Trump merge în China cu Elon Musk și Tim Cook: miza uriașă din spatele delegației de miliardari
Casa Albă a invitat mai mulți lideri ai marilor companii americane să îl însoțească pe președintele Donald Trump în vizita sa în China, programată în perioada 13-15 mai, într-un demers menit să faciliteze acorduri comerciale și de investiții cu Beijingul. Printre numele aflate pe lista delegației se numără Elon Musk, directorul Tesla, Tim Cook, directorul Apple, și Kelly Ortberg, șeful Boeing, potrivit Bloomberg, citat de Reuters. Delegația ar urma să participe la întâlnirile organizate în jurul summitului dintre Trump și președintele chinez Xi Jinping. Potrivit unui oficial de la Casa Albă, pe lista invitaților se mai află David Solomon, directorul Goldman Sachs, Stephen Schwarzman de la Blackstone, Larry Fink de la BlackRock, Jane Fraser de la Citigroup și Dina Powell McCormick, reprezentantă a Meta Platforms. Vizita are o puternică miză economică, administrația americană urmărind să obțină noi acorduri de afaceri și angajamente de achiziții din partea Chinei. Delegația este formată în principal din reprezentanți ai sectoarelor financiar, tehnologic, aerospațial și agricol, într-un moment în care Washingtonul încearcă să stabilizeze relațiile comerciale cu Beijingul. Prezența lui Elon Musk marchează și o evoluție politică semnificativă. Relația dintre Trump și fondatorul Tesla pare să se fi îmbunătățit după tensiunile apărute anul trecut, când Musk a părăsit administrația după ce coordonase eforturile de reducere a aparatului federal. Cei doi au avut ulterior un conflict public, dar relația lor ar fi fost reparată între timp. Pe lângă Musk, Cook și Ortberg, pe lista oficialilor invitați se mai află Larry Culp de la General Electric, Brian Sikes de la Cargill, Sanjay Mehrotra de la Micron Technology, Cristiano Amon de la Qualcomm, Ryan McInerney de la Visa, Michael Miebach de la Mastercard, Jacob Thaysen de la Illumina și Jim Anderson de la Coherent. Chuck Robbins, directorul Cisco Systems, a apărut inițial pe lista Casei Albe, însă compania a transmis ulterior că acesta nu va putea participa, din cauza publicării rezultatelor financiare. Boeing ar putea semna un mare acord în China Unul dintre posibilele anunțuri majore ale vizitei ar putea viza Boeing. Compania este, potrivit relatărilor, aproape de un acord important cu China pentru o comandă de aproximativ 500 de aeronave, inclusiv avioane 737 Max, ceea ce ar reprezenta una dintre cele mai mari tranzacții din istoria sa. În schimb, Jensen Huang, directorul Nvidia, nu figurează pe lista delegației. Absența sa este notabilă în contextul în care Nvidia încearcă să obțină acces mai larg pe piața chineză pentru cipurile sale de inteligență artificială, într-un sector afectat de restricțiile americane la export. Pentru Tesla, China rămâne o piață esențială. Compania concurează puternic cu producători locali precum BYD și încearcă să își consolideze poziția pe cea mai mare piață auto din lume. Vizita ar putea fi importantă și pentru ambițiile Tesla privind aprobarea tehnologiei sale de conducere automatizată de către autoritățile chineze.
Senatorii americani îl îndeamnă pe Trump să fie ferm în negocierile cu Xi Jinping în ceea ce privește construcțiile navale
Îndemnul a fost făcut într-o scrisoare deschisă, transmisă președintelui SUA de către democrații Tammy Baldwin din Wisconsin și Mark Kelly din Arizona, precum și republicanii Tim Scott din Carolina de Sud și Todd Young. Legislatorii au precizat că că eforturile depuse de China de zeci de ani pentru a „decima industria navală americană” impun aplicarea la maxim a măsurilor comerciale ale Statelor Unite, potrivit Reuters. Trump se va întâlni cu președintele Xi Jinping în China în perioada 14-15 mai pentru un summit care va fi dominat de războiul cu Iranul, care a tensionat și mai mult relațiile dintre SUA și China. Beijingul rămâne cel mai mare cumpărător de petrol iranian, în ciuda presiunilor din partea administrației Trump. Reamintim că, în luna aprilie 2025, SUA au anunțat pentru prima dată introducerea unor taxe portuare, cu scopul de a slăbi strânsoarea Chinei asupra industriei maritime mondiale, după ce o anchetă americană a concluzionat că dominația Chinei în sectoarele maritim, logistic și al construcțiilor navale se bazează pe practici neloiale. „Statele Unite se află într-un moment de cotitură și nu pot ceda teren suplimentar Republicii Populare Chineze”, se arată în scrisoarea citată de Reuters. „Vă îndemnăm să adoptați o poziție fermă în cadrul acestor negocieri, în timp ce colaborăm pentru a adopta măsuri comerciale corective și pentru a promova Legea SHIPS for America, cu scopul de a asigura condiții de concurență echitabile”, a fost îndemnul transmis de senatorii americani. Cota Chinei în industria navală a crescut vertiginos în ultimii ani Cota Chinei în industria mondială a construcțiilor navale este evaluată la 150 de miliarde de dolari. Cota a crescut vertiginos la peste 50 % în 2023, de la aproximativ 5 % în 2000. Creșterea s-a datorat, în mare parte, subvențiilor guvernamentale, în timp ce constructorii navali americani, odată dominanți, au văzut cum cota lor a scăzut sub 1 %. După China, următoarele țări care sunt lideri de piață în industria de construcții navale sunt Coreea de Sud și Japonia. Amenințarea cu taxele impuse de SUA a dus la o scădere temporară de 25% a comenzilor către șantierele navale chineze în primăvara anului trecut, deși comenzile au revenit mai târziu în cursul anului, după ce taxele au fost amânate, au scris senatorii. „Scăderea bruscă a comenzilor de transport maritim din China arată că, atunci când administrația dumneavoastră ia măsuri în această privință, industria maritimă globală acordă atenție”, au scris senatorii, calificând taxele portuare drept „un pas urgent și esențial necesar pentru dezvoltarea bazei industriale a SUA, extinderea economiei și protejarea securității naționale”, se mai arată în documentul transmis de senatori.
Președintele Trump propune suspendarea accizei pe combustibil pentru o perioada nedeterminată
„Vom elimina taxa pe benzină pentru o perioadă de timp, iar când prețul benzinei va scădea, o vom lăsa să revină treptat”, a spus președintele Trump pentru CBS News. Suspendarea taxei federale pe carburanți ar necesita însă aprobarea Congresului american, astfel, atât senatorul republican Josh Hawley, cât și reprezentanta Anna Paulina Luna au anunțat că vor introduce un proiect de lege pentru suspendarea taxei federale pe carburant. Prețurile la benzină au crescut cu peste 50% de la începutul războiului cu Iranul, la finalul lunii februarie, atingând duminică un nivel de peste 4.52 dolari pe galon, potrivit Asociației Americane de Automobilism. Scumpirea a venit după ce Teheranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, un punct naval tranzitat de 20% din fluxul internațional de petrol, afectând piața carburanților și a energiei. Legat de ultima propunere de pace venită din partea Iranului, Trump a spus: „Total inacceptabilă. A fost doar o propunere proastă, o propunere stupidă, de fapt, făcută de oameni care nu au nicio idee despre pericolul în care se află. O propunere foarte stupidă. Proast scrisă, prost prezentată”.
Trump sugerează că soldații americani retrași din Germania ar putea fi relocați în Polonia
Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat vineri că ia în considerare relocarea soldaților americani din Germania în Polonia, lăudându-l din nou pe președintele polonez. „Polonia ar dori asta. Avem relații excelente cu Polonia, am relații excelente cu președintele (Nawrocki). Amintiți-vă, l-am susținut, iar el a câștigat chiar dacă era cu mult în urmă. Este un luptător extraordinar și un tip grozav, îmi place foarte mult de el, așa că este posibil”, a spus Trump în timpul unei conversații cu jurnaliștii înainte de a pleca spre terenul său de golf din Virginia. Întrebat dacă ar face acest lucru, Trump a răspuns că „ar putea” să o facă, potrivit TV Republika. Afirmația liderului de la Casa Albă vine după ce Pentagonul a anunțat recent că intenționează să retragă aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania. El a avertizat că vor fi retrași chiar mai mulți soldați decât numărul anunțat acum. Reducerea efectivelor americane este preconizată în „următoarele șase până la douăsprezece luni” și reprezintă aproximativ 15% din cei 36.000 de soldați staționați în Germania, unde prezența acestora joacă un rol crucial pentru securitate și pentru economia locală. Miercuri, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat că țara sa este pregătită să găzduiască trupele americane retrase din Germania și că va încerca să îl convingă pe Donald Trump să le relocheze în estul Europei. „Dacă președintele Donald Trump decide să reducă prezența militară americană în Germania, atunci noi, în Polonia, suntem pregătiți să primim soldați americani”, a declarat Nawrocki în timpul unor exerciții NATO din Lituania.
Surse: Trump intenționează să-l demită pe șeful FDA, Marty Makary
Casa Albă a aprobat un plan de demitere a comisarului Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA, Marty Makary, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal (WSJ). Două dintre surse, care sunt consilieri ai Casei Albe, au declarat că decizia privind demiterea lui Makary nu este definitivă. Pe de altă parte, o a treia sursă apropiată Casei Albe a afirmat că i s-a spus că Makary „este terminat” și că Trump a aprobat demiterea, mai notează WSJ. În cazul în care Makary va fi oficial demis din funcție, acest pas ar urma unei serii de controverse care au atras critici din partea aliaților lui Trump, a susținătorilor secretarului Sănătății Robert F. Kennedy Jr., a companiilor farmaceutice, dar și a grupurilor anti-avort. În funcția de comisar interimar, Casa Albă ia în considerare numirea comisarului adjunct al FDA, Kyle Diamantas, care în prezent conduce grupul alimentar al agenției, au declarat două surse pentru WSJ. Pe de altă parte, printre numele luate în calcul privind funcția de director al agenției se numără fostul comisar al FDA, Stephen Hahn, precum și fostul comisar interimar și secretar adjunct al Sănătății, Brett Giroir. Prin demiterea sa, Makary s-ar alătura altor oficiali de rang înalt care au părăsit agențiile din cadrul Departamentului Sănătății și Serviciilor Sociale, inclusiv lideri de vârf de la Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și de la Institutele Naționale de Sănătate din SUA.
Beijingul ar putea încerca să influențeze poziția SUA în timpul întâlnirii Trump-Xi, avertizează spionajul din Taiwan
„În ceea ce privește problema Taiwanului, cred că Beijingul ar putea încerca unele manevre în timpul discuțiilor. Cu toate acestea, în această privință, Statele Unite au reafirmat în mod constant, atât pe canale publice, cât și private, că politica lor față de Taiwan nu s-a schimbat”, a spus Tsai, citat de Reuters. Autoritățile de la Taipei vor urmări cu atenție summitul dintre Washington și Beijing, de săptămâna viitoare, în contextul temerilor că administrația Trump ar putea modifica sau nuanța poziția tradițională a SUA privind Taiwanul în schimbul unor avantaje economice din partea Chinei Potrivit directorului serviciul de informații taiwanez, întâlnirea va avea ca obiectiv gestionarea divergențelor dintre cele două state și nu rezolvarea problemelor fundamentale. Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat în această săptămână că subiectul Taiwanului va fi probabil discutat în cadrul summitului, însă atât Statele Unite, cât și China înțeleg că niciuna dintre părți nu dorește producerea unui „eveniment destabilizator”. „Evaluarea noastră asupra situației generale dintre SUA și China este că aceasta va prezenta probabil ceea ce ar putea fi descris ca o stabilitate fragilă”, a mai spus Tsai Ming Yen.
AstraZeneca deschide o fabrică de 360 de milioane de dolari la Dublin, în plin război comercial transatlantic
Compania anglo-suedeză inaugurează o nouă unitate de producție în Irlanda chiar în momentul în care administrația Trump presează giganții farmaceutici să-și mute capacitățile în Statele Unite, relatează luni Euractiv. Într-un moment în care relațiile comerciale dintre Europa și America sunt mai tensionate ca oricând, AstraZeneca a ales să trimită un semnal clar: a inaugurat la Dublin o fabrică de ingrediente farmaceutice active în valoare de 360 de milioane de dolari, amplasată pe campusul Alexion din Blanchardstown. Locuri de muncă de înaltă calificare Unitatea va produce componente esențiale pentru medicamente oncologice și alte tratamente aflate în stadii avansate de dezvoltare. Echipată cu automatizare avansată și inteligență artificială, fabrica este proiectată să scurteze drumul de la laborator la pacient și să se adapteze unor tehnologii de vârf aflate încă la frontiera cercetării farmaceutice, precum conjugatele de anticorpi sau oligonucleotidele. Se estimează că vor fi create aproximativ 100 de locuri de muncă directe, ocupate în principal de oameni de știință și ingineri. Irlada câștigă, dar pentru cât timp? Guvernul de la Dublin a primit investiția cu satisfacție vizibilă. Premierul Micheál Martin a numit-o „un vot semnificativ de încredere în ecosistemul științelor vieții din Irlanda”, iar directorul IDA Irlanda — agenția de stat pentru atragerea investițiilor străine – a subliniat că fabrica consolidează reziliența lanțurilor globale de aprovizionare. Entuziasm, entuziasm, dar cu ceva nuanțe! AstraZeneca se numără printre cei paisprezece mari producători de medicamente care au încheiat acorduri bilaterale cu administrația Trump și s-a angajat separat să investească 50 de miliarde de dolari în Statele Unite până în 2030. Cu alte cuvinte, Dublin și Washington împart, deocamdată, atenția și capitalul companiei. Un pariu pe viitor, cu o întrebare deschisă Fabrica de la Dublin nu e doar o linie de producție – e și un argument. Într-o perioadă în care Washingtonul încearcă să convingă industria farmaceutică să se întoarcă acasă, Irlanda demonstrează că poate oferi în continuare infrastructură modernă, forță de muncă înalt calificată și stabilitate pentru investitorii globali. Dacă această deschidere reprezintă începutul unui nou capitol pentru baza farmaceutică irlandeză sau un ultim moment de glorie înainte ca gravitația investițiilor să se deplaseze spre vest — asta rămâne, pentru moment, fără răspuns.
Presa italiană: Marco Rubio va merge săptămâna viitoare la Vatican și în Italia. Se va întâlni cu Papa Leon?
Secretarul american de stat Marco Rubio va merge la Vatican și în Italia săptămâna viitoare, unde se va întâlni cu unii oficiali. Informația a fost relatată de ziarul italian Corriere della Sera, care nu menționează concret dacă Rubio se va întâlni și cu Suveranul Pontif, însă este de așteptat ca acesta să se vadă cu cardinalul Pietro Parolin, principalul reprezentant diplomatic al Vaticanului. Rubio urmează să aibă discuții cu miniștrii italieni de externe și apărare. Publicația italiană mai menționează că vizita lui Rubio în Italia are ca scop atenuarea tensiunilor dintre cele două țări după criticile dure ale lui Trump la adresa Italiei. Schimb de replici între Trump și Papa Leon pe tema războiului din Iran Informația privind deplasarea sa în Italia vine la câteva săptămâni după ce președintele american Donald Trump și Papa Leon al XIV-lea au avut un schimb de replici în spațiul public privind războiul din Orientul Mijlociu. Trump l-a criticat pe Papa Leon pe rețelele sociale de mai multe ori în aprilie, numindu-l la un moment dat pe pontif „groaznic”. La momentul respectiv, premierul italian Giorgia Meloni a luat apărarea Suveranului Pontif, calificând drept „inacceptabile” cuvintele adresate de președintele american Donald Trump Papei. „Papa este capul Bisericii Catolice și este corect și normal ca el să invoce pacea și să condamne toate formele de război”, a spus Giorgia Meloni la momentul respectiv. Programul nu a fost încă finalizat și, potrivit Reuters, care citează ziarul La Reppublica, o întâlnire între Rubio și Meloni nu este exclusă. Rubio l-a întâlnit ultima oară pe Leon, primul papă american, în mai 2025, alături de vicepreședintele american JD Vance. Călătoria are loc la câteva zile după ce Pentagonul a anunțat retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania, cea mai mare bază europeană a sa, pe fondul unei perspective diferite privind războiul SUA împotriva Iranului. Italia este una dintre țările europene cu cea mai mare prezență a trupelor americane, cu aproape 13.000 de soldați în serviciu activ la sfârșitul anului 2025.
Trump dezvăluie motivul pentru care nu vrea să poarte vestă antiglonț
Președintele american Donald Trump a dezvăluit, joi, că nu este încântat de ideea de a purta vestă antiglonț. Acesta și-a motivat decizia de a nu purta o astfel de vestă pentru că nu i-ar avantaja deloc aspectul fizic. Întrebat de jurnaliști dacă ia în calcul purtarea unei veste antiglonț, Trump a răspuns ironic: „Nu știu dacă vreau să arăt ca și cum aș avea cu 10 kilograme mai mult”. Comentariile vin după ce un agent al Serviciului Secret, care purta o vestă antiglonț, a fost împușcat săptămâna trecută în timpul Cinei Corespondenților, care a avut loc la Casa Albă (WHCA). Acesta nu a suferit răni grave. „Sincer, vesta a făcut o treabă uimitoare, pentru că a oprit un glonț de la distanță mică. Nici măcar nu a vrut să meargă la spital. L-am trimis la spital doar pentru orice eventualitate. Vesta l-a protejat complet. Totuși, pușca aia are o putere enormă. E ca și cum ai fi lovit de Mike Tyson”, a spus el jurnaliștilor prezenți în Biroul Oval, potrivit The Hill. Incidentul care a avut loc săptămâna trecută în timpul Cinei Corespondenților este al treilea de acest tip în ultimii doi ani în care Donald Trump ar fi fost vizat sau expus unui potențial risc de atac.
Merz reafirmă parteneriatul militar cu SUA, în ciuda amenințărilor lui Trump privind retragerea trupelor americane din Germania
„Lucrăm aici și în alte locații cheie din Germania, alături de Statele Unite și aliații noștri NATO. Această activitate se desfășoară cot la cot, în beneficiul nostru reciproc și în cadrul unui parteneriat transatlantic profund”, a declarat șeful guvernului de la Berlin, într-un discurs la o școală militară din Munster. „În toate aceste chestiuni, suntem în contact strâns și de încredere cu partenerii noștri, inclusiv, și în special, cu cei de la Washington”, a mai spus Merz, citat de Politico. În plus, cancelarul a evidențiat și eforturile Germaniei de a-și consolida capabilitățile de apărare. „Ceea ce facem este, de asemenea, o contribuție la un parteneriat transatlantic reînnoit. Busola noastră rămâne în mod clar fixată pe un NATO puternic și un parteneriat transatlantic fiabil”, adaugă Merz. Germania găzduiește aproximativ 36.000 de soldați americani în baze strategice, precum Baza aeriană Ramstein, care joacă un rol esențial în apărarea Europei și în operațiunile militare globale ale Statelor Unite ale Americii. „Statele Unite analizează și examinează în prezent posibilitatea unei reduceri a efectivelor militare din Germania, iar o decizie va fi luată foarte curând”, a transmis Donald Trump miercuri, după ce Merz a susținut că iranienii sunt mai puternici decât se estima, și că Statele Unite nu au o strategie convingătoare în negocierile de pace cu Teheranul.