Rușii pun gaz pe foc. Ce spun reprezentanții Kremlinului despre scandalul de corupție din Ucraina
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susține că anchetele legate de actele de corupție din Ucraina indică o criză majoră la Kiev. Reacția a apărut după demisia principalului consilier al lui Zelenski, Andrii Yermak. „Evenimentele care se desfășoară la Kiev indică o criză politică profundă, declanșată de scandaluri de corupție. Nu cred că cineva poate răspunde acum la întrebarea la ce va duce acest lucru în cele din urmă. Consecințele ar putea fi foarte diferite. Toată această corupție a fost și este legată de banii pe care americanii și europenii i-au furnizat pentru război – acesta este un fapt. Și, în consecință, atât în America, cât și în țările europene, probabil se întreabă ce se va întâmpla mâine cu regimul de la Kiev. Și acest lucru este evident”, a declarat Dmitri Peskov potrivit Sky News. Unele personalități de la Moscova, precum Kirill Dmitriev și fostul președinte Dmitri Medvedev, au considerat demisia de la vârful puterii din Kiev, o oportunitate de a ataca puternic Ucraina. În timpul declarațiilor de vineri, Peskov a oferit și un interval de timp privind întâlnirea lui Vladimir Putin cu trimisul lui Donald Trump, Steve Witkoff. „În prima jumătate a săptămânii. Vom anunța data la momentul potrivit”, a spus Peskov reporterilor. Într-un raport Bloomberg de la începutul acestei săptămâni, s-a dezvăluit că Witkoff i-a sfătuit pe ruși cu privire la cea mai bună modalitate de a-l aborda pe Trump în legătură cu o posibilă pace în Ucraina. Cazul Yermak Unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai președintelui Volodimir Zelenski a părăsit funcția vineri, la câteva ore după ce agențiile anticorupție ale Ucrainei i-au percheziționat locuința. Andriy Yermak, șeful de cabinet al președintelui, era adesea considerat al doilea cel mai influent om din Ucraina. El a condus delegația ucraineană în recentele discuții de la Geneva cu Statele Unite. Anunțul demisiei lui Yermak, făcut de Zelenski vineri, complică poziția Kievului în negocierile importante de pace cu SUA. Principalele agenții anticorupție din Ucraina, Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO), au participat la percheziții, conform unui comunicat emis vineri. Motivul exact al perchezițiilor nu a fost dezvăluit, dar acestea au loc la doar două săptămâni după ce cele două agenții au anunțat o anchetă privind o presupusă schemă de mită legată de infrastructura energetică critică a țării.
Rubio intenționează să nu participe la reuniunea NATO într-un moment cheie pentru Ucraina, spun surse
Secretarul de Stat american Marco Rubio intenționează să nu participe la întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles din săptămâna viitoare, au afirmat doi oficiali americani. Decizia ridică semne de întrebare, mai ales că prezența diplomatului principal al Statelor Unite la astfel de reuniuni transatlantice este aproape întotdeauna garantată. În locul său, Washingtonul va fi reprezentat de secretarul de Stat adjunct Christopher Landau, a spus unul dintre oficiali. El a solicitat anonimatul. Motivul pentru care Rubio ar lipsi de la întâlnirea din 3 decembrie nu este evident, iar programul său se poate modifica în ultimul moment. Totuși, absența sa în acest context vine exact când se îngreunează discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni, în ceea ce privește planurile de pace pentru Ucraina. Mai mulți diplomați europeni se plâng că sunt ținuți departe de discuțiile esențiale. În mod normal, miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc oficial de două ori pe an. Absența unui secretar de stat american este aproape nemaivăzută. Un oficial NATO a confirmat că Alianța s-a conformat deciziei Statelor Unite în privința prezenței lui Rubio, și a precizat că situații asemănătoare apar uneori. „NATO găzduiește numeroase întâlniri ale miniștrilor în fiecare an și, deși majoritatea aliaților sunt reprezentați de miniștri în majoritatea ocaziilor, nu este neobișnuit ca circumstanțele să împiedice un ministru să participe la întreaga sau o parte a unei întâlniri NATO”, a declarat oficialul. Departamentul de Stat nu a oferit deocamdată un răspuns la solicitările de comentarii.
Ministrul belgian de externe despre Ucraina: Avem nevoie de o coaliție a celor care plătesc, nu doar a celor care vor
Uniunea Europeană a fost surprinsă când președintele american Donald Trump a prezentat, pe 21 noiembrie, planul său în 28 de puncte pentru pacea din Ucraina, adică documentul considerat de Bruxelles și Kiev favorabil Kremlinului. De atunci, Uniunea a oferit o contrapropunere, dar blocul european a părut să reacționeze la evenimente, în loc să le conducă. Ministrul de externe și viceprim-ministrul Belgiei, Maxime Prévot, a oferit un interviu exclusiv pentru France24 despre această situație. Belgia, în toată această schemă, are un rol absolut esențial. Țara deține majoritatea activelor rusești înghețate în depozitul Euroclear. Întrebat de ce Uniunea pare să fie din nou în urmă, Prévot a spus că „din păcate, acest lucru s-a întâmplat deja în cazul situației din Gaza. Încă o dată, noi (UE) reacționăm la inițiativa SUA, în loc să preluăm inițiativa în găsirea unei soluții pentru o pace justă și durabilă în Ucraina. Chiar dacă [Ucraina] se află pe continentul european! Așadar, avem impresia că SUA a ales restaurantul și meniul, dar nota de plată a fost achitată de europeni.” Ministrul a spus că Belgia nu și-a schimbat poziția privind folosirea profiturilor din activele rusești înghețate la Euroclear, în ciuda presiunilor Comisiei Europene. „Belgia a explicat că este total inacceptabil să se confiște astfel de active suverane, doar pe baza unei decizii politice, fără o hotărâre judecătorească”, a spus el. „Ar putea crea un precedent periculos, cu riscuri juridice, financiare și sistemice ridicate pentru noi toți în Europa și, poate, cu efecte negative pentru zona euro.” Prévot a mai declarat pentru France24 că el consideră „că este o opțiune mai bună să menținem [activele] înghețate și să utilizăm procesele clasice de împrumut pentru a oferi Ucrainei sprijinul financiar necesar.” El a recunoscut că „este urgent să se acorde sprijin financiar Ucrainei”, dar spune că orice soluție trebuie să includă statele membre ale UE care să împărtășească angajamentul financiar și riscurile asociate. „Avem nevoie nu numai de o coaliție a celor dispuși, ci și de o coaliție a celor care plătesc”, a declarat acesta.
Trump vrea să recunoscă regiunile din Ucraina ocupată ca parte a Rusiei
Kremlinul a anunțat vineri că a primit o propunere revizuită pentru încheierea războiului, elaborată în urma discuțiilor de urgență dintre oficialii ucraineni și americani la Geneva, Elveția, weekendul trecut, potrivit The Telegraph. Planul inițial de pace în 28 de puncte, formulat de Witkoff după discuții cu oficialii ruși, oferea recunoașterea „de facto” de către SUA a Crimeei și a celor două regiuni din Donbasul estic. Strategia propunea și recunoașterea „de facto” a teritoriilor deținute de Rusia în spatele liniei de contact din regiunile Herson și Zaporijia din Ucraina, după încheierea oricărui acord de încetare a focului. La Geneva, oficialii ucraineni și americani au negociat un nou plan în 19 puncte, care este mai puțin favorabil Moscovei. Se revine la planul inițial Dar mai multe surse au sugerat că ofertele americane inițiale sunt negociate în continuare. Kievul nu ar fi obligat să recunoască controlul Rusiei asupra teritoriilor pe care le-a anexat ilegal din 2014. Constituția ucraineană împiedică orice președinte sau guvern să cedeze teritorii fără a pune mai întâi întrebarea alegătorilor într-un referendum național. Andriy Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean, și Rustem Umerov, consilierul său pentru securitate națională, vor merge în weekend în Florida pentru a se întâlni cu oficiali americani la stațiunea Mar-a-Lago a lui Trump. Aparenta ofertă de recunoaștere a Washingtonului a provocat îngrijorare în rândul aliaților săi europeni, care au exclus în repetate rânduri susținerea unui acord de pace care tolerează redesenarea frontierelor prin forță. După o întâlnire a coaliției europene de miercuri, liderii acesteia au declarat: „Au fost clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. Acesta rămâne unul dintre principiile fundamentale pentru menținerea stabilității și păcii în Europa și dincolo de aceasta.” O contrapropunere europeană la planul inițial în 28 de puncte nu a recomandat recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriului ucrainean. „Problemele teritoriale vor fi discutate și rezolvate după un armistițiu complet și necondiționat”, a upropus europenii Până acum, SUA și Europa au refuzat să recunoască controlul Rusiei asupra Crimeei, peninsulă pe care Putin a anexat-o ilegal în 2014. Decizia ar marca o ruptură de la convenția diplomatică a Washingtonului de a oferi legitimitate asupra teritoriului furat, favorabilă unui stat agresor, susțin experții.
