Trump susține că un acord de pace cu Iranul ar putea fi încheiat în weekend
Președintele american Donald Trump a afirmat că Iranul este „destul de aproape” de semnarea unui acord de pace cu Statele Unite, precizând că o înțelegere ar putea fi atinsă „în weekend”. „Orice se poate întâmpla când ai de-a face cu Iranul. Este o parte foarte volatilă a lumii, probabil cea mai volatilă parte a lumii”, a spus Trump, în declarații făcute reporterilor în Biroul Oval. Potrivit acestuia, negocierile evoluează bine, iar punctul central al discuțiilor este angajamentul Iranului de a nu deține, dezvolta sau cumpăra vreodată o armă nucleară. Trump invocă forța militară a SUA, dar spune că preferă un acord scris Trump a susținut că Statele Unite ar avea capacitatea militară de a continua ofensiva timp de „încă două, trei săptămâni” și de a produce distrugeri masive, însă a afirmat că preferă o soluție diplomatică. „Aș prefera să nu fac asta. Este foarte ușor de făcut. Ei sunt pregătiți, vor să o facă, dar dacă putem obține ceva în scris care să realizeze același lucru fără să ucidem pe toată lumea, aș vrea să fac asta”, a spus Trump. Președintele american a adăugat că „majoritatea” oamenilor din administrația sa susțin această abordare, deși a admis că există și voci care ar prefera o altă opțiune. Washingtonul vrea să separe negocierile privind Libanul de cele cu Iranul Trump a declarat că administrația sa încearcă să trateze separat situația din Liban față de negocierile cu Iranul, pe motiv că cele două dosare sunt „foarte diferite”. Iranul a insistat în trecut că orice acord privind încheierea conflictului regional mai amplu trebuie să includă și oprirea luptelor din Liban, unde aliatul său Hezbollah s-a implicat în conflict la 2 martie. „Încercăm să le separăm. Este ceva foarte diferit. Am vorbit, de fapt, cu Hezbollah pentru prima dată. Nici nu știam că ei vorbesc”, a spus Trump. Potrivit acestuia, Hezbollah și Israelul ar fi convenit să nu deschidă focul, urmând ca situația să fie monitorizată. Iranul avertizează asupra unei reluări totale a conflictului Declarațiile lui Trump vin în contextul în care ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a avertizat miercuri că orice atac asupra Beirutului ar declanșa o „reluare pe scară largă” a războiului din Orientul Mijlociu. Avertismentul Teheranului subliniază fragilitatea negocierilor și riscul ca dosarul libanez să complice un eventual acord între Iran și Statele Unite. Trump laudă Israelul și pe Benjamin Netanyahu În aceleași declarații, Trump a descris Israelul și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu drept „un partener grozav”. „Israelul, uitați, a fost un partener grozav. Bibi Netanyahu a fost, pentru mine, un partener grozav. Pentru alții, nu atât de bun. Pentru mine, a fost foarte bun”, a afirmat Trump. Președintele american a mai spus că Israelul „a avut nevoie” de sprijinul Statelor Unite în confruntarea cu Iranul, pe care l-a descris drept „o problemă reală, o problemă mare, o problemă mondială”. Trump a susținut că Iranul „nu s-ar fi oprit la Israel” și că ar fi putut „arunca în aer Orientul Mijlociu”, justificând astfel implicarea Washingtonului în sprijinul aliatului său.
Oana Țoiu, pentru Fox News: România răspunde apelului lui Trump ca Europa să joace un rol mai mare în securitatea globală
România a aprobat folosirea bazelor și infrastructurii sale militare pentru activități defensive legate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de eforturile de redeschidere a Strâmtorii Hormuz, le-a spus Oana Țoiu jurnaliștilor americani într-un interviu acordat Fox News Digital. Șefa diplomației române a precizat că sprijinul oferit de București vizează operațiuni precum realimentarea aeriană și nu implică participarea României la un conflict militar. „Nu facem parte din război și nici nu intenționăm să devenim parte a războiului”, a spus Oana Țoiu, subliniind că România participă la un efort de apărare comună și la demersuri diplomatice pentru menținerea securității în regiune. Țoiu a afirmat că aliații trebuie să poată conta unii pe alții, mai ales în situații de criză care afectează securitatea internațională și fluxurile comerciale globale. Declarațiile vin în contextul în care administrația Trump a cerut aliaților europeni să își asume un rol mai important în domeniul securității, inclusiv în Orientul Mijlociu, scriu jurnaliștii Fox News. Ministrul interimar al Afacerilor Externe a admis existența unor tensiuni între Washington și unele capitale europene, dar a subliniat nevoia unui dialog mai bun în interiorul parteneriatului transatlantic. Bucureștiul este de acord cu solicitările președintelui Donald Trump Ministrul român a mai spus că Bucureștiul este de acord cu solicitările președintelui Donald Trump privind creșterea bugetelor pentru apărare. România a ajuns la alocarea de 2% din PIB pentru apărare în timpul precedentului mandat al lui Trump și intenționează ca anul viitor să aloce, în medie, 3,4% din PIB, prin achiziții militare și investiții în infrastructură strategică. În același interviu, Oana Țoiu a vorbit și despre incidentul din Galați. Țoiu a afirmat în interviul de la Fox News că analizele militare și chimice indică faptul că drona era de fabricație rusească și că aceasta ar fi făcut parte dintr-un atac mai amplu asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării. „Responsabilitatea este foarte clară, indiferent dacă aceasta a fost sau nu intenția”, a declarat ministrul român, cerând oprirea acestor escaladări. Rusia a respins acuzațiile la ONU, prin ambasadorul Vasili Nebenzia, care le-a calificat drept nefondate și a cerut o investigație „obiectivă și depolitizată”. Oficialul rus a sugerat inclusiv posibilitatea unei provocări ucrainene. Oana Țoiu a respins poziția Moscovei și a pus sub semnul întrebării capacitatea unui membru permanent al Consiliului de Securitate de a contribui la menținerea păcii în timp ce acționează ca stat agresor. Statele Unite s-au alăturat celor peste 50 de țări care au susținut o declarație comună de condamnare a atacului asupra României. Ministrul român a precizat că Bucureștiul lucrează cu Washingtonul atât în cadrul NATO, cât și prin Parteneriatul Strategic.
56,4% din români vor alegeri anticipate, 53% – resping premierul tehnocrat. Ce răspund la întrebarea: apropiere de administrația Trump sau față de UE?
Românii resping ideea tehnocratului, vor guvern politic Chestionați în legătură cu ideea unui premier independent/ tehnocrat, 53% din cei care au răspuns sondajului spun că este o idee proastă, în timp ce doar 36,5% susțin că este o idee bună. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Potrivit cercetării, cei care resping în principal ideea tehnocratului au între 36 și peste 65 de ani și sunt în majoritate absolvenți de liceu/ școală profesională (58,7%). 52,7% spun că preferă oameni ai partidelor politice pentru a conduce un Guvern în timp ce 37,5% cred că persoanele care ar trebui să formeze viitorul Guvern ar trebui să fie exclusiv independente. Și în acest caz, preferințele pentru politicieni se regăsesc în grupa de vârstă 36 de ani – 65+, cu nivel de educație sub liceu, liceu/profesională, peste liceu (peste 50%). Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Administrația Trump vs Europa În ceea ce privește politica externă a României, Administrația Trump vs Europa, majoritatea celor chestionați preferă să nu existe o apropiere de administrația SUA ( 45,6%), la o diferență destul de mică față de cei care cred că ar trebui să existe o apropiere (42,8%). Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Persoanele care cred că nu ar trebui să existe o apropiere a României față de administrația Trump sunt în categoria de vârstă 35-65+ de ani iar 49,6% au studii peste liceu, potrivit Avangarde. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Apropierea României de Europa ( Germania, Franța) este preferată de 66,7% din cei chestionați, potrivit Avangarde. Persoanele se încadrează în proporție de peste 50% în toate grupele de vârstă iar ca studii au liceul și „peste liceu” – 75,6%. Un răspuns surpriză au dat persoanele și în ceea ce privește alegerile anticipate, potrivit cercetării Avangarde. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 56,4% din cei chestionați preferă ca în România să se organizeze alegeri anticipate, în timp ce 37,9% spun că nu sunt de acord cu această soluție extremă. Cei care preferă anticipatele sunt încadrați peste 50% în toate grupele de vârstă, indiferent de nivelul de educație. Sondajul Avangarde este realizat prin metoda CATI, în perioada 22-31 mai 2026, pe un eșantion de 900 de persoane. Marja de eroare este +/- 3%.
Bulgaria limitează staționarea aeronavelor militare americane, pe fondul blocajului privind Visa Waiver
Rumen Radev a spus, la începutul ședinței de guvern, că a cerut includerea Bulgariei în programul Visa Waiver în timpul unei convorbiri cu președintele american Donald Trump, însă partea americană nu a transmis până acum un răspuns favorabil. „În cadrul ședinței anterioare a Consiliului de Miniștri, am anunțat că, în cadrul discuției pe care am purtat-o cu președintele Statelor Unite, am solicitat eliminarea obligativității vizelor pentru cetățenii bulgari. Până în prezent nu am primit un răspuns pozitiv și înțeleg pe deplin complexitatea procedurilor normative și necesitatea unui interval de timp, însă și noi avem propriile noastre priorități și proceduri și nu putem da un răspuns pozitiv la solicitarea privind prelungirea șederii aeronavelor-cisternă pe Aeroportul din Sofia”, a declarat prim-ministrul Radev, potrivit BTA. Radev a discutat luna aceasta cu președintele american Donald Trump și a cerut eliminarea vizelor pentru cetățenii bulgari care călătoresc în SUA. Radev a spus că a cerut ca subiectul să fie analizat de urgență, dar nu a primit până acum un răspuns pozitiv. Bulgaria găzduiește aeronave militare americane pe aeroportul din Sofia, în baza unui acord valabil până la sfârșitul lunii mai. Premierul bulgar a anunțat că guvernul va aproba vineri prelungirea staționării aeronavelor americane până la sfârșitul lunii iunie, pentru a le da Statelor Unite timp să își regândească poziția. Radev a obținut o victorie clară la alegerile parlamentare din 19 aprilie.
Trump anunță că va discuta cu președintele taiwanez după ce vorbit despre insulă cu liderul Chinei
„Voi vorbi cu el. Vorbesc cu toată lumea”, a declarat președintele american reporterilor care l-au întrebat dacă este posibil să discute cu liderul taiwanez, o linie roșie pentru Beijing. „Vom lucra la asta, la problema Taiwanului”, a adăugat el, potrivit Le Figaro. Donald Trump, a cărui țară este unul dintre principalii aliați militari ai Taiwanului, i-a avertizat săptămâna trecută pe liderii insulei împotriva oricărei declarații de independență. „Nu vreau ca nimeni să declare independența și, știți, apoi ar trebui să mergem 15.000 de kilometri în război”, a spus el, conform unui fragment difuzat vineri de Fox News. Trump a aprobat vânzarea de arme către Taiwan În decembrie, guvernul SUA a aprobat a doua vânzare de arme către Taiwan de la revenirea la putere a lui Donald Trump, în valoare nominală de 11,1 miliarde de dolari, dar președintele american și-a rezervat până acum răspunsul cu privire la livrările suplimentare dorite de Taipei. O bună monedă de negociere Înaintea recentei vizite la Beijing președintele Trump a spus că nu a aprobat încă un nou pachet de armament în valoare de 14 miliarde de dolari destinat Taiwanului și că decizia ar depinde de China. Președintele american a declarat că: „Este, sincer, o foarte bună monedă de negociere pentru noi”. Declarația lui Trump a provocat îngrijorări la Taipei privind posibilitatea unei schimbări de poziție a Washingtonului față de Taiwan, mai ales după apropierea diplomatică dintre SUA și China din ultimele zile. Totuși, administrația taiwaneză a încercat să calmeze temerile și a insistat că politica oficială americană față de insulă nu s-a modificat.
Rumen Radev îi cere lui Trump ca SUA să permită călătoriile fără viză pentru cetățenii bulgari
Noul premier al Bulgariei, Rumen Radev, a anunțat miercuri faptul că a avut un apel telefonic cu președintele american Donald Trump și că a adus în discuție problema călătoriilor fără viză pentru cetățenii bulgari în SUA. „În conversația mea cu președintele american, am ridicat cu insistență problema eliminării cerințelor de viză ale SUA pentru cetățenii bulgari și mă aștept ca această chestiune să fie luată în considerare de urgență”, a spus Radev înainte de ședința de guvern, potrivit Reuters. Radev a mai menționat faptul că a vorbit la telefon și cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. „Avioanele cisternă ale armatei americane sunt staționate la Aeroportul Vasil Levski din Sofia – partenerul și aliatul nostru strategic. Acestea se află acolo în urma unei decizii a Ministerului Apărării de a rămâne până la sfârșitul lunii mai. Mă aștept ca partea americană să solicite prelungirea șederii lor la aeroportul din Sofia. În acest sens, ieri am avut o convorbire telefonică cu secretarul american al apărării și, ulterior, cu președintele Trump”, a mai spus Radev, potrivit presei bulgare. În cadrul declarațiilor de presă, el a anunțat și planul guvernului privind reforma administrativă, anunțând înființarea unui Consiliu pentru Reformă Administrativă. Obiectivul acestui organism este acela de a îmbunătăți eficiența și de a reduce cheltuielile publice fără a provoca concedieri în masă sau a slăbi capacitatea administrativă.
Călin Georgescu: În urma Summitului Trump-Xi deja sunt stabiliți termenii păcii, iar aceștia vor fi puși foarte curând în aplicare în Ucraina
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Călin Georgescu, fost candidat la Președinție, a discutat despre cum Trump și Xi au discutat deja termenii păcii din Ucraina și se vor pune în curând în aplicare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Călin Georgescu: „Vă spun așa, că mai ales în urma summit-ului care are loc astăzi între președintele Donald Trump și președintele Xi Jinping al Chinei, deja sunt stabiliți termenii de pace. În strânsă colaborare, evident, cu președintele Putin între Trump și Xi, acești termeni vor fi puși foarte curând în aplicare în Ucraina. Vorbesc de Ucraina. S-au stabilit deja termenii într-o colaborare foarte strictă cu președintele Putin și vor fi puși în aplicare.” Într-un interviu la Marius Tucă Show, Călin Georgescu a vorbit despre cum Trump și Xi au discutat deja termenii păcii din Ucraina și se vor pune în curând în aplicare. Acesta a început prin a spune că administrația Trump – Vance a schimbat lumea. Politicianul susține că lumea nu mai e unipolară, ci tripolară. Țările care au puterea, explică acesta, sunt SUA, China și Rusia. În contextul întâlnirilor din China dintre Trump și Xi, Georgescu susține că s-au stabilit deja termenii de pace din Ucraina. Acesta afirmă că pacea din Ucraina a fost discutată în strânsă legătură și cu președintele Putin. Politicianul afirmă și că acești termeni ai păcii se vor pune în curând în aplicare. „Eu spun de faptul că administrația Trump – Vance a schimbat covârșitor toată situația. Și mai mult de atât, aici voiam să ajung, vorbim de multipolaritate existentă. Astăzi lumea nu mai este unipolară, așa cum a fost până la administrația Trump – Vance. Este multipolară, de fapt, tripolară. Vorbim de America, de China și de Rusia. Prin urmare, cel puțin pentru faza asta, că tot a spus, apropo de pozițiile pe care le-a luat Trump, și toate s-au adeverit… Și ce am văzut și ieri… Vă spun așa, că mai ales în urma summit-ului care are loc astăzi între președintele Donald Trump și președintele Xi Jinping al Chinei, deja sunt stabiliți termenii de pace. În strânsă colaborare, evident, cu președintele Putin între Trump și Xi, acești termeni vor fi puși foarte curând în aplicare în Ucraina. Vorbesc de Ucraina. S-au stabilit deja termenii într-o colaborare foarte strictă cu președintele Putin și vor fi puși în aplicare.”, a explicat politicianul.
Lumea se schimbă, Europa privește de la margine. Noua ordine mondială
Temele economice domină summit-ul Trump-Xi, confirmat și de cortegiul de oameni de afaceri care îl însoțește pe președintele american. Istoria arată că relațiile dintre state au întotdeauna două motoare: identitatea și interesul economic. Cele două sunt inseparabile, notează La Stampa. Trump a transformat deficitul comercial american într-un simbol al unui complot global împotriva Statelor Unite. A declanșat războiul tarifelor, în special împotriva Chinei. Beijingul a răspuns blocând exporturile de pământuri rare, componente esențiale ale industriei americane. Prima întâlnire Trump-Xi, acum șase luni, a redus tensiunea fără să o rezolve. Diagnosticul greșit al Washingtonului Dezechilibrul american în balanța de plăți este real și acut. Problema este că americanii economisesc mai puțin decât investesc. Atrag capital din restul lumii, consumă mult și absorb importuri masive. Rezultatul: datorii în creștere continuă. Un astfel de dezechilibru va exploda mai devreme sau mai târziu, avertizează analiștii. Taxele vamale nu rezolvă nimic. Dimpotrivă, cresc inflația și lovesc propriii alegători ai lui Trump. Europa, la capătul unei lumi confortabile Decenii la rând, Europa s-a dezvoltat economic și social sub protecția militară americană. Acea lume dispare. Creșterea Chinei, agresivitatea Rusiei și criza politică americană au zguduit vechea ordine. Trump o accelerează, dar procesul a început înainte de el. Chiar dacă administrația actuală ar fi înlăturată, transformarea relațiilor internaționale va continua. Europa va trebui să-și reorienteze politicile economice către apărare și competitivitate tehnologică. Politicile industriale, odată criticate, revin pe agendă. „Confruntarea sino-americană va fi lungă. Aceasta este lecția pe care trebuie să o învățăm”, conchide autorul analizei.
Ion Cristoiu: Iran are 3 forțe la conducere. Cât trăia Khamenei, toți ajungeau la ei. Acum americanii nu știu cu cine să mai discute
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum în Iran există trei forțe la conducere. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Acum marea problemă a americanilor este că nu știu cu cine să discute. Cred că unul dintre scopurile lui Trump cu această vizită în China este să discute. Bă cu cine?” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum în Iran există trei forțe la conducere. Acesta vorbește despre structura civilă, religioasă și militară care reprezintă cele trei puteri. Jurnalistul a mai adus în discuție și faptul că Administrația Americană nu știe cu cine să discute pentru încheierea războiului. Cristoiu presupune că Trump ar fi plecat în China pentru a se sfătui cu Xi Jinping, în legătură cu Iranul. „Marea problemă a Administrației Americane este că n-are cu cine sta de vorbă. Eu cunosc încă din timpul războiului din Irak structurile. Deci, acolo a fost o structură religioasă foarte puternică a lui Khamenei, care avea și autoritate. Ea este paralelă cu structura civilă: președinte, premier și cu structura aia militară. Deci sunt trei forțe. Câtă vreme a fost bătrânul Khamenei, nu conta funcția. Toți ajungeau la el. Acum marea problemă a americanilor este că nu știu cu cine să discute. Cred că unul dintre scopurile lui Trump cu această vizită în China este să discute. Bă cu cine? Fiecare dintre structurile alea vrea să discute separat. Am fost în Iran în 2011 și arăta cam ca la noi în 1990. Este foarte important să fii obișnuit cu Orientul ca să înțelegi Iranul. Pentru că și atunci când te uiți la Istanbul este la fel. Am fost într-unul dintre cele mai mari orașe turistice ale lor. Mi s-a părut că arăta ca în anii 90 la noi. Este foarte greu să spun dacă ei erau nemulțumiți sau nu.”, a declarat jurnalistul.
CNN: CIA ar fi implicată în asasinate ţintite împotriva cartelurilor
Potrivit postului american, una dintre operaţiuni l-ar fi vizat pe Francisco Beltran, cunoscut drept „El Payin”, presupus membru de nivel mediu al cartelului Sinaloa. Acesta a fost ucis pe 28 martie, împreună cu şoferul său, după ce maşina în care se aflau a explodat în plină zi pe una dintre cele mai circulate autostrăzi din Mexic, în apropierea capitalei. Autorităţile mexicane au păstrat discreţia asupra cazului, însă procurorul general al statului Mexic a declarat pentru CNN că un dispozitiv exploziv fusese ascuns în interiorul vehiculului. Mai multe surse citate de televiziunea americană susţin că atacul a fost o asasinare ţintită, facilitată de ofiţeri ai CIA. Ground Branch, implicată în operaţiuni letale Operaţiunea ar face parte dintr-o campanie mai amplă, neraportată anterior, condusă de Ground Branch, o unitate paramilitară secretă a CIA, cu scopul de a destructura reţelele cartelurilor. Sursele CNN afirmă că, începând de anul trecut, agenţi americani au participat direct la atacuri mortale asupra unor membri ai cartelurilor, în special asupra unor ţinte de nivel mediu. „Letalitatea operaţiunilor lor a crescut considerabil”, a declarat pentru CNN o persoană informată despre aceste acţiuni. Implicarea CIA ar fi variat de la furnizarea de informaţii şi sprijin operaţional până la participarea directă la operaţiuni de asasinare, potrivit aceloraşi surse. Strategia ar urmări nu doar eliminarea liderilor de la vârful cartelurilor, ci şi lovirea unor membri de rang inferior, consideraţi esenţiali pentru funcţionarea reţelelor de trafic. Surse actuale şi foste din domeniul securităţii naţionale americane au comparat abordarea cu operaţiuni antiteroriste desfăşurate de Statele Unite în Orientul Mijlociu şi în alte regiuni. Aceste acţiuni ar putea ridica probleme juridice în Mexic, unde agenţii străini nu pot participa la operaţiuni de aplicare a legii fără aprobarea expresă a guvernului federal. Una dintre sursele citate de CNN a afirmat că nu este clar dacă toate misiunile au fost coordonate cu autorităţile mexicane. Campania s-ar fi intensificat după ce administraţia Trump a desemnat mai multe carteluri mexicane drept organizaţii teroriste străine şi a extins atribuţiile CIA pentru acţiuni letale şi operaţiuni clandestine în America Latină. Preşedintele Donald Trump a sugerat recent că o „forţă terestră” este deja activă împotriva traficanţilor, fără a oferi detalii. Prezenţă CIA dezvăluită după accidentul din Chihuahua Primele indicii publice privind prezenţa CIA în Mexic au apărut recent, după ce doi oficiali ai ambasadei SUA, identificaţi de surse CNN drept agenţi CIA, au murit într-un accident rutier în statul Chihuahua. Cu câteva ore înainte, aceştia şi alţi doi agenţi ar fi participat la o razie asupra unui laborator de metamfetamină, alături de autorităţi locale mexicane. Guvernul federal mexican a precizat ulterior că nu autorizase prezenţa lor acolo.