Donald Trump: Îmi plac românii, cred că românii sunt oameni grozavi. Avem o relație grozavă cu România. Dar mutăm trupele de colo-colo” / Asigurări date de Pentagon
Trump și Orbán încheie sesiunea de întrebări la Casa Albă. Principalele concluzii din declarațiile lor Președintele american Donald Trump și premierul maghiar Viktor Orbán au încheiat sesiunea comună de întrebări și răspunsuri cu jurnaliștii, desfășurată în Sala de Cabinet de la Casa Albă, după o serie de întrebări legate de războiul din Ucraina, sancțiuni și relațiile cu Rusia. Iată principalele concluzii din discuțiile lor: Trump l-a lăudat pe Orbán, numindu-l „special” și confirmând că cei doi lideri vor purta discuții detaliate despre războiul din Ucraina. Orbán a descris conflictul drept „cea mai importantă problemă pentru noi”, subliniind interesul Ungariei de a sprijini eforturile de pace. Întrebat despre achizițiile de petrol rusesc ale Ungariei, Trump a spus că „analizează situația” și a sugerat că alte state europene merită o atenție mai mare pentru comerțul lor similar cu Rusia. A existat un moment ușor stânjenitor când Trump l-a întrebat pe Orbán dacă mai crede că Ucraina poate câștiga războiul. Orbán a răspuns: „Se poate întâmpla un miracol.” Trump a explicat că întâlnirea planificată cu președintele rus Vladimir Putin la Budapesta a fost anulată pentru că „Rusia nu vrea să se oprească încă”, dar a confirmat că își dorește în continuare un summit în capitala Ungariei. Înainte de sesiune, Trump sugerase deja această posibilitate, spunându-le jurnaliștilor că „există întotdeauna o șansă” să se întâlnească cu Putin la Budapesta. Apariția comună a subliniat dorința lui Trump de a se poziționa ca mediator în conflict, dar și alinierea lui Orbán la viziunea Washingtonului privind o soluție negociată pentru pace. „Rusia nu vrea să se oprească încă”: Trump explică de ce a fost anulată întâlnirea planificată cu Putin Președintele american Donald Trump a declarat vineri că întâlnirea sa planificată cu președintele rus Vladimir Putin la Budapesta a fost anulată deoarece Moscova „nu este încă pregătită să se oprească” în războiul din Ucraina. Cei doi lideri ar fi trebuit să se întâlnească în Ungaria, în urma unei convorbiri telefonice din luna trecută, însă Trump a decis anularea summitului, considerând că discuțiile nu ar fi produs progrese semnificative către un acord de pace. „Problema de bază este că ei pur și simplu nu vor să se oprească încă”, le-a declarat Trump jurnaliștilor. „Cred că o vor face. Cred că războiul are un cost uriaș pentru Rusia, un cost mare pentru ambele țări, evident.” Trump și-a reiterat convingerea că invazia Rusiei în Ucraina nu ar fi avut loc dacă el ar fi fost președinte. „S-a întâmplat cu Biden”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022. Premierul ungar Viktor Orbán a fost de acord cu evaluarea lui Trump. „Nu există nicio îndoială că, dacă președintele Trump ar fi fost în funcție, nu ar fi existat niciun război”, a spus el. Întrebat dacă speră în continuare să organizeze un summit cu Putin la Budapesta, Trump a confirmat că rămâne deschis acestei idei. „Mi-ar plăcea să o fac”, a spus el despre o posibilă viitoare întâlnire în capitala Ungariei. Trump a adăugat că el și Orbán împărtășesc aceeași convingere că războiul se va încheia în cele din urmă: „Suntem de acord că războiul se va termina”, a spus el. „Am câteva idei despre cum s-ar putea întâmpla acest lucru”, le-a spus premierul maghiar jurnaliștilor, adăugând că intenționează să i le prezinte lui Trump în cadrul întâlnirii din cursul zilei. Orbán spune că o victorie a Ucrainei ar fi un „miracol” În timpul întâlnirii lor de la Casa Albă, președintele american Donald Trump și premierul ungar Viktor Orbán au discutat despre războiul din Ucraina, ambii lideri subliniind nevoia de pace, dar și dificultățile cu care se confruntă Kievul. Trump a declarat jurnaliștilor că îl consideră pe Orbán o persoană care îl înțelege profund pe președintele rus Vladimir Putin. „Cred că Viktor îl înțelege pe Vladimir Putin și îl cunoaște foarte bine”, a spus el. „Cred că Viktor simte că vom reuși să încheiem acest război într-un viitor nu prea îndepărtat.” Orbán, adesea descris drept cel mai apropiat aliat al lui Putin din Europa, a afirmat că este „ferm convins” că rezultatul războiului depinde în mare parte de unitatea Occidentului. „Problema este că președintele depune eforturi uriașe, care sunt splendide și foarte pozitive pentru continentul european și pentru toți oamenii Europei. Dar, în același timp, nu suntem uniți, pentru că Bruxelles-ul și europenii au o abordare diferită a războiului. Așadar, singurele guverne pro-pace sunt guvernul Statelor Unite și mica Ungarie din Europa.” Orbán a adăugat că „toate celelalte guverne preferă să continue războiul”, deoarece cred că Ucraina poate încă să obțină o victorie. În acel moment, Trump s-a întors către Orbán și l-a întrebat dacă crede că Ucraina poate câștiga războiul. Donald Trump: „Ați spune că Ucraina nu poate câștiga războiul?” Viktor Orbán: „Știți, se poate întâmpla un miracol.” „Da, așa e”, a răspuns Trump cu un zâmbet ușor. Trump: Ungaria nu ar trebui sancționată pentru achiziția de petrol rusesc, din cauza limitărilor geografice În declarațiile făcute înaintea dejunului bilateral cu premierul ungar Viktor Orbán, președintele Statelor Unite Donald Trump a sugerat că Ungaria nu ar trebui să se confrunte cu sancțiuni secundare pentru achiziționarea de petrol din Rusia, invocând lipsa accesului țării la porturi maritime ca principală constrângere. Trump a subliniat că situația energetică a Ungariei este una unică în comparație cu alte state europene și că sancțiunile ar penaliza în mod nedrept Budapesta pentru realitățile sale geografice. „Este o țară mare, dar nu are ieșire la mare, nu are porturi. Așa că se confruntă cu o problemă dificilă”, a declarat Trump presei înaintea dejunului său bilateral cu Orbán. Trump a adăugat că alte țări europene care cumpără petrol rusesc nu se confruntă cu aceleași dificultăți logistice. „Ele nu au aceste probleme și cumpără foarte mult petrol și gaz din Rusia. Și, după cum știu, acest lucru mă deranjează profund”, a spus el. Potrivit lui Trump, dependența energetică a Ungariei de Rusia este consecința poziției sale geografice, ceea ce face „foarte dificil” pentru țară să obțină petrol și gaze din alte regiuni. El a susținut că acest aspect ar trebui luat
Fritz: România s-a comportat ca la carte în privința comunicării retragerii trupelor americane
„În momentul în care americanii au transmis această informație, cred că acum o săptămână (…) ideea era că va fi comunicată public de către americani, că e decizia lor. Nu suntem noi cei care anunțăm deciziile americanilor. Eu am aflat la fel din presă și cred că este corect așa. Nu cred că este o informație cumva care trebuie comunicată pe linie de partid politic”, a spus Fritz, la B1 TV. Întrebat dacă România nu ar fi aflat despre decizia SUA, Fritz a comentat: „În ziua respectivă, (…) Departamentul de Stat a dat un comunicat oficial de presă. Asta a fost comunicatul care a fost pregătit împreună și cu colegii de aici din România și, în urma acestui comunicat, bineînțeles că ar fi comunicat și miniștrii noștri și, iată, pentru că altundeva – și încă o dată este un semn al profesionalismului nostru – că nu de la noi s-a aflat, noi ne-am respectat angajamentul, de altundeva s-a aflat. Și atunci Ionuț Moșteanu, să zicem, într-o mișcare destul de riscantă din punct de vedere diplomatic, a ieșit în conferința de presă, chiar înainte să apară informarea oficială din partea americanilor. Deci, încă o dată, mie mi se pare că s-au comportat ca la carte și ar fi fost grav, ar fi fost extrem de grav, dacă noi am fi desconsiderat partenerii americani și ne-am fi erijat în purtători de cuvânt ai Departamentului de Stat”. Fritz a explicat că existase o înțelegere privind modul coordonat în care urma să fie făcut anunțul public și că se știa dinainte despre decizia retragerii trupelor americane din țară. „Era clar că există o armonizare în comunicare: ‘Asta se va întâmpla, vom comunica în următoarele zile, hai să vedem cum ne coordonăm pe partea de comunicare. Tratați această informație cu discreție până când clarificăm cum se va comunica’. Apoi s-a aflat de altundeva. Dar, încă o dată, pentru mine abordarea a fost una profesionistă și faptul că s-a dezbătut, discutat, spune mult mai mult despre lipsa de cunoaștere a uzoanțelor diplomatice la noi”, a completat Fritz.
Trump reacționează la retragerea trupelor din România: Nu e mare lucru
Întrebat de reporteri la bordul Air Force One despre retragerea trupelor americane din România, Donald Trump a spus că ar putea să vorbească despre acest subiect, dar nu este unul foarte important, notează Gândul. „Aș putea să vorbesc despre subiectul asta, dar nu este unul foarte important, nu e mare lucru”, a spus președintele american. Într-o mișcare rară, principalii legislatori republicani din Comisiile pentru servicii armate ale Senatului și Camerei Reprezentanților au criticat dur decizia Pentagonului de retragere a trupelor americane din România. România și Aliații au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, a transmis miercuri dimineață Ministerul Apărării Naționale, care anunță că aproximativ o mie de soldați americani vor rămâne în România. Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a spus, după anunțul privind retragerea parțială a trupelor americane din România, că „România rămâne o țară sigură”, iar prezența militară aliată pe teritoriul național continuă să fie una „considerabilă”.
Sorin Grindeanu cere explicații urgente privind retragerea trupelor americane din România: Securitatea României și a românilor nu poate fi tratată superficial și cu amatorism politic
Anunțul privind retragerea unei părți a trupelor americane din România, „ridică întrebări serioase într-un moment critic pentru securitatea regională”, afirmă, miercuri, Grindeanu. În opinia sa, lipsa de reacție din partea autorităților române reprezintă „un regres în relația cu Partenerul Strategic” și generează îngrijorare în rândul românilor. „Este inacceptabil ca populația să afle din presa internațională despre o decizie care afectează direct securitatea națională, în timp ce Guvernul României și Ministerul Afacerilor Externe nu comunică nimic”, a spus liderul social-democrat. Grindeanu a adăugat că singurele explicații au venit din partea Ministerului Apărării Naționale, însă acestea „nu au lămurit situația și nu au oferit garanția unei protecții consistente a teritoriului României”. El a subliniat că decizia Pentagonului a fost contestată în Congresul Statelor Unite, ceea ce face cu atât mai necesară o reacție clară a Guvernului. „Este obligația autorităților române să explice ce se întâmplă, ce garanții avem și ce etape urmează”, a declarat Grindeanu. Președintele interimar al PSD a criticat și lipsa de implicare a premierului Ilie Bolojan, afirmând că „ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, transmite sec poziția unei părți a Congresului SUA, iar prim-ministrul nu are niciun mesaj pe această temă de major interes public”. „Singura sa preocupare publică, în aceste zile, a fost desemnarea pentru funcția de vicepremier a unei persoane care, chiar dacă are rezultate în societatea civilă, adâncește îndoiala în relația cu Partenerul Strategic”, a adăugat Grindeanu. „În acest context, solicit de urgență o informare oficială în Parlament din partea prim-ministrului, ministrului Afacerilor Externe și ministrului Apărării, care trebuie să prezinte inclusiv un plan concret de asigurare a capacităților de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Securitatea României și a românilor nu poate fi tratată superficial și cu amatorism politic”, conchide Grindeanu. Președintele Nicușor Dan a semnat, miercuri, decretul de numire în funcția de viceprim-ministru Oanei Clara Gheorghiu, în ciuda solicitărilor PSD de a respinge această nominalizare.
Bogdan Rodeanu: Statele Unite nu se retrag din România, ci își consolidează prezența strategică la Marea Neagră
Bogdan Rodeanu, vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților și liderul deputaților USR, a clarificat că „așa-zisa plecare a americanilor din România” nu reprezintă o retragere, ci o reconfigurare strategică a prezenței militare americane la Marea Neagră. Potrivit acestuia, România își consolidează parteneriatul strategic cu Statele Unite, iar baza Mihail Kogălniceanu intră într-o nouă etapă de dezvoltare. „Securitatea României nu este afectată” „Securitatea României nu este afectată. Prezența aliaților noștri este stabilă, iar rotațiile de trupe fac parte din mecanismul normal de mobilitate al NATO”, a precizat Rodeanu. Deputatul a explicat că Parlamentul a fost informat încă din septembrie despre aprobarea prepoziționării unor echipamente militare și a noi contingente americane la Baza Militară Mihail Kogălniceanu. Statele Unite au solicitat staționarea unor aeronave de realimentare în aer, mijloace de protecție a forței și drone de supraveghere ISR (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance). „În timp ce o brigadă terestră își încheie ciclul de rotație, România găzduiește noi capabilități aeriene de ultimă generație, esențiale pentru realimentarea rapidă a avioanelor aliate în zona Mării Negre și pentru supravegherea strategică a frontierelor NATO”, a mai declarat Rodeanu. „Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu are toate premisele să devină una dintre cele mai mari din Europa” El a subliniat că Statele Unite nu se retrag din România, ci își modernizează și își consolidează prezența strategică în regiune, investițiile americane în infrastructura militară depășind 2 miliarde de dolari. „România se transformă treptat într-un centru operațional al NATO la Marea Neagră, beneficiind de o infrastructură modernă, forțe integrate și misiuni comune cu partenerii americani și europeni. Investițiile militare ale Statelor Unite continuă, depășind 2 miliarde de dolari, iar Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu are toate premisele să devină una dintre cele mai mari din Europa. Armata României își continuă programele de înzestrare, rezerviștii voluntari intră într-un nou cadru legislativ, iar prezența aliată se adaptează permanent pentru a asigura o protecție mai eficientă. Într-un context în care dezinformarea se propagă mai rapid decât faptele, Bogdan Rodeanu subliniază importanța verificării informațiilor din surse oficiale. Faptele sunt clare: Statele Unite nu se retrag din România, ci, dimpotrivă, își modernizează și își consolidează prezența strategică la Marea Neagră”, încheie vicepreședintele Comisiei de Apărare.
UK a trimis un număr redus de trupe ca să monitorizeze Gaza
După o solicitare oficială a Statelor Unite, Marea Britanie a recunoscut că trimis un comandant de rang înalt și un număr redus de soldați în Israel pentru a sprijini o „încetare fragilă a focului” în Gaza. Secretarul britanic al Apărării, John Healey, a declarat că această mișcare urmărește să valorifice „experiența și competențele specialiștilor” britanici pentru o pace pe termen lung. Ofițerii britanici vor servi ca adjuncți ai unui comandant american într-un centru de coordonare civil-militară, care include, de asemenea, trupe din mai multe țări. „Putem contribui la monitorizarea încetării focului. Prin urmare, Marea Britanie va juca un rol de ancoră, va contribui cu experiența și competențele sale specializate acolo unde va putea. Nu ne așteptăm să fim lideri… dar ne vom juca rolul„, a subliniat Healey. Echipa britanică, alături de 200 de soldați americani, nu va opera efectiv în Gaza. Situația este încă destul tensionată, atât Israelul, cât și Hamas acuzându-se reciproc de încălcări ale acordului de pace. Un purtător de cuvânt al Ministerului britanic Apărării a declarat: „Un număr mic de ofițeri de planificare britanici au fost încorporați în CMCC condus de SUA, Centrul de coordonare civilă militară, inclusiv un comandant adjunct 2* pentru a se asigura că Regatul Unit rămâne integrat în eforturile de planificare conduse de SUA pentru stabilitatea post-conflict din Gaza. „Regatul Unit continuă să colaboreze cu partenerii internaționali pentru a sprijini încetarea focului în Gaza pentru a vedea unde poate contribui cel mai bine Regatul Unit la procesul de pace.” Trupele vor „monitoriza tranziția către un Guvern civil” Detaliile privind planurile SUA – conduse de Comandamentul Central – de a contribui la facilitarea fluxului de ajutor umanitar, precum și a asistenței logistice și de securitate în teritoriu au apărut după ce Donald Trump a intermediat un acord de încetare a focului între Hamas și Israel la 10 octombrie. Un oficial a declarat pentru presa britanică că noua echipă va contribui la monitorizarea punerii în aplicare a acordului de încetare a focului și a tranziției către un guvern civil în Gaza. Aceasta este separată de o forță internațională de stabilizare planificată care ar urma să fie desfășurată pe teritoriu pentru a contribui la asigurarea păcii. Forța este o parte esențială a planului de pace în 20 de puncte al dlui Trump. Țările aliate SUA sunt reticente să intre în Gaza cât timp Hamas rămâne grup armat Între timp, Israelul a reluat pentru scurt timp loviturile aeriene în weekend, după ce s-a raportat că trupele sale ar fi fost atacate. Între timp, Ministerul Sănătății din Gaza, condus de Hamas, a raportat ieri mai mult de 50 de decese în ultimele 24 de ore. Ieri, vicepreședintele SUA, JD Vance, aflat în vizită în Israel, a anunțat că „niciun bocanc american” nu va călca în Gaza. Ulterior, președintele SUA – a confirmat informația, subliniind că dacă acordul dintre Hamas și Israel nu ține, doar aliații SUA vor interveni pentru pacificarea zonei. Cu toate acestea, ca semn al potențialelor probleme, New York Times a raportat marți că țările care ar putea contribui cu soldați la forța internațională sunt reticente în ceea ce privește trimiterea trupelor pe teren în Gaza cât timp Hamas rămâne un grup armat.
Liderii europeni vor să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina, cu sprijinul SUA. Franța și Marea Britanie conduc inițiativa
După summitul de la Casa Albă care a adus un angajament mai ferm din partea SUA privind garanțiile de securitate, liderii europeni caută să valorifice oferta lui Trump și să plaseze Kievul într-o poziție mai puternică înaintea unei posibile întâlniri între președinții Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, informează Bloomberg. Europa discută despre trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina Liderii europeni s-au reunit marți pentru a discuta un plan ce prevede trimiterea de trupe britanice și franceze în Ucraina, în cadrul unui acord de pace. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, discuțiile s-au concentrat pe dimensiunea și amplasarea contingentelor. În jur de zece state ar fi pregătite să trimită militari în țara devastată de război, au precizat aceleași surse, sub protecția anonimatului, pentru Bloomberg. Totuși, natura sprijinului american rămâne neclară. „Când vine vorba de securitate, ei sunt dispuși să trimită trupe la sol”, a declarat Trump pentru Fox News. „Noi suntem dispuși să-i ajutăm cu diverse lucruri, mai ales – probabil prin aer, pentru că nimeni nu are capabilitățile pe care le avem noi, pur și simplu nu au. Dar nu cred că va fi o problemă”. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat ulterior că Trump înțelege importanța garanțiilor de securitate pentru asigurarea unei păci durabile. Oficiali militari europeni urmează să se întâlnească în zilele următoare cu omologii americani pentru a detalia „garanții de securitate solide și pentru a pregăti desfășurarea unei forțe de stabilizare dacă ostilitățile se vor încheia”, a anunțat guvernul britanic într-un comunicat. La discuții vor participa comandantul suprem al NATO în Europa, precum și șefii apărării din statele membre, au precizat surse familiare cu subiectul. Scepticism privind un acord de pace Deși liderii europeni au salutat întâlnirea de la Casa Albă, mai mulți oficiali rămân sceptici în privința perspectivei unui acord de pace și dacă aceste garanții de securitate ar fi suficiente pentru a-l descuraja pe Putin. Kremlinul, care cere ca Ucraina să cedeze controlul asupra unor teritorii din est, a respins ferm perspectiva desfășurării de trupe NATO pe teritoriul ucrainean. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a propus anterior un sistem de garanții de securitate pentru Ucraina similar cu cel al NATO, care ar oferi Kievului angajamente solide de apărare colectivă, fără a presupune aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Luni, la Washington, ea a declarat că aceasta este una dintre propunerile care vor fi discutate între aliați.