The New York Times dezvăluie cum liderii europeni au aflat din presă despre planul de pace al lui Trump pe Ucraina. Coaliția voinței a devenit coaliția celor care așteaptă
„Trump a exclus Europa din discuțiile cu Ucraina. Iată cum a ripostat Europa”, este titlul unei analize a jurnaliștilor The New York Times, în care este prezentat pas cu pas modul cum liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul de pace al lui Trump pe Ucraina negociat cu Moscova, plan despre care ei au aflat…din presă. Liderii UE au fost mai întâi uluiți, și-au anulat programele, apoi au intrat în panică, ulterior au încins telefoanele și aplicațiile de mesagerie, s-au întâlnit în Africa de Sud, s-au calmat împreună, l-au flatat pe Donald Trump ca să nu-l enerveze, au alergat după Marco Rubio, șeful diplomației americane, pe la Geneva, ca ulterior să tempereze tonul Americii. Finalul a fost „european”: germanii care inițial nu știau nimic – au clamat „victoria” pentru ca polonezii să recunoască că, până la urmă, europenii au mai mare nevoie de Donald Trump și nu invers. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a aflat de la știri de planul de pace al lui Trump Friedrich Merz / Sursa FOTO: Profimedia „Liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul în 28 de puncte al președintelui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Când cancelarul german Friedrich Merz a aflat pentru prima dată despre planul de pace al administrației Trump pentru Ucraina, joia trecută, a fost uimit atât de conținut, cât și de modul în care a aflat. În loc să audă de la oficiali americani, Merz a aflat despre plan dintr-un titlu de știri. Echipa sa a trebuit să contacteze de mai multe ori președintele Trump pentru a stabili un apel vineri seară pentru a primi explicații, potrivit unor oficiali care au cunoștință despre evenimente. Conținutul era alarmant, dintr-o perspectivă europeană. Planul de 28 de puncte, divulgat pe internet, ar asigura că Rusia va plăti un preț mic pentru invadarea Ucrainei în 2022. I-ar oferi mai mult teritoriu decât a cucerit armata rusă pe câmpul de luptă. Și ar obliga NATO să refuze oficial admiterea Ucrainei, contracarând dorința europeană ca ucrainenii să se alăture alianței”, relatează jurnaliștii. Europenii știau că Trump lucra la un plan de pace dar, după ce l-au citit, au realizat că au fost lăsați pe pe dinafară Sursă foto: Instagram/ Emmanuel Macron „Înalți oficiali europeni știau că administrația Trump lucra la un fel de plan, dar nimic care să favorizeze Rusia în această măsură. Când a ieșit la iveală, și-au dat seama că Europa fusese exclusă din eforturile administrației Trump de a pune capăt celui mai mare război terestru de pe continent de la al Doilea Război Mondial încoace”, notează jurnaliștii. Echipa The New York Times a vorbit, sub condiția anonimatului, cu 16 oficiali care au povestit cum echipa Trump a marginalizat Europa. „Disputele diplomatice creionează imaginea unui continent prins între puteri concurente, liderii săi încercând să obțină influență într-o lume pe care națiunile lor au dominat-o cândva”, relatează ziarul. „Europa a devenit o coaliție a celor care așteaptă”- Anders Fogh Rasmussen, fostul șef al NATO În zilele care au trecut de la dezvăluirea planului, liderii europeni, inclusiv cancelarul Merz, au lucrat frenetic pentru a inversa această lovitură încasată de Europa, folosind persuasiunea și manevrele din culise pentru a îndemna administrația Trump către o poziție mai acceptabilă. Mai mulți reprezentanți au luat primul zbor posibil de la Johannesburg, unde se întâlneau cu omologii din G20, la Geneva pentru a încerca să-i convingă pe oficialii americani să schimbe cursul. Acest efort diplomatic uriaș, depus la nivelul principalelor țări și instituții europene, a însemnat că, până duminică seara, liderii europeni reușiseră să prevină unele dintre ceea ce considerau cele mai grave excese ale planului Trump pentru Ucraina. Izgonită de Trump săptămâna trecută, „ coaliția celor dispuși ” din Europa a devenit o „coaliție a celor care așteaptă”, a declarat Anders Fogh Rasmussen, fost șef al NATO, într-un interviu. Joi: Șoc și neîncredere. Europenii au început să îi la întrebări pe ucraineni după ce au citit The Financial Times Ukraine’s President Volodymyr Zelensky and French President Emmanuel Macron before a meeting at The Elysee Presidential Palace in Paris on September 3, 2025. Photo by Eliot Blondet/ABACAPRESS.COM Mulți dintre miniștrii de externe ai Europei au aflat în premieră de planul lui Trump joia trecută, la Bruxelles, în timp ce se îndreptau spre o întâlnire planificată de mult timp despre Sudan, precum și despre Ucraina. Propunerea divulgată, relatată în publicații precum Axios și The Financial Times, i-a pus la pământ. Sugerea că NATO ar fi împiedicat să staționeze trupe în Ucraina postbelică, zădărnicind o propunere franceză și britanică de a trimite forțe de menținere a păcii acolo. Includea un plan de deblocare a miliarde de dolari din fondurile rusești, deținute acum în mare parte în Belgia, pe care mulți din Europa speră să le împrumute Ucrainei. „Când toată lumea a sosit, după ce a citit The Financial Times, au existat câteva întrebări”, a declarat Lars Lokke Rasmussen, ministrul danez de externe, cu modestie, într-un interviu. Căutând clarificări, miniștrii au început rapid să facă presiuni asupra ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha, care participase la întâlnire prin teleconferință. Știa Sybiha ceva mai mult despre acest plan? Era real? La fel ca omologii săi, Sybiha a oferit detalii limitate, potrivit a doi oficiali prezenți la întâlnire. Merz și-a anulat programul. Driscoll (SUA): Sunt prea mulți „bucătari” pe Ucraina În Germania, cancelarul Merz a anulat o apariție programată la un eveniment de lectură la o școală elementară pentru a face față consecințelor. Echipa cancelarului s-a întrebat dacă Trump știa despre plan și dacă acesta trebuia luat cu adevărat în serios, potrivit a două persoane care au aflat despre modul lor de gândire. Până vineri, Trump și administrația sa începuseră să discute cu omologii lor europeni și devenea din ce în ce mai clar că planul era real. Daniel P. Driscoll, secretarul Armatei SUA, a declarat vineri, la o întâlnire din Ucraina, că țările europene au fost excluse din negocieri pentru a evita să existe „prea mulți bucătari”, au declarat oficialii prezenți. Driscoll a spus că oficialii europeni s-au apropiat prea mult de
Ucraina și Marea Britanie au semnat un acord de licență pentru dronele interceptoare Octopus
„Este un precedent istoric și următorul pas important care va permite producerea în Marea Britanie a interceptorilor ucraineni, care și-au dovedit eficacitatea în lupta împotriva (dronelor de atac rusești)”, a declarat Shmihal într-o postare pe Telegram. Dronele rusești de tip Shahed, proiectate inițial în Iran și produse în serie în Rusia sub numele de Geran-2, au devenit o armă centrală în atacurile Moscovei împotriva Ucrainei. Kievul și-a dezvoltat rapid capacitățile în domeniul dronelor începând din 2022, evoluând de la modificarea avioanelor comerciale la producerea de drone de atac și sisteme de recunoaștere la scară largă. Drona Octopus este una dintre mai multe drone interceptoare aflate în curs de dezvoltare, potrivit The Kyiv Independent. „Este planificată producția în serie a interceptorilor, care ar putea ajunge la câteva mii pe lună”, a spus Shmihal, adăugând: „Mijloacele fabricate vor fi transferate Ucrainei pentru a consolida protecția spațiului nostru aerian”. Shmihal a declarat pe 18 septembrie că Kievul va putea desfășura cel puțin 1.000 de drone interceptor zilnic pentru a respinge atacurile rusești „în viitorul apropiat”, fără a specifica intervalul de timp.
Nu vă e rușine?. Parlamentarii opoziției au oprit discursul președintelui Nicușor la fraza despre Ucraina
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a prezentat miercuri, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, direcţiile prioritare ale politicii externe şi de securitate ale ţării, în cadrul Strategiei de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030. Momentul a fost marcat însă de mai multe incidente provocate de parlamentari din opoziţie, care au întrerupt în repetate rânduri discursul şefului statului, în special când acesta a vorbit despre sprijinul pentru Ucraina. „Vom sprijini în continuare Ucraina”, a afirmat Nicuşor Dan după care la scurt timp, din băncile opoziţiei, s-au auzit strigăte precum „Nu vă e ruşine?”, „România când o sprijiniţi?” şi huiduieli prelungite. Reacţiile au obligat preşedintele să îşi întrerupă discursul de mai multe ori, în timp ce preşedintele de şedinţă le cerea parlamentarilor să respecte procedura şi să păstreze liniștea în sală. În debutul intervenţiei sale, Nicuşor Dan a subliniat că România trebuie să îşi facă auzită „mult mai pregnant” vocea pe plan extern. „Ne propunem să consolidăm parteneriatele noastre strategice şi să întărim rolul României în organismele şi formatele multilaterale: Uniunea Europeană, NATO, dar şi Iniţiativa celor Trei Mări, formatul B9. Sunt locuri în care vocea României trebuie să se audă mult mai pregnant”, a declarat preşedintele. Şeful statului a reafirmat şi angajamentul României faţă de stabilitatea şi dezvoltarea vecinilor din regiune. „Vom susţine în continuare stabilitatea şi dezvoltarea Republicii Moldova. Este un obiectiv important al politicii noastre externe. Vom sprijini în continuare Ucraina. Vom susţine, de asemenea, securitatea în zona Balcanilor de Vest şi vom susţine integrarea în Uniunea Europeană a vecinilor noştri. Este o condiţie a stabilităţii noastre viitoare”, a punctat Nicuşor Dan. Rolul Mării Negre Preşedintele a insistat şi asupra rolului strategic al Mării Negre pentru România, atât ca sursă de vulnerabilitate, cât şi de oportunitate. „Marea Neagră este un punct important în politica noastră externă. Pentru că, aşa cum am spus, este, pe de o parte, o vulnerabilitate. Pe de altă parte, poate să fie o mare oportunitate”, a afirmat acesta. În timp ce puterea a salutat direcţiile anunţate de preşedinte, opoziţia l-a acuzat că pune accentul pe angajamentele externe în detrimentul problemelor interne, reproşând că „România reală” – afectată de preţuri mari, infrastructură precară şi crize sociale – nu se regăseşte suficient în priorităţile prezentate.
Trump se va întâlni cu Putin și Zelenski dacă acordul de pace este final
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, și-a anunțat marți intenția de a se întâlni cu omologii săi ruși și ucraineni, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, „doar” atunci când acordul de încheiere a conflictului va fi „final sau în fazele sale finale”, scrie Baha. Președintele SUA a reiterat că s-au înregistrat „progrese extraordinare” în negocierile pentru oprirea conflictului de lungă durată „în ultima săptămână”, explicând că planul său inițial de 28 de puncte „a fost perfecționat cu contribuții suplimentare” atât din partea Ucrainei, cât și a Rusiei. De asemenea, Trump a dezvăluit că l-a instruit pe trimisul special al SUA, Steve Witkoff, să călătorească la Moscova și să se întâlnească cu președintele rus „în speranța finalizării acestui plan de pace”. Simultan, secretarul armatei americane, Dan Driscoll, se va întâlni cu oficiali ucraineni în cadrul procesului diplomatic. „Voi fi informat cu privire la toate progresele înregistrate, împreună cu vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul de război Pete Hegseth și șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles”, a menționat Trump.
Macron: Trupe franceze, britanice și turce ar putea fi desfășurate în Ucraina după semnarea păcii
Trupe franceze, britanice sau turce ar putea fi desfășurate în Ucraina imediat după încheierea unui acord de pace, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron într-un interviu acordat postului RTL. Forțele ar face parte din „Coaliția Doritorilor” și ar opera în zone din spatele frontului, precum Kiev sau Odesa, cu rol de securizare și instruire, fiind concepute ca o garanție de securitate pentru Ucraina în perioada post-conflict. Macron a precizat că desfășurarea nu s-ar face sub umbrela NATO, ci în cadrul unei cooperări interguvernamentale. „Avem aproximativ 20 de țări care au spus deja ce sunt pregătite să facă, fie în aer, pe uscat sau pe mare”, a spus liderul francez. El a menționat și posibilitatea creării unei „forțe aeriene de reasigurare”, care ar putea opera din afara Ucrainei, în coordonare cu Forțele Aeriene Ucrainene. Coaliția condusă de Franța și Marea Britanie a fost formată la începutul anului pentru a oferi garanții de securitate Ucrainei în perspectiva unui eventual acord de pace, cu obiectivul de a descuraja viitoare agresiuni ruse, notează Kyiv Independent. Londra și Paris au coordonat discuțiile privind trimiterea unei forțe internaționale care să sprijine armata ucraineană, să asigure stabilitatea în regiunile vestice și să ofere sprijin aerian și naval. Un oficial turc citat de Reuters în august nu a exclus participarea Ankarei, dar a subliniat că orice misiune de menținere a păcii ar necesita oîncetare a focului și un mandat clar. Turcia, deși membră NATO și parte a coaliției, a încercat să mențină un rol de mediator între Kiev și Moscova. Rusia a respins în repetate rânduri prezența trupelor NATO pe teritoriul ucrainean ca parte a unui acord de pace.
Casa Albă, despre discuțiile privind pacea din Ucraina: productive, dar există câteva puncte de dezacord
Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a lui Donald Trump, a făcut o declarație pentru jurnaliștii strânși în fața Casei Albe. Ea a spus că discuțiile pentru a pune capăt războiului din Ucraina au fost productive, dar a recunoscut că încă există câteva puncte de dezacord, potrivit Sky News. Planul revizuit ar trebui prezentat din nou rușilor, a adăugat Karoline Leavitt. Trump a pus multă presiune pe ambii lideri, Puțin și Zelenski, a precizat Leavitt. Ce vor ucrainenii, ce cred rușii Tot luni un consilier ucrainean a făcut un anunț surpriză. Planul de pace în 28 de puncte anunțat de SUA săptămâna trecută „nu mai există”, a declarat Oleksandr Bevz, unul dintre consilierii șefului biroului președintelui ucrainean, potrivit Sky News. Bevz a făcut parte din echipa de negocieri de la Geneva. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Oleksandr Bevz a transmis că reprezentanții Kievului au avut „discuții foarte constructive cu Statele Unite”. El a spus că secretarul de stat american Marco Rubio a susținut că a fost „cea mai productivă” întâlnire dintre Ucraina și administrația condusă de Donald Trump. Ucrainenii au analizat fiecare punct al planului propus cu SUA și după discuții au ajuns la concluzia că „în forma în care a fost văzut de toată lumea anterior, nu mai există (planul n.r.)”, a spus Oleksandr Bevz. „Unele puncte au fost eliminate, altele revizuite – niciuna dintre preocupările Ucrainei nu a rămas neabordată”, a adăugat el. Bevz a spus că „deciziile finale cu privire la cele mai sensibile probleme” vor fi luate de Volodimir Zelenski și președintele Trump. Iuri Ușakov, un reprezentant al Kremlinului, a avut luni o primă reacție privind propunerile europenilor legate de planul de pace. Sunt „complet neconstructive”, a spus un consilier referindu-se la poziția europenilor care sprijină Ucraina. În schimb, multe dintre propunerile americane par acceptabile pentru ruși. Liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea cu privire la planul în 28 de puncte al SUA, în special cu privire la concesiile teritoriale ale Ucrainei și la reducerea dimensiunii forțelor sale armate.