UE pregătește recompense pentru fermierii care protejează natura
Uniunea Europeană lucrează la un nou sistem de „credite pentru natură”, destinat să stimuleze financiar fermierii, silvicultorii și alți administratori de terenuri care desfășoară activități ce protejează ecosistemele. Măsura are ca scop să transforme protejarea naturii într-o activitate economică sustenabilă, într-un context în care bugetele publice sunt deja tensionate de alte priorități, precum apărarea. Comisia Europeană a anunțat luni că va crea un grup de experți, format din reprezentanți ai guvernelor, fermierilor, comunităților locale și oameni de știință, care să elaboreze metodologia și criteriile de funcționare pentru acest nou mecanism. UE intenționează să lanseze și un proiect-pilot pentru testarea sistemului, până în anul 2027, potrivit Reuters. Credite ecologice pentru practici agricole regeneratoare Noul model ar permite companiilor sau țărilor să cumpere credite emise de cei care desfășoară activități benefice pentru mediu, cum ar fi plantarea de arbori, restaurarea zonelor umede sau tranziția către practici agricole regenerative. Printre aceste acțiuni se numără și rotația culturilor, utilizarea compostului în locul îngrășămintelor chimice, reducerea arăturii, menținerea pajiștilor biodiversificate sau protejarea surselor de apă. Obiectivul este refacerea biodiversității și combaterea degradării solului, într-un mod care susține și economia rurală. Grupul de experți va stabili standarde clare pentru certificarea acestor credite și pentru reglementarea unei piețe dedicate, urmând să se decidă ulterior dacă noul sistem va fi integrat în legislația europeană. Din experiența pieței creditelor de carbon „Nu este vorba despre transformarea naturii într-o marfă, ci despre recunoașterea și recompensarea acțiunilor care restaurează și susțin natura”, a clarificat comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall. Modelul propus se inspiră din piața mai avansată a creditelor de carbon, un sistem în care proiecte de reducere a emisiilor de CO₂ vând credite companiilor interesate să compenseze impactul climatic. Totuși, această piață a fost afectată de scandaluri recente, după ce o parte din proiecte nu au oferit beneficiile climatice pe care le-au promis. În paralel, Comisia a propus recent un obiectiv climatic pentru 2040 care, pentru prima dată, ar permite statelor membre să includă în calcule și credite de carbon internaționale. Oficialii europeni spun că experiențele din aceste piețe, inclusiv eșecurile sau neregulile ivite, vor fi analizate cu atenție pentru a evita greșelile trecutului și pentru a construi un sistem solid și credibil în ceea ce privește „creditele pentru natură”.
Germania, Franța și Italia pregătesc riposta UE la taxele vamale impuse de SUA/ Ursula von der Leyen a discutat cu Trump
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, s-a consultat cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierul italian, Giorgia Meloni, asupra opțiunilor Uniunii Europene de a riposta la taxele impuse de Administrația Donald Trump. ”Factorul timp are o mare importanță. Timpul înseamnă bani. În acest context, discuțiile nu s-au încheiat încă. Procesul de formulare a poziției nu s-a finalizat. Negocierile trebuie efectuate în contact strâns cu partenerii europeni”, a declarat Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al Guvernului Germaniei. În același timp, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut o discuție cu Donald Trump, președintele Statelor Unite. ”A fost o discuție bună”, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, citat de agenția de presă ANSA. Uniunea Europeană ar putea accepta impunerea de către Statele Unite a unor taxe vamale de 10%, dar vrea excepții în sectoarele economice esențiale, precum industria farmaceutică, a semiconductorilor și avioanelor comerciale, au declarat funcționari de la Bruxelles. Conform surselor, Uniunea Europeană vrea instituirea de cote și excepții pentru a reduce tarifele aplicate de Washington importurilor de autovehicule (25%), oțel și aluminiu (50%). Comisia Europeană consideră că, deși un astfel de aranjament ar favoriza ușor Statele Unite, ar putea fi acceptabil, au precizat oficialii europeni, sub protecția anonimatului. Uniunea Europeană va continua negocierile cu Statele Unite cel puțin până pe data de 9 iulie, când președintele Donald Trump ar putea introduce tarife pe bază de reciprocitate de 50%. Liderul de la Casa Albă le-a impus tarife tuturor partenerilor comerciali, în efortul de a forța companiile să transfere producția pe teritoriul Statelor Unite. Oficiali de la Washington au evocat posibilitatea impunerii taxelor comerciale pe bază de reciprocitate de la 1 august. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Süddeutsche Zeitung: Trump a obținut aprobarea planului fiscal /Urmează marea CRIZĂ financiară? ANALIZĂ Băncile europene vor trebui să transmită RAPID datele financiare /Oficiali BCE: „Integrarea modalităților de raportare va eficientiza activitățile” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Ursula von der Leyen: UE va ajuta Republica Moldova să combată atacurile hibride ale agenților autocrației
Anunțul a fost făcut în urma summitului bilateral UE-Moldova, desfășurat vineri la Chișinău, unde au fost primiți Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, António Costa. „Ne angajăm să vă protejăm împotriva atacurilor hibride și a șocurilor energetice de care țara dumneavoastră a fost victima. Cine se află în spatele acestor atacuri este clar pentru noi toți cei de aici. Aceștia sunt aceiași agenți ai autocrației care încearcă să submineze democrațiile noastre peste tot în Europa”, a spus Von der Leyen după summit, potrivit The Kyiv Independent. Guvernul proeuropean al președintei Maia Sandu se confruntă cu o provocare din partea Partidului Socialist pro-rus, pe fondul temerilor tot mai mari de destabilizare înainte de alegerile parlamentare care vor avea loc în acest an în luna septembrie. Maia Sandu a acuzat Rusia că se folosește de prezența sa militară în regiunea Transnistria pentru a stârni tulburări și a deraia aspirațiile UE ale țării. La 12 iunie, ea a avertizat că Moscova ar putea provoca o criză în Transnistria pentru a influența rezultatul alegerilor.
Süddeutsche Zeitung: Trump a obținut aprobarea planului fiscal /Urmează marea criză financiară?
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a obținut aprobarea de către Congres a planului fiscal masiv, în efortul de stimulare a activităților economice, însă piețele financiare sunt preocupate de riscurile majore asociate datoriei suverane, comentează publicația germană Süddeutsche Zeitung. După eforturi intense, Camera Reprezentanților și Senatul Statelor Unite au aprobat Planul fiscal masiv, care însă va amplifica datoria suverană. Planul conține reduceri de taxe care vor totaliza 4.500 de miliarde de dolari, dar sunt prevăzute și reduceri ale asistenței sociale. Creștere economică sau criză financiară? Aceasta este întrebarea Donald Trump speră să stimuleze economia Statelor Unite, însă datoria suverană uriașă, care se ridică acum la 36.000 de miliarde de dolari, a generat deja turbulențe pe piețele financiare. Până în 2034, datoria Statelor Unite ar putea atinge nivelul de 134% din valoarea PIB-ului. Comparativ, datoria externă a Germaniei este la nivelul de 80% din PIB, în pofida planului de investiții în apărare și în modernizarea infrastructurii. Și deficitul bugetar al Statelor Unite este în creștere. ”Politicile fiscale ale Washingtonului vor rămâne pe un parcurs expansionist. Iar acest lucru va avea efecte inclusiv asupra pieței europene a obligațiunilor. Titlurile guvernamentale europene vor deveni mai atractive, dar, din cauza situației din SUA, dobânzile vor crește”, explică Dirk Schumacher, economist-șef la grupul financiar KfW. ”Până acum, piețele financiare au fost relativ calme, deși s-a resimțit o stare de nervozitate începând din aprilie, când Trump a impus taxe vamale, declanșând conflicte comerciale. Experții evocă o stare de volatilitate. Planul fiscal al președintelui american generează amenințări la adresa stabilității financiare globale. Piața americană a obligațiunilor și dolarul constituie ancore ale sistemului financiar global. Prin urmare, turbulențele din Statele Unite sunt contagioase pentru alte țări. Dacă se erodează încrederea investitorilor în gradul de solvență al Statelor Unite, dobânzile vor crește, ceea ce va intensifica presiunile asupra credibilității Statelor Unite”, constată publicația germană Süddeutsche Zeitung, într-un editorial cu titlul ”Urmează marea criză financiară?”, semnat de Markus Zydra. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Băncile europene vor trebui să transmită RAPID datele financiare /Oficiali BCE: „Integrarea modalităților de raportare va eficientiza activitățile” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Contextul geopolitic provoacă îngrijorări în rândul țărilor UE. Statele dezbat revenirea la stagiul militar obligatoriu
La sfârșitul lunii iunie, membrii NATO au convenit să își majoreze cheltuielile pentru apărare și securitate la 5% din PIB. Totuși, fără forța de muncă necesară, această majorare ar putea să nu fie suficientă pentru a spori gradul de pregătire militară a Europei și a devenit un subiect de dezbatere politică pe continentul european. Consiliul European pentru Relații Externe a realizat recent un sondaj în nouă țări europene. Datele au arătat că, în mai multe dintre acestea, inclusiv Franța, Germania și Polonia, majoritățile susțin reintroducerea serviciului militar obligatoriu, însă sprijinul dispare în grupa de vârstă 18-29 de ani în Germania și Polonia, scrie DPA. Ce țări au serviciul militar obligatoriu și ce țări au în vedere introducerea măsurii În prezent, nouă state membre au stagiu militar obligatoriu: Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. Și Croația va introduce această măsură din 2026. După sfârșitul Războiului Rece, mai multe țări europene au renunțat la serviciul militar obligatoriu și au adoptat recrutarea pe bază de voluntariat. De exemplu, ca răspuns la amenințarea la adresa securității reprezentată de Rusia, armata germană încearcă să recruteze încă cel puțin 60.000 de soldați. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat săptămâna trecută că el crede că pe viitor, cel mai probabil, va fi necesară reintroducerea stagiului militar obligatoriu. O dezbatere similară a luat amploare în Portugalia, după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022. Bulgaria, cândva unul dintre cele mai militarizate state din fostul bloc estic, a renunțat la stagiul militar în anul 2008. În prezent, se ia în considerare o formare obligatorie limitată, iar conscripția completă este planificată dacă înrolarea continuă să fie deficitară. Atât Franța, cât și Polonia au deschis dezbateri în acest sens. Prim-ministrul polonez Donald Tusk a anunțat în martie că dorește să reintroducă o formă de serviciu militar, cu un obiectiv de 100.000 de participanți pe an. În Belgia, conscripția a fost suspendată din 1993, dar nu a fost abolită. Astfel, ea ar putea reintra în vigoare prin intermediul unei modificări legislative. Situația în România La noi în țară, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în 2007, odată cu aderarea la NATO și la UE. Totuși, în caz de război, serviciul militar obligatoriu poate fi reintrodus și toți cetățenii pot fi înrolați. La începutul anului 2025, fostul ministru al Apărării, Angel Tîlvăr, afirma că „nu se pune problema obligativităţii stagiului militar decât, aşa cum specifică legea, în stări de asediu, de război, de mobilizare”. Țările care se opun introducerii stagiului militar obligatoriu Sunt și state europene care nu iau în calcul introducerea armatei obligatorii. În martie 2024, ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a exclus reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Nici Slovenia nu ia în considerare recrutarea în acest moment, în ciuda deficitului din forțele armate, potrivit Ministerului Apărării. Premierul Robert Fico a insistat asupra alternativelor voluntare după ani de eforturi de recrutare nereușite. În Irlanda, ideea introducerii conscripției militare nu figurează pe agenda politică. Țara nu a avut niciodată conscripție de la independența sa, în urmă cu peste 100 de ani.
Uniunea Europeană majorează cotele de IMPORT pentru anumite produse agricole din Ucraina
Uniunea Europeană a majorat cota de import pentru grