Etichetă: trump

SUA: Trump aprobă folosirea plutonului de execuție pentru prima dată din 1945

Pentagonul a anunțat luni că secretarul de război Pete Hegseth a recomandat ca Hasan să fie executat prin pluton de execuție, iar Donald Trump a aprobat recomandarea, scrie BBC. Hasan, fost maior și medic psihiatru în Armata SUA, a ucis 13 militari americani și a rănit alți 32 în atacul comis în 2009 la baza Fort Hood din Texas. El a fost condamnat în 2013 pentru 13 capete de acuzare de omor cu premeditare și 32 de tentative de omor. Juriul format din 13 ofițeri a recomandat în unanimitate pedeapsa cu moartea. Secretarul Armatei SUA va stabili data și locul execuției, a anunțat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell. Hasan a recunoscut în timpul procesului că a comis atacul și a susținut că acțiunile sale au fost motivate de dorința de a-i proteja pe musulmani și pe talibani în Afganistan. Atacul a avut loc într-o clădire medicală în care militarii care urmau să fie detașați în Afganistan așteptau pentru examinări medicale și vaccinări. Hasan este unul dintre cei patru deținuți aflați în prezent pe lista condamnaților la moarte ai Armatei SUA. Ultima execuție militară americană prin pluton de execuție a avut loc în 1945, când un soldat a fost împușcat pentru dezertare. Ultima execuție militară americană, indiferent de metodă, a avut loc în 1961, când un soldat a fost spânzurat. Execuțiile militare sunt distincte de cele efectuate de autoritățile statelor americane.

Trump a semnat legea care lovește Rusia cu noi sancțiuni. Flota fantomă a lui Putin, vânată de americani

Președintele Donald Trump a semnat legea care lovește Rusia cu unele dintre cele mai aspre sancțiuni impuse până acum. Denumită „Legea Lindsey O. Graham privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului din 2026”, după senatorul republican Lindsey Graham, aceastaa îi oferă liderului de la Casa Albă puterea de a impune tarife de până la 100% celor mai mari cumpărători de petrol și gaze rusești. Principalii clienți ai Moscovei sunt China și India, ceea ce înseamnă că marile puteri din BRICS sunt în centrul noilor măsuri. Se așteaptă reacția lui Vladimir Putin la sancțiunile dictate de americani Ce prevede noua lege Camera Reprezentanților a adoptat legea, miercuri, cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă. În august, trecuse august și de Senat, iar vineri noaptea (ora României) a fost promulgată de Trump.  Loading … Una dintre cele mai importante prevederi îi permite președintelui SUA să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor provenite din statele care se numără printre cei mai mari cinci importatori de petrol și gaze naturale rusești. Măsura nu înseamnă că tarifele de 100% intră automat în vigoare pentru toate aceste țări, legea oferindu-i lui Trump o marjă importantă de decizie în aplicarea lor. Cele mai expuse sunt China și India, două economii uriașe și parteneri comerciali importanți ai Statelor Unite și, deopotrivă, ai Rusiei. Datele Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) arată că, de la introducerea embargoului european asupra petrolului rusesc, în decembrie 2022, și până la sfârșitul lunii august 2026, China a cumpărat 50% din exporturile de țiței ale Rusiei, iar India, 37%. Turcia și Uniunea Europeană au cumpărat fiecare aproximativ 5%. Trump a pus și Iranul pe listă Legea prevede și excepții, inclusiv pentru statele care importă mai puțin de 15% din necesarul lor de gaze naturale din Rusia și iau măsuri pentru reducerea acestei dependențe. De asemenea, președintele american dispune de posibilitatea unor derogări legate de interesele de securitate națională ale SUA. Pachetul nu se limitează la cumpărătorii de energie rusească. Sunt vizate sectoarele energetic și de apărare ale Rusiei, instituții financiare, oficiali de rang înalt și rețeaua de petroliere cunoscută drept „flota fantomă”, folosită pentru transportul petrolului rusesc și ocolirea restricțiilor occidentale. Măsurile urmăresc reducerea veniturilor Moscovei. La solicitarea Administrației Trump, pachetul legislativ include și extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv în domeniile energiei și armamentului. Includerea Iranului a făcut parte din compromisul politic care a permis avansarea legii în Congres. Legea, în onoarea lui Lindsey Graham Actul legislativ a fost redenumit în onoarea senatorului republican Lindsey Graham, unul dintre principalii săi susținători și unul dintre cei mai vocali apărători ai Ucrainei în Congresul american. Graham a murit pe 11 iulie 2026, la vârsta de 71 de ani, la scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Kiev. Potrivit constatărilor preliminare ale medicului legist, acesta a suferit o disecție de aortă provocată de o boală cardiovasculară arteriosclerotică. Înainte de moartea sa, senatorul făcuse presiuni timp de mai multe luni pentru adoptarea unor sancțiuni mult mai dure împotriva Rusiei și a statelor care continuă să cumpere energie furnizată de Moscova. La momentul respectiv, Volodimir Zelenski a salutat adoptarea proiectului în Camera Reprezentanților. Zelenski a subliniat și caracterul simbolic al momentului: Camera a aprobat legea în noaptea unui nou atac rusesc asupra Ucrainei cu rachete balistice și drone.

Trump cere Ucrainei să oprească atacurile asupra motorinei rusești, sub pretextul că atacurile cauzează o penurie

Ucraina vizează de luni de zile industria petrolieră și gazieră a Rusiei cu atacuri la distanță, ceea ce a dus la raționalizarea combustibilului în toată țara și a determinat Moscova să interzică exporturile de motorină în iulie, eliminând astfel aprovizionarea de pe piața globală deja restricționată, relatează AP. Însă criza globală a venit și după ce războiul împotriva Iranului a redus transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz. Prețurile combustibililor îi afectează pe americani în timp ce se pregătesc să voteze în alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie. Trump a fost întrebat de un reporter dacă a vorbit cu Zelenski în urma conversației sale recente cu președintele rus Vladimir Putin. Acesta a răspuns cerându-i lui Zelenski să oprească atacurile împotriva Rusiei. „Domnul Zelenski trebuie să facă un lucru. Trebuie să înceteze eliminarea motorinei din Rusia”, a declarat Trump reporterilor în marja turneului Irish Open, care se desfășoară la clubul său de golf Doonbeg. „Am vorbit cu domnul Zelenski despre asta. Există o mulțime de alte ținte. Nu atacați motorina, pentru că asta face rău, asta face rău lumii”, a spus el. Conform unui raport publicat vineri de Agenția Internațională pentru Energie, exporturile nete de motorină și motorină din țările din Golf s-au ridicat în august la „puțin peste un sfert” din valoarea lor de dinainte de începerea războiului împotriva Iranului în februarie. „Perturbările sistemului de rafinare al Rusiei și oprirea aproape completă a exporturilor de produse în urma intensificării atacurilor ucrainene au agravat aceste pierderi”, a scris IEA. A adăugat că, în februarie, exporturile combinate de motorină și motorină din Golf și Rusia „au reprezentat aproape 45% din comerțul maritim mondial”. Kievul susține că industria petrolieră rusă finanțează și alimentează direct invazia Moscovei în Ucraina, care durează de peste patru ani. Rusia și-a intensificat campania aeriană împotriva Ucrainei în ultimele săptămâni, folosind rachete balistice și drone cu reacție pentru a perfora apărarea Ucrainei. Atacurile Moscovei au vizat rețeaua electrică a Ucrainei înainte de iarnă, ceea ce oficialii spun că are scopul de a demoraliza civilii.

DOCUMENT. Unul dintre cele mai influente think tank-uri din SUA, Heritage Foundation, solicită lui Trump și Congresului ca România să fie în centrul strategiei americane la Marea Neagră

The Heritage Foundation a publicat, pe 8 septembrie 2026, un amplu raport despre relația dintre Statele Unite și România, în care descrie țara noastră drept un „pilon” al NATO la Marea Neagră și propune Congresului și administrației Trump întărirea cooperării în domeniul energiei, securității, investițiilor și combaterii criminalității. Documentul avertizează însă că instabilitatea legislativă și lipsa de predictibilitate economică din România pot frâna capitalul american, iar rata de refuz a vizelor rămâne principalul obstacol în calea revenirii României în Visa Waiver Program. Raportul, intitulat U.S.–Romanian Relations: A Pivotal Partnership in an Unstable Region, este semnat de Jordan Embree și Anthony B. Kim și apare în seria „Backgrounder” a Margaret Thatcher Center for Freedom. The Heritage Foundation este unul dintre cele mai influente think tank-uri din SUA. Fundația conservatoare americană a fost fondat în 1973 și își definește misiunea prin promovarea unor politici bazate pe piață liberă, guvern limitat, libertate individuală, valori americane tradiționale și apărare puternică. Influența sa la Washington este documentată de-a lungul mai multor administrații republicane: Brookings arată că, după alegerea lui Ronald Reagan, noul președinte le-a distribuit membrilor Cabinetului lucrarea Heritage Mandate for Leadership, iar aproximativ 60% dintre cele circa 2.000 de recomandări ale acesteia au ajuns să fie puse în practică. În perioada recentă, Heritage a coordonat Project 2025, proiectul de aproximativ 900 de pagini destinat pregătirii unei viitoare administrații conservatoare; Reuters a documentat legăturile mai multor autori și colaboratori ai proiectului cu persoane desemnate ulterior pentru funcții importante în administrația Trump. . Citiți AICI întregul raport: (The Heritage Foundation) „România este un pilon NATO la Marea Neagră” Mesajul central apare chiar pe prima pagină a documentului. „Romania is a NATO anchor on the Black Sea—but military readiness cannot exist in an economic vacuum.” Autorii afirmă că România este un punct de sprijin al NATO la Marea Neagră. Raportul consideră că Washingtonul are interesul de a consolida simultan dimensiunile militară și economică ale parteneriatului cu Bucureștiul. În evaluarea Heritage, România și-a menținut o orientare occidentală constantă și a devenit unul dintre partenerii importanți ai Statelor Unite în regiunea Mării Negre. Autorii invocă inclusiv cooperarea militară, proiectele nucleare americane și măsurile luate de București pentru limitarea furnizorilor considerați cu risc ridicat în infrastructura 5G. Avertisment privind investițiile americane și critici indirecte la adresa Guvernului Bolojan Raportul acordă un spațiu important relației economice dintre cele două țări. Potrivit cifrelor citate de autori, exporturile României către Statele Unite au ajuns la 6,4 miliarde de dolari, în timp ce exporturile americane către România sunt de aproximativ 3 miliarde de dolari. Documentul mai estimează că stocul investițiilor directe americane în România depășește 9 miliarde de dolari și că aceste investiții susțin peste 120.000 de locuri de muncă. Problema identificată de autorii Heritage este ritmul investițiilor noi. „American greenfield investment has stalled due to Romanian regulatory churn (Investițiile americane de tip greenfield au stagnat din cauza instabilității cadrului de reglementare din România.)” Autorii indică drept factor de descurajare lipsa predictibilității instituționale și menționează modificările rapide ale taxării companiilor, pragurilor pentru microîntreprinderi și contribuțiilor sociale, care au avut loc în perioada guvernului Bolojan. Heritage clasifică, prin propriul său Index of Economic Freedom, economia României drept „moderately free” – „moderat liberă” și indică printre domeniile unde consideră necesare reforme sistemul judiciar, combaterea corupției, piața muncii și sectorul financiar. Energia, una dintre principalele mize: Neptun Deep și reactoarele modulare O parte importantă a raportului este rezervată energiei. Autorii descriu România drept un posibil punct de lansare în Europa pentru tehnologia americană a reactoarelor modulare mici – SMR – prin proiectul de la Doicești, susținut de instituții financiare americane. Documentul acordă, de asemenea, importanță exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep și posibilității ca România să devină exportator regional de energie. În secțiunea de recomandări adresată explicit Congresului și administrației Trump, prima propunere este intitulată „Back Romania’s Emergence as a Regional Energy Provider” – susținerea transformării României într-un furnizor regional de energie. Heritage cere aprofundarea cooperării energetice, integrarea producției românești de gaze în proiectul Coridorului Vertical și finalizarea procesului privind achiziția activelor internaționale ale Lukoil de către Carlyle Group. Heritage cere un rol militar regional mai mare pentru România A doua direcție majoră propusă Washingtonului privește apărarea. Raportul afirmă că România a devenit, după aderarea la NATO în 2004, unul dintre contribuitorii constanți ai Alianței pe flancul sud-estic și la Marea Neagră și indică pentru 2026 cheltuieli pentru apărare de 2,43% din PIB. Sunt evidențiate în special bazele de la Mihail Kogălniceanu și Deveselu. Despre baza MK, documentul amintește programul românesc de modernizare de 2,5 miliarde de euro și capacitatea planificată de găzduire a 20.000 de militari. Potrivit raportului, după finalizarea extinderii, aceasta ar urma să devină una dintre cele mai mari baze aeriene de pe teritoriul NATO. În cazul Deveselu, autorii subliniază prezența sistemului american Aegis Ashore și rolul acestuia în apărarea antirachetă a NATO. Recomandarea concretă adresată Washingtonului merge însă mai departe: Heritage propune ca Statele Unite să susțină extinderea rolului României ca „security provider” în cadrul NATO și sugerează inclusiv creșterea participării forțelor românești în Polonia, în cadrul prezenței înaintate a Alianței. Visa Waiver: Heritage indică o rată de refuz de 8,41% Raportul tratează separat situația Visa Waiver Program. Autorii reamintesc că România fusese desemnată pentru includerea în program în ianuarie 2025, înainte ca administrația Trump să suspende procesul în martie și să retragă desemnarea în mai 2025. Documentul precizează că unul dintre criteriile pentru această viză este o rată de refuz pentru anumite vize de neimigrant sub 3%. Potrivit cifrelor prezentate în raport, rata de refuz pentru cetățenii români a fost de 8,41% în anul fiscal 2025. În schimb, rata depășirii perioadei legale de ședere ar fi scăzut de la 3,75% în anul fiscal 2022 la 1,01% în 2024. Heritage identifică rata de refuz drept principalul obstacol pentru readmiterea României și propune ca Departamentul pentru Securitate Internă și Ambasada SUA să analizeze cauzele respingerilor și să desfășoare o campanie de informare referitoare la condițiile de obținere a vizelor. Cooperare împotriva crimei organizate și traficului de persoane Un alt capitol vizează colaborarea dintre

Un videoclip în stilul Rick și Morty, cu Trump în rolul principal, stârnește critici la adresa Casei Albe

„Oamenii nu-și permit să plătească benzina, alimentele, chiria și serviciile medicale, iar asta e porcăria aia ciudată și jenantă pe care contul oficial al Casei Albe o publică”, a scris, pe X, Marjorie Taylor Greene, fosta membră a Congresului american, și fostă aliată a lui Trump. Videoul este bazat pe intro-ul cunoscutului serial animat SF „Rick și Morty”, creat de Dan Harmon și Justin Roiland. Hop in… best dimension yet. pic.twitter.com/7dRJnUVANc — The White House (@WhiteHouse) July 27, 2026 În videoclipul publicat pe contul de X al Casei Albe, Donald Trump și J.D. Vance pilotează o farfurie zburătoare în timp ce sunt urmăriți de un demon înaripat. Mai departe în clip, un extraterestru este arestat de șeful serviciului de frontieră Tom Homan. În clip apare și liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, care își scoate un fel de mască pentru a dezvălui că, sub chipul uman, se află, de fapt, un robot. Videoclipul se termină cu o textul „MAGA” scris cu fulgere pe ecran, alături de sigla Casei Albe. O parodie la adresa migranților Clipul pare că este o parodie la adresa migranților, o problemă civilă accentuată de modul de gestionare al administrației Trump. Numeroși migranți din SUA se confruntă cu discriminare, inegalități în ceea ce privește accesul la servicii medicale, locuri de muncă, lipsa protecției juridice și vulnerabilitatea pe fondul statutului legal de imigrant. Cei mai supuși discriminării refugiații, afro-americanii și hispanicii, potrivit unui studiu publicat de KFF.  Problema este accentuată, de asemenea, și de arestările realizate de agențiile guvernamentale din SUA, despre care organizațiile civice susțin că despart familii, încalcă drepturile omului și îi determină pe imigranți să evite spitalele, școlile sau colaborarea cu autoritățile, chiar și atunci când sunt victimele unor infracțiuni. În luna ianuarie, în SUA, un val de proteste împotriva agenției de imigrare din SUA, ICE, a fost declanșat după ce o femeie de 37 de ani a fost împușcată mortal de un agent, în cadrul unei operațiuni de deportare. Ba mai mult, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, prețurile la alimente, energie și combustibil în SUA au crescut, fenomen care a fost resimțit de populație. Americanii de rând clasează videoclipul ca fiind „patetic” și lipsit de „demnitate” Utilizatorii au criticat modul lui Trump de a-și face publicitate pe un cont oficial al Casei Albe. „Pare cu adevărat un nou minim în ceea ce privește lipsa de rușine, fiind, în același timp, extrem de patetic – «Reddit» în forma sa brută. Nu că aș vrea să mă aliniez normelor, dar odată exista totuși ceva demnitate”, se arată într-un astfel de comentariu referitor la videclipul animat generat cu AI. Administrația Trump a început să exploateze publicitatea digitală adresată tinerilor sub formă de meme-uri (poze amuzante), emisiuni și filmele din trenduri pentru a-și promova imaginea. Acesta s-a bazat pe imagini și videoclipuri generate cu ajutorul Inteligenței Artificiale și parodii inspirate din cultura pop pentru a-i denigra pe rivalii politici, dar și grupurile marginale, potrivit lui Kurt Sengul, cercetător la Universitatea Macquarie din Australia. Acesta a numit fenomenul drept: „Un război al meme-urilor”, potrivit Euronews Culture.  Mulți internauți îi îndeamnă pe creatorii serialului „Rick și Morty” să dea în judecată Administrația Trump pe fondul drepturilor de autor, în timp ce comentatorul și influencerul democrat Harry Sisson a declarat, într-o reacție pe X: „Noi vrem doar asistență medicală, nu chestia asta, oricare ar fi ea.” Serial cu personaje inspirate din președinții SUA În pofida criticilor, creatorii serialului Rick și Morty nu sunt supărați. Dan Harmon a mărturisit că președinții SUA, Donald Trump și Barack Obama îi inspiră cel mai nou serial animat, derivat din „Rick și Morty”, numit „President Curtis”. Dan Harmon spune că personajul principal are o naivitate la fel ca Trump, care trăiește după impresia că este „un outsider”, adică nu aparține unui grup particular, consideră că funcția de Președinte este simplă și nu-i pasă de birocrația care o însoțește, a declarat acesta pentru The Hollywood Reporter. La popul opus se află Obama, care este „cel fermecător” și se bucură când este apreciat – acea impresie de „star rock” pe care o lasă Obama.

Doi soldați americani uciși, iar un al treilea a fost dat dispărut în Iordania, după atacurile iraniene

Comandamentul Central al Forțelor Armate SUA a anunțat că doi soldați au murit, iar un al treilea este dat dispărut, după atacurile aeriene la o bază din Iordania, potrivit Associated Press. Potrivit comunicatului publicat sâmbătă, soldații au fost uciși cu o zi în urmă, în timp ce Armata SUA și forțele aliate se apărau împotriva atacurilor cu rachete balistice și drone iraniene. Acestea sunt primele victime americane cauzate de focul inamic iranian de la începutul războiului. Comunicatul precizează că alți patru militari, care au fost evacuați medical la spitale din Iordania, au fost externați ulterior. CENTCOM Statement on Recently Fallen, Missing U.S. Service Members TAMPA, Fla. — On July 17, two U.S. service members in Jordan were killed in action as U.S. Central Command (CENTCOM) and partner forces defended against Iranian ballistic missile and drone attacks. Additionally,… — U.S. Central Command (@CENTCOM) July 18, 2026 Teheranul lansează noi amenințări pentru SUA Cu câteva minute înainte de anunț, liderul suprem al Iranului a avertizat că vor urma „lecții de neuitat” dacă SUA vor continua să atace Republica Islamică. Declarațiile, citite la televiziunea de stat și atribuite lui Mojtaba Khamenei – care nu a făcut vreo apariție publică încă de la începutul războiului – au calificat semnătura președintelui Trump drept „fără valoare și nulă”. Declarațiile au fost făcute la câteva ore după ce un negociator a anunțat că Teheranul își suspendă angajamentele asumate în cadrul acordului provizoriu semnat în în iunie, ce viza încetarea definitivă a luptelor. Atacurile au reînceput sporadic în urmă cu o săptămână. SUA a început ripostele după ce Iranul a atacat o navă comercială încerca să tranziteze Strâmtoarea Ormuz. Cu o zi în urmă, SUA au atacat cinci poduri din sudul Iranului, un tren, dar și o un aeroport din estul Iranului. Drept ripostă, Teheranul a lansat atacuri asupra aliaților SUA din  Bahrain, Qatar și Kuweit. De la începutul războiului, 16 militari americani au fost uciși și peste 430 au fost răniți.

Trump își temperează criticile la adresa Spaniei după creșterea cheltuielilor NATO. Amenințările comerciale rămân pe masă

Declarațiile au fost făcute la scurt timp după summitul Alianței Nord-Atlantice desfășurat la Ankara, unde principalele subiecte au fost majorarea cheltuielilor pentru apărare și securitatea regională. La întoarcerea spre Statele Unite, Trump a declarat că Spania „a revenit” asupra poziției sale și că a fost „foarte generoasă” în privința plăților pentru apărare. Liderul american a precizat că Madridul a răspuns solicitărilor privind contribuțiile financiare, fără a oferi însă detalii suplimentare. Potrivit Guvernului spaniol, afirmațiile lui Trump fac referire la faptul că Spania va atinge în acest an pragul de 2% din PIB alocat apărării, obiectiv stabilit anterior în cadrul NATO, scrie Reuters. Madrid respinge ținta de 5% din PIB pentru apărare Premierul Pedro Sanchez a declarat că discuția avută cu Donald Trump în timpul summitului a fost una „foarte cordială”, în ciuda divergențelor privind noile obiective de finanțare ale Alianței. Guvernul de la Madrid susține că și-a majorat semnificativ bugetul destinat apărării, de la 0,98% din PIB în 2017 la aproape 33 de miliarde de euro în prezent, ceea ce permite atingerea pragului de 2% în acest an. Cu toate acestea, executivul spaniol refuză să accepte noua țintă propusă în cadrul NATO, care prevede alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Autoritățile spaniole argumentează că o asemenea creștere ar necesita reducerea cheltuielilor sociale și nu reflectă în mod necesar amenințările reale cu care se confruntă țara. Amenințările comerciale nu au fost retrase oficial Deși tonul președintelui american s-a schimbat, nu este clar dacă amenințarea privind oprirea schimburilor comerciale cu Spania va fi retrasă. Un oficial american a declarat pentru Reuters că agențiile federale pregătesc o listă cu produse spaniole care ar putea face obiectul unor restricții comerciale, în cazul în care administrația Trump va decide să meargă mai departe cu măsurile anunțate. Specialiștii în drept comercial susțin că președintele SUA ar putea utiliza Legea privind Puterile Economice de Urgență Internațională (International Emergency Economic Powers Act) pentru a impune un embargo total sau parțial asupra importurilor din Spania. Nu ar fi pentru prima dată când administrația Trump adoptă măsuri comerciale împotriva Madridului. În primul său mandat, Statele Unite au introdus taxe antidumping de 30% pentru măslinele negre provenite din Spania. Trump și Spania în NATO Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, urma să aibă joi o întâlnire de lucru cu ambasadorul Statelor Unite în Spania, Benjamin Leon, pe fondul tensiunilor diplomatice dintre cele două state. Surse din delegația spaniolă prezente la summit au declarat pentru presa locală că autoritățile de la Madrid consideră disputa mai degrabă una de imagine decât un conflict cu efecte reale asupra relațiilor bilaterale. Oficialii susțin că nu au observat până în prezent consecințe economice sau o reducere a investițiilor americane în Spania. Reprezentanți ai Partidului Popular, principala formațiune de opoziție, l-au criticat pe premierul Pedro Sanchez pentru deteriorarea relațiilor cu Washingtonul, însă au subliniat că interesele economice comune dintre cele două țări rămân puternice. În regiunea Aragon, unde companii americane precum Amazon și Microsoft au investit miliarde de dolari în centre de date, autoritățile locale au transmis că proiectele continuă fără modificări și că activitatea economică se desfășoară în condiții normale. La rândul său, liderul partidului Vox, Santiago Abascal, apropiat de Donald Trump, a calificat tensiunile dintre Washington și Madrid drept „absolut dramatice” și l-a acuzat pe Pedro Sanchez că afectează credibilitatea internațională a Spaniei.

Au avut doar un moment mai prost. Trump își schimbă tonul privind refuzul aliaților din NATO de a sprijini războiul SUA cu Iranul

Președintele american Donald Trump a ținut un discurs în cadrul conferinței de presă de la finalul summitului NATO de la Ankara. Deși miercuri dimineață, Trump a criticat dur unele țări membre, seara, acesta a afirmat că aliații „au avut doar un moment mai prost” atunci când au refuzat să participe la războiul dintre SUA și Israel cu Iranul, notează CNN.  „Spania s-a comportat foarte prost, dar știți… Italia s-a comportat bine, și aproape toate țările s-au comportat bine. Au avut doar un moment mai prost”, a spus președintele american. În ceea ce privește întâlnirile pe care le-a avut cu liderii țărilor NATO la Ankara, Trump a spus că „dacă există un cuvânt care să rezume ziua de azi, acela este unificare. Nu am mai văzut niciodată așa ceva.” „Fiecare țară ne iubește, se iubesc între ele. A fost o unificare extraordinară”, a completat Trump. Comentariile făcute miercuri de liderul de la Casa Albă au avut un total alt ton față de cel adoptat în ultimele luni, când i-a criticat în repetate rânduri pe partenerii europeni din NATO că au refuzat să sprijine eforturile de război SUA-Israel împotriva Iranului. Totodată, Trump a amenințat și cu scoaterea SUA din NATO de mai multe ori după acest episod care l-a nemulțumit. Rutte: Războiul din Iran se desfășoară „în afara teritoriului alianței” Pe de altă parte, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost întrebat de jurnaliștii de la Sky News dacă alianța ar interveni sau nu pentru a ajuta SUA în războiul împotriva Iranului. „Iranul se află în afara teritoriului NATO… Iranul nu ar trebui să dobândească capacitate nucleară, Strâmtoarea Hormuz ar trebui să fie deschisă, iar NATO a adoptat întotdeauna poziția că, în ceea ce privește capacitatea de rachete balistice intercontinentale, Iranul nu ar trebui să pună mâna pe ea. Dar acest lucru se petrece în afara teritoriului NATO, așa că fiecare aliat în parte gestionează această situație împreună cu SUA”, a explicat Rutte.

Gândul: Asta merită Trump și America. Derapajul unui fost candidat la șefia USR

La o zi după ce SUA au sărbătorit 250 de ani de la declararea independenței, eveniment marcat și în România cu fast și cu participarea oficialilor români, un politician/activist USR, fost candidat la șefia partidului, manager de proiect, a simțit nevoia să facă notă discordantă, scrie Gândul. Șerban (Shere) Marinescu a postat un mesaj plin de injurii la adresa Statelor Unite ale Americii, a președintelui Donald Trump și a locuitorilor din Sectorul 4, după ce Daniel Băluță a anunțat proiectul Parcului Prieteniei Româno-Americane „Donald Trump”. Marinescu a răbufnit după ce primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a prezentat proiectul Parcului „Donald Trump” și a menționat importanța relației dintre România și SUA. „Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii reprezintă una dintre cele mai importante garanții în acest sens, ale parcursului nostru democratic și occidental. Tocmai de aceea, orice proiect care întărește această relație este un câștig pentru România și pentru români”, a transmis Băluță în postarea sa. Șerban Marinescu a repostat mesajul edilului direct pe pagina sa de Facebook și a aruncat insulte grele la adresa Casei Albe, a președintelui american și a bucureștenilor care l-au votat pe Băluță. „Micuța căsuță albă din polistiren unde noapte te poți p..a pe geam direct în birouașul oval. Eu chiar susțin pentru ca efectiv asta merită Trump, America de ziua ei și tot Sectorul 4 care l-a votat pe Băluță,” a scris acesta. Marinescu este un personaj cu influență în structurile USR. El face parte din nucleul dur al partidului și este un apropiat al facțiunii care controlează conducerea centrală (tabăra formată din Cătălin Drulă, Cristian Ghinea și Dan Barna). De-a lungul anilor, Marinescu a strâns un istoric politic important în interiorul formațiunii: Manager de proiect în Secretariatul General al USR, șef de campanii, angajat din 2019 Consilier parlamentar, funcție din care a lucrat în mod direct în Parlament pentru mai mulți deputați și senatori USR. Candidat la șefia USR în anul 2017. Activist local foarte implicat în București (Sectorul 6), unde organizează campanii și proiecte de urbanism, cum este inițiativa pentru Parcul Uranus. De altfel, cu doar 6 zile în urmă, el a avut o intervenție pe Facebook în care a lăudat salvarea pădurii Comorova din Mangalia. Atacul la adresa lui Băluță este doar cel mai recent dintr-o serie lungă de controverse în care Șerban Marinescu a fost implicat. Limbajul său agresiv a creat probleme mari și în trecut. Cea mai mare dispută a avut loc în perioada în care Dacian Cioloș a părăsit USR. Atunci, Marinescu a postat un mesaj extrem de vulgar la adresa fostului premier – „M..e Cioloș”. Comportamentul său a fost aspru criticat de analiști și foști colegi de partid. Printre ei, scriitorul și activistul Valeriu Nicolae a avertizat public că USR riscă să se transforme într-o „sectă radicală”, unde liderii promovează oamenii pe bază de gașcă în locul meritocrației și recompensează agresivitatea verbală. Valeriu Nicolae a dezvăluit atunci că a încercat să-i explice lui Marinescu că a sărit grav calul, însă acesta a refuzat să șteargă postarea și a răspuns și mai agresiv. PNL, o „dărăpănătură de partid” De altfel, Marinescu s-a remarcat prin replici tăioase și la adresa altor partide. De exemplu, în 2017, el a catalogat PNL-ul drept o „dărăpănătură de partid”, după ce Daniel Barbu a fost validat la șefia Autorității Electorale Permanente (AEP). „Astăzi s-a votat noul şef al AEP. USR a propus o expertă recunoscută, pe Maria Krause. ALDE (şi PSD) au propus un politician notoriu pentru lipsa de verticalitate. Fiecare a votat cu al lui, a câştigat Daniel Barbu. Nici nu ştiu dacă mai are sens să remarc, dar PNL a votat cu Barbu. O dărăpănătură de partid”, scria atunci pe Facebook Şerban Marinescu.

Negocierile dintre SUA și Iran s-au blocat după amenințările lui Trump

Nu era clar dacă decizia Iranului de a suspenda negocierile a fost permanentă sau o demonstrație simbolică de protest. Înainte însă de a părăsi discuțiile față în față din Elveția, Iranul a ajuns la un proiect de acord privind modul în care SUA vor emite o derogare de la sancțiunile asupra exporturilor de petrol iranian, una dintre condițiile prealabile cheie înainte ca Iranul să deschidă discuțiile privind dosarul său nuclear, relatează The Guardian. Oficialii iranieni au susținut că derogările vor fi emise în curând, adăugând că s-au făcut progrese și în ceea ce privește deblocarea activelor iraniene din conturile bancare din străinătate. Săptămâna trecută, Iranul și SUA au semnat un memorandum de înțelegere menit să ridice blocada din strâmtoarea Ormuz, ceea ce va duce la 60 de zile de discuții privind programul nuclear civil al Iranului. Furie în rândul echipei de negocieri iraniene Fluxul de amenințări agresive ale lui Trump pe rețelele de socializare și în interviurile televizate a ajuns peste Atlantic la locul negocierilor, provocând furie în rândul echipei de negocieri iraniene, care a declarat că reprezintă o amenințare inacceptabilă la adresa siguranței lor personale. Aceștia au subliniat că memorandumul semnat de Trump săptămâna trecută includea un pact de neagresiune. Amenințările lui Trump au contrastat cu tonul adoptat de vicepreședintele său, JD Vance, care a declarat că președintele i-a cerut să folosească discuțiile pentru a schimba situația cu Iranul. Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat: „Nu cred ei că, dacă amenințările lor ar fi avut vreun efect, nu ar fi ajuns la disperarea cu care se confruntă astăzi? Nu luăm deloc în considerare amenințările americanilor.” Însă delegația s-a simțit obligată să plece în semn de protest, parțial pentru că există presiuni politice interne asupra negociatorilor, care ar trebui să arate că nu au încredere în echipa de negocieri a lui Trump. Negociatorii din SUA și Iran au început discuțiile de pace duminică, în Elveția, delegația americană fiind condusă de vicepreședintele JD Vance.