Un fost lider republican în Senatul SUA avertizează: Trump este președinte în cea mai periculoasă perioadă de după Al Doilea Război Mondial
Numind-o „cea mai periculoasă perioadă de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial”, McConnell a criticat deschis obsesia administrației Trump pentru taxele comerciale, pe care le-a comparat cu politicile izolaționiste ale SUA din anii 1930, care, potrivit istoricilor, au deschis calea către conflict. McConnell a declarat, în cadrul interviului, că s-a concentrat pe „apărare și politică externă” în lunile de când s-a întors în Senat și că a devenit îngrijorat de direcția în care, în opinia sa, politicile comerciale ale lui Trump sub sloganul MAGA conduceau lumea, scrie The Guardian. „Există anumite similitudini în acest moment cu anii ’30”, a spus el. „[Președintele de atunci] Herbert Hoover a semnat legea tarifară Smoot-Hawley în 1930, despre care istoricii și economiștii cred că a dus la o «depresie» la nivel mondial. Cei care erau total nerăbdători să se țină departe de tot ce se întâmpla în Europa erau numiți „America First”. Vi se pare familiar? Deci, ce avem astăzi? Coreea de Nord, China, Rusia, Iranul și aliații Iranului. Sunt țări foarte diferite, dar au un lucru în comun: ne urăsc”, a mai spus McConnell. Critici indirecte la adresa lui Trump În cadrul interviului, McConnell a menționat, indirect, și eșecul lui Trump de a gestiona în mod eficient invazia Rusiei în Ucraina. „În ceea ce privește Ucraina, ceea ce trebuie să facem este să evităm titlul de la sfârșitul războiului, «Rusia câștigă, America pierde». Acest lucru are implicații enorme la nivel mondial”, a subliniat acesta. El a refuzat să răspundă la întrebarea dacă crede că SUA se află într-o poziție mai bună acum decât înainte de era Trump. „Nu sunt sigur că a trecut suficient timp pentru a începe să evaluez cine a făcut diferența și cine nu”, a spus el. În timpul administrației Biden, McConnell a insistat cu succes ca SUA să trimită mai mult ajutor militar Ucrainei, în ciuda opoziției din partea propriului său partid.
New York sfidează restricțiile Trump la vaccinuri COVID
Ordinul, care durează 30 de zile, sfidează decizia federală de a limita noile vaccinuri doar la americanii peste 65 de ani sau cu afecțiuni medicale grave, potrivit Reuters. Până de curând, vaccinarea era disponibilă pentru toată populația. „Vremurile extreme necesită măsuri extreme”, a declarat Hochul, subliniind că părinții ar trebui să aibă acces la vaccinuri pentru copiii lor, acoperite de asigurări. Schimbarea vine sub mandatul lui Robert F. Kennedy Jr. ca secretar al Sănătății, care a făcut afirmații neștiințifice despre vaccinuri și a remaniat CDC prin eliminarea experților și demiterea conducerii care s-a opus noilor politici. Statele California, Oregon, Washington și Hawaii au format o coaliție pentru evaluări independente de vaccinare, susținând că CDC nu mai merită încredere. Ratele de vaccinare sunt în scădere în Statele Unite, ceea ce alarmează experții în sănătate publică, care dau vina pe dezinformarea cu privire la eficacitatea și siguranța acestora. Vaccinurile COVID au salvat 14,4 milioane de vieți în întreaga lume în primul an de utilizare, potrivit unui studiu publicat în revista The Lancet Infectious Diseases.
Judecător federal: Administrația Trump a blocat ilegal 2 miliarde de dolari destinate Harvard
Universitatea Harvard a obținut miercuri o victorie majoră în confruntarea cu administrația Trump, după ce judecătoarea Allison Burroughs, de la Tribunalul Districtual al SUA, a decis că înghețarea fondurilor federale pentru cercetare a fost motivată ideologic și nu are legătură cu antisemitismul, așa cum susținea Casa Albă. „Este greu de concluzionat altceva decât că acuzațiile de antisemitism au fost folosite ca paravan pentru un atac ideologic asupra universităților de elită,” a scris Burroughs, numită în funcție de fostul președinte Barack Obama. Ea a subliniat că decizia administrației a pus în pericol decenii de cercetare și a afectat proiecte esențiale pentru sănătatea publică și securitatea națională. Printre acestea se numără studii privind sprijinul pentru veterani cu risc suicidar, cercetări asupra bolii Lou Gehrig, dezvoltarea unui cip pentru măsurarea expunerii astronauților NASA la radiații și programe privind amenințările biologice emergente. Casa Albă a anunțat deja că va ataca decizia. „Acest judecător activist, numit de Obama, a fost de așteptat să decidă în favoarea Harvard, indiferent de fapte,” a reacționat purtătoarea de cuvânt Liz Huston. Harvard a fost singura universitate care a contestat în instanță măsurile administrației Trump, într-un conflict care s-a transformat într-un test privind libertatea academică, controlul federal și viitorul finanțării universităților americane.
Le Monde: Neoliberalismul a favorizat ascensiunea valorilor reacționare /Intervenționismul lui Trump semnalează tendințe autoritariste
Intervenționismul accentuat al Administrației Donald Trump în mediile de afaceri americane evidențiază apariția capitalismului post-neoliberal, ceea ce ar putea însemna revenirea statului la un proiect autoritarist, comentează cotidianul francez Le Monde, observând și perturbarea echilibrului instituțional și a relațiilor comerciale cu partenerii Statelor Unite. ”În fiecare săptămână, Donald Trump demontează ceea ce reprezentau, după al II-lea Război Mondial, forța și singularitatea democrației americane. Insultă aliații istorici, începând cu europenii, și le întinde mâna foștilor inamici ai Statelor Unite. Încalcă independența instituțiilor și distruge echilibrul puterilor. În economie, instrumentalizează schimburile comerciale pentru a putea obține taxe vamale de la parteneri. Într-o confuzie brutală și oportunistă, Trump se amestecă în activitățile companiilor într-un mod pe care predecesorii săi nu îndrăzneau să îl aplice”, scrie Marie Charrel, într-un editorial publicat în cotidianul Le Monde. Trump intervine direct în activitățile economice Pe 22 august, Trump a anunțat că Statele Unite vor avea o participație de 10% din compania Intel, care fabrică microprocesoare, după ce, printr-o altă tranzacție, Washingtonul a devenit principalul acționar în grupul MP Materials, ce exploatează minerale rare. Pe 26 august, secretarul american al Comerțului, Howard Lutnik, a sugerat manevre similare în companii din industria apărării. ”Sigur că tendințele de acest fel existau din perioada Administrației Joe Biden, dar acum apare o certitudine: sub impulsul lui Trump, regimul politic și capitalismul american – două elemente indisociabile – sunt pe cale să se modifice. Dorit Geva, profesor de Științe Politice la Universitatea din Viena, a definit acest moment ca fiind «post-neoliberal». Sensul nu este că neoliberalismul va fi îngropat, ci doar că va fi reconfigurat, cu revenirea la implicarea directă statului, nu doar pentru redistribuirea bunurilor sociale, ci acționând autoritarist, promovând valori conservatoare și etno-naționaliste”, subliniază editorialistul. Populismul autoritarist este un alt element specific noului sistem. Ungaria a fost unul dintre laboratoarele post-neoliberalismului, prin ascensiunea forțelor de extremă-dreapta, conduse de Viktor Orban. Dorin Geva observă tendințe autoritariste și xenofobe în Ungaria, dar și politici nataliste, asociate susținerii consumului privat. Wendy Brown, profesor de Științe Politice la Universitatea Berkley din California, a constatat aceleași specificități în lucrarea ”În ruinele Neoliberalismului. Ascensiunea Politicilor Antidemocratice în Occident” (”In the Ruins of Neoliberalism. The Rise of Antidemocratic Politics in the West”), publicată în 2019. Neoliberalismul nu s-a limitat la politici economice cu elemente precum reducerea reglementărilor, privatizările și fiscalitatea regresivă. În numele libertății individuale, a promovat și un model moral, respingând politicile de redistribuire a resurselor, precum și egalitatea de gen și sprijinul acordat minorităților. Ba chiar a delegitimat ideea de societate, având ca prioritate viața privată și familia. ”Dar, prin aceste idei, neoliberalismul a favorizat ascensiunea valorilor reacționare, deschizând drumul populismului autoritarist. Iar profesorul Wendy Brown a constatat că, prin destructurarea societății, prin dezindustralizarea care a consolidat solidaritatea sindicală, neoliberalismul a promovat nihilismul politic, manifestat prin furia categoriilor populare față de eșecul politicilor economice, ceea ce a favorizat partidele de stânga antidemocratice”, concluzionează editorialistul Marie Charrel. De altfel, autorul notează că și cotidianul Financial Times a punctat recent, prin vocea editorialistului Gillian Tett, că în Statele Unite se conturează o formă de ”capitalism patriotic”, un model economic specific Chinei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Instabilitatea mondială AFECTEAZĂ semnificativ economia UE/ Specialiștii BCE avertizează asupra impactului în materie de politică monetară
Administrația Trump oferă agenției pentru imigrație acces la spyware israelian
Potrivit The Guardian, Administrația Trump a permis reluarea unui contract de 2 milioane de dolari cu Paragon Solutions, companie israeliană acum deținută de o firmă americană, care furnizează tehnologia de spionaj cibernetic Graphite. Potrivit documentelor de achiziții publice, beneficiarul contractului este ICE (Immigration and Customs Enforcement), agenție acuzată în repetate rânduri de organizațiile pentru drepturile civile că încalcă drepturile fundamentale ale persoanelor investigate sau reținute. Spyware-ul Graphite permite agenților să preia controlul complet al unui telefon mobil: să urmărească locația, să citească mesaje și fotografii, să acceseze date din aplicații criptate și chiar să transforme telefonul într-un dispozitiv de ascultare. Contractul fusese inițial semnat în 2024, sub administrația Biden, dar fusese suspendat pentru verificări de conformitate cu un ordin executiv care restricționează folosirea spyware-ului de către guvernul SUA. Decizia ridică semne de întrebare privind securitatea națională și riscurile de abuz. John Scott-Railton, expert la Citizen Lab, a avertizat că astfel de instrumente „au fost create pentru dictaturi, nu pentru democrații bazate pe libertate și protecția drepturilor individuale” și că folosirea lor reprezintă un risc contrainformativ major, întrucât aceeași tehnologie este vândută și altor guverne.
Trump mută Comandamentul Spațial al SUA din Colorado în Alabama
Administrația Trump a decis ca sediul Comandamentului Spațial al SUA să fie stabilit la Huntsville, Alabama, schimbând hotărârea luată în timpul președinției Biden de a păstra baza la Colorado Springs, scrie Associated Press. Președintele Donald Trump va anunța marți că sediul Comandamentului Spațial al SUA (U.S. Space Command) va fi mutat la Huntsville, Alabama. Măsura inversează hotărârea luată în 2023 de administrația Biden, care stabilise ca centrul să rămână în Colorado Springs, unde funcționează provizoriu din 2019. Rolul Comandamentului Spațial Anunțul, transmis live de Pentagon sub titlul „U.S. Space Command HQ Announcement”, va fi prezentat de Trump în cadrul unui eveniment oficial la Washington. „Președintele va face un anunț important legat de Departamentul Apărării,” a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt. Comandamentul Spațial are rolul de a coordona operațiuni critice pentru armata americană, precum comunicațiile prin satelit, navigația și avertizarea timpurie în caz de atac cu rachete. Decizia are implicații economice și politice semnificative, atât pentru Alabama, cât și pentru Colorado, care s-au luptat în ultimii ani pentru a găzdui noul comandament. Forțele Aeriene desemnaseră Huntsville drept locația preferată Huntsville, cunoscut ca „Rocket City”, găzduiește deja arsenalul militar Redstone, Centrul Spațial Marshall al NASA și Comandamentul Armatei pentru Spațiu și Apărare Antirachetă, ceea ce a consolidat argumentele în favoarea sa. În 2021, Forțele Aeriene desemnaseră Huntsville drept locația preferată, după evaluarea infrastructurii, costurilor și sprijinului local. Totuși, doi ani mai târziu, administrația Biden a optat pentru Colorado Springs, invocând riscul de a afecta pregătirea militară printr-o relocare.
Rudy Giuliani, fost primar al New York și apropiat al lui Trump, a fost spitalizat după un accident rutier
Duminică, echipa sa, a dat publicității o declarație în care se precizează bărbatul în vârstă de 81 de ani a fost implicat într-un accident de mașină sâmbătă seara. Potrivit lui Ragusa, înainte de incident, Giuliani a fost oprit de o femeie care fusese victima unui incident de violență domestică. „Primarul Giuliani i-a acordat imediat ajutor și a contactat serviciul 911 ( n.r echivalentul 112). El a rămas la fața locului până la sosirea polițiștilor, pentru a se asigura că femeia era în siguranță. După aceea, în timp ce se deplasa pe autostradă, mașina primarului Giuliani a fost lovită din spate cu viteză mare”, a spus Ragusa. Giuliani a fost transportat la un centru de traumatologie din apropiere, unde a fost tratat pentru o fractură la vertebrele toracice, multiple tăieturi și contuzii, precum și leziuni la brațul stâng și la piciorul stâng. Partenerul de afaceri și medicul lui Giuliani au fost contactați și au sosit la spital pentru a supraveghea îngrijirea lui, a spus Ragusa, adăugând că Giuliani este „în stare bună și se recuperează extraordinar”. El a continuat spunând că incidentul „nu a fost un atac țintit” și a îndemnat publicul să „se abțină de la răspândirea teoriilor conspiraționiste nefondate”. Rudy Giuliani a fost unul dintre cei mai apropiați aliați politici ai lui Donald Trump. Giuliani l-a susținut public pe Trump și a devenit o voce proeminentă în mass-media pentru candidatul republican încă din 2016. Nu a avut o funcție oficială la început, dar a fost considerat consilier informal și apropiat al președintelui. În 2018, Giuliani a devenit avocatul personal al lui Trump, implicându-se în dosare legate de ancheta Mueller și ulterior în contestarea rezultatelor alegerilor din 2020. Giuliani a fost figura principală în promovarea teoriei fraudei electorale, organizând conferințe de presă și procese, însă fără succes juridic.
Trump cere Congresului american să reducă cu aproape 5 miliarde de dolari ajutoarele internaționale
Democrații avertizaseră recent că orice intenție de a reveni asupra fondurilor deja aprobate de Congres ar anula posibilitatea de a negocia cu ei pentru a evita o paralizie bugetară în toamnă. Eliminarea „vizează programe ale Departamentului de Stat, precum și Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională și programe de asistență internațională”, precizează scrisoarea trimisă președintelui republican al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, și împărtășită de Biroul Bugetului Casei Albe. Președintele Trump „va pune întotdeauna America pe primul loc”, a scris biroul pe X. Potrivit New York Post, care a dezvăluit informația joi seară, majoritatea tăierilor, aproximativ 3,2 miliarde de dolari, ar afecta fondurile alocate Agenției Americane pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Donald Trump blocase deja miliarde de dolari destinate ajutorului internațional de la revenirea sa la Casa Albă și a desființat formal USAID, care este astăzi absorbită în Departamentul de Stat, responsabil de diplomația americană. Cea mai importantă agenție umanitară la nivel mondial, USAID era implicată în programe de sănătate și ajutor de urgență în aproximativ 120 de țări. În iulie, un studiu internațional a arătat că prăbușirea finanțărilor americane pentru ajutorul internațional ar putea cauza peste 14 milioane de decese suplimentare până în 2030 în rândul celor mai vulnerabili, dintre care o treime copii.
Trump onorează militarii americani căzuți la datorie și îi critică pe Biden pentru cea mai jenantă zi din istoria țării
Înconjurat de aproximativ 35 de membri ai familiilor celor uciși, inclusiv unul care purta o șapcă cu mesajul „Make America Great Again” (Make America Great Again), Trump a profitat de această ocazie sumbră pentru a-și critica predecesorul, președintele democrat Joe Biden, pentru că a permis atacul. Marți este aniversarea atentatului cu bombă care a ucis și peste 100 de afgani la Abbey Gate, în fața aeroportului din Kabul, pe 26 august 2021. Trump a numit-o „una dintre cele mai stupide zile din istoria țării noastre comise de administrația anterioară”. „A fost o zi groaznică”, a spus Trump. „Și cred că a fost cea mai proastă zi și, în multe privințe, cea mai jenantă zi din istoria țării noastre.” Casa Albă a lui Biden respecta un angajament și un calendar de retragere negociate de administrația Trump cu talibanii în 2020. O analiză din 2022 realizată de un anchetator special numit de guvern a concluzionat că deciziile luate atât de Trump, cât și de Biden au fost factorii cheie care au dus la prăbușirea rapidă a armatei afgane și la preluarea puterii de către talibani.
Donald Trump își dorește o nouă întâlnire cu Kim Jong Un
Cei doi lideri au avut trei întâlniri în timpul primului mandat al lui Trump și au schimbat o serie de scrisori pe care președintele american le-a numit „frumoase”. Vorbind la Casa Albă în timpul discuțiilor cu noul președinte sud-coreean Lee Jae Myung, Trump le-a spus reporterilor: „Aș dori să-l întâlnesc anul acesta… Aștept cu nerăbdare să mă întâlnesc cu Kim Jong Un în viitorul potrivit”. „Aș dori să am o întâlnire. M-am înțeles de minune cu el”, a declarat președintele Trump, adăugând că „au devenit foarte prieteni” în timpul primului său mandat. „Credem că putem face ceva în acest sens”, a spus el. Trump și Kim au avut trei întâlniri între 2018 și 2019, în timpul primului mandat al lui Donald Trump. În iunie 2019, Trump a intrat pentru scurt timp în Coreea de Nord din zona demilitarizată (DMZ) cu Coreea de Sud. Președintele SUA a răspuns luni la o întrebare despre dacă se va întoarce în DMZ, acesta amintindu-și cu drag de ultima dată când a făcut acest lucru, adăugând că ar dori să ajute relația dintre cele două Corei. „Vă amintiți când am traversat linia de demarcație și toată lumea a înnebunit?”, mai ales Serviciul Secret, le-a spus Trump reporterilor din Biroul Oval. Dar „mi-a plăcut foarte mult”, a spus Donald Trump. El a adăugat că se simte în siguranță pentru că are o relație bună cu Kim. Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul nord-coreean în urmă cu șase ani. Cu toate acestea, s-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește limitarea programului nuclear al Coreei de Nord, iar Donald Trump a recunoscut în martie anul acesta că Phenianul este o „putere nucleară”.