politicianul apreciază că independența justiției este o falsă problemă, căci magistrații au posibilitatea de a fi liberi. Fostul președinte apreciază că cea care trebuie să dea răspunsuri la întrebările legitime ale opiniei publice este Inspecția judiciară, care ar trebui să o demită pe Lia Savonea. În opinia fostului președintele, legislația are nevoie neapărat de ajustări. Traian Băsescu crede că, în realitate, magistrații au posibilitatea de a fi independenți. Șefii de instanțe ar trebui să aibă o autoritate limitată Magistrații sunt atât de independenți cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, devin slugi. Să limităm autoritatea șefilor de instanțe. Nu trebuie să mai schimbi judecătorii și iei de la capăt procesul. Sigur, sunt situații, nu îl schimbi pentru că a fost avansat. Termini dosarul și te duci la noul post. Mai sunt situații cu judecători corpupți, îi scoți din complet. Au fost situații în mandatul meu, judecători la Curtea de Apel care vindeau sentințele. Deci trebuie niște adăugiri la legislație. Să dea răspunsuri Inspecția judiciară, a observat Băsescu în studioul Digi 24. Demisia Liei Savonea trebuie făcută, totul depinde de Inspecția Judiciară Pe de altă parte, acesta a observat că demisia Liei Savonea este necesară, din punctul său de vedere. Și eu cred că acest lucru trebuie făcut (n.r. – demisia Liei Savonea), dar totul depinde de Inspecție, să facă un raport corect. Cred că va fi o soluție corectă. Nu am văzut-o niciodată pe Savonea, n-am discutat cu ea. Ar trebui să facă un pas, așa cum fac și oamenii politici. Ar fi o soluție să se stingă tensiunea din societate…Cine își face iluzii că vine Crăciunul sau Anul Nou, asta nu se va uita… Referitor la protestele care au ajuns la a cincea zi consecutivă, Băsescu a observat că e vorba de oameni tineri, ceea ce arată un interes crescut pentru starea justiției. În stradă sunt cei de la OUG 13. Nu sunt cei acuzați că sunt scoși în stradă dedin multinaționale… faptul că sunt oameni în stradă arată că Justiția este o prioritate pentru români, pentru generația tânără. Nicușor Dan, chemat să medieze între părțile aflate în conflict În aceeași intervenție, fostul președinte a mai observat că e necesară intervenția șefului statului pentru a media între magistrați și politic. Vreau să cred că acest dialog cu judecătorii (n.r. – solicitat de Nicușor Dan) va fi fructuos, va fi util. Acea comisie. grupul de lucru, va lucra rapid pe schimbările necesare, să dea răspunsuri, a conchis fostul președinte. Poate (Cătălin) Predoiu e trimis acasă, ca si doamna de la Mediu (n.r. 0 Diana Buzoianu), a mai spus Băsescu. ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE
Cum au repetat primarii Capitalei aceleași promisiuni de 35 de ani. Naumovici: Dacă te uiți pe campanii pare că nu s-a făcut nimic în București
Trei decenii și jumătate de campanii electorale au lăsat în urmă aceleași teme recurente: infrastructura, apa caldă, trafic și promisiuni de modernizare. 1992 – Primul duel electoral: Crin Halaicu vs. Cazimir Ionescu Prima competiție electorală post-decembristă i-a adus față în față pe Crin Halaicu, candidatul Convenției Democrate Române, și Cazimir Ionescu, reprezentant al FSN. Ionescu vorbea despre „redarea primăriei oamenilor” și admitea că nu poate schimba orașul peste noapte. Halaicu promitea rezolvarea alimentării cu apă și repararea țevilor RADET. Victoria CDR a avut efecte politice majore. „A conturat ceea ce va deveni sistemul politic românesc”, analizează Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA. Sursă foto – Mediafax Foto 1996 – Victor Ciorbea îl învinge pe Ilie Năstase La alegerile din ’96, Victor Ciorbea câștigă în fața lui Ilie Năstase, candidatul PDSR, promițând un program pe 200 de zile care nu a fost respectat. Năstase venea cu discursul: „Bucureștiul nu poate fi îmbunătățit sau cârpit”. 1998 – Viorel Lis vs. Sorin Oprescu După plecarea lui Ciorbea la Guvern, în 1997, Viorel Lis devine primar interimar și câștigă alegerile din 1998. Este momentul în care Sorin Oprescu intră pentru prima dată în competiție, construindu-și imaginea „medicului salvator” și susținând ideea unei administrații depolitizate. Lis a răspuns cu promisiuni sociale, printre care menținerea gratuităților pentru pensionari. Sursă foto – Mediafax Foto 2000 – Intrarea în scenă a lui Traian Băsescu În 2000, Traian Băsescu intră în cursa pentru Primăria Capitalei cu un discurs tranșant: gropi reparate în trei ani, ordine în haosul urban. În contrast, Sorin Oprescu mizează pe experiența sa administrativă. „Acele confruntări Băsescu vs. Sorin Oprescu chiar au rămas cumva… a fost prima mare dramă politică pe care am văzut-o sub ochii noștri”, afirmă Remus Ștefureac, directorul INSCOP. Publicitarul Bogdan Naumovici amintește umorul acelor campanii: „Unele sloganuri, de-a lungul vremii, cred că au cucerit și au rămas așa in memorie. La Băsescu, mai ales când a candidat împotriva lui Oprescu, rețin mai degrabă glumițele alea: Eu la municipiu, el la municipal. Se făceau tot felul de joculețe, glumințe care cred că la vremea respectivă au funcționat”, spune acesta. Sursa – Ziarul Libertatea din 2000 Mandatul lui Băsescu a fost marcat de conflicte cu Consiliul General. În 2004 câștigă un al doilea mandat, învingându-l pe Mircea Geoană. „Fără alegerea lui la București, probabil Băsescu nu ar fi ajuns niciodată președinte”, afirmă politologul Cristian Pîrvulescu. 2005 – Adriean Videanu vs. Marian Vanghelie După plecarea lui Băsescu la Cotroceni, Adriean Videanu câștigă alegerile din 2005 prezentând proiecte ample: un aeroport în sudul orașului, refacerea centrului istoric, fluidizarea traficului. Marian Vanghelie își construiește campania pe teme sociale – școli bune, canalizare, curățenie, transport. Sursa – Ziarul Libertatea din 2005 2008 – 2012: Epoca Sorin Oprescu În 2008, Sorin Oprescu câștigă Primăria ca independent. Promite autostrada suspendată și rezolvarea problemei câinilor maidanezi. Contracandidatul său, Vasile Blaga, răspunde cu sloganul „Soluții, nu discuții”. Oprescu câștigă și în 2012, în fața lui Silviu Prigoană, dar nu finalizează mandatul, fiind arestat în 2015 pentru luare de mită. Sursă foto – Mediafax Foto 2016 – 2025: Gabriela Firea și ascensiunea lui Nicușor Dan În 2016, Gabriela Firea devine prima femeie primar general a Bucureștiului, cu promisiuni de modernizare a transportului public. Mandatul ei este marcat de conflicte cu Nicușor Dan, pe atunci deputat și lider civic. În 2020, Nicușor Dan câștigă primăria, într-o campanie axată pe trafic, poluare și infrastructură. Se reîntâlnește cu Firea în cursa din 2024, iar un an mai târziu demisionează pentru a deveni președintele României, devenind al doilea primar general care ajunge la Cotroceni. „Alegerile din București și-au pus puternic amprenta asupra scenei politice naționale”, spune Remus Ștefureac. Promisiuni repetate, aceleași probleme Bogdan Naumovici observă că, deși scena politică s-a schimbat, discursul electoral a rămas aproape identic: „ Tot timpul se vorbește despre vom construi, vom face, vom repara. De 30 de ani aceleași probleme”. Sursă foto – Mediafax Foto O altă tendință pe care acesta o remarcă este evitarea siglelor de partid pe afișele electorale. „Înainte puneau mare – cheia, Convenția Democrată, săgeata și așa mai departe. Erau cât se poate de mari siglele pentru că oamenii probabil votau politic, din simpatie politică pentru un partid sau altul. Acum toată lumea vrea să se dea de candidatul antisistem”, spune Naumovici. Ce fel de primar îi trebuie Capitalei? Pe 7 decembrie, bucureștenii se întorc la urne. Un sondaj realizat de Avangarde arată că 68% dintre locuitorii Capitalei sunt nemulțumiți de starea orașului, în timp ce doar 30% se declară mulțumiți de nivelul curățeniei, infrastructurii și transportului. Publicitarul Bogdan Naumovici consideră că Bucureștiul are nevoie de un primar capabil să negocieze și să colaboreze cu toate instituțiile orașului. „Îți trebuie niște oameni care să facă treabă la București, nu să se certe”, spune acesta. Sursă foto – Mediafax Foto Remus Ștefureac, pe de altă parte, consideră că este important ca primarul să fie prezent în comunitate. „Dacă primarul nu împinge lucrurile, nu e prezent în comunitate să discute cu cetățenii, să împinga administrația, lucrurile vor funcționa mai greu”, afirmă directorul INSCOP. Decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA subliniază că Bucureștiul are nevoie de un primar cu o viziune coerentă și capabil să lucreze împreună cu primarii de sector pentru un proiect real de dezvoltare a orașului. „În programele primarilor nu văd discuții serioase despre marile probleme. O adevărată viziune edilitară ar trebui să asigure nu doar confortul transportului, ci și confortul vieții in Bucuresti”, concluzionează Pîrvulescu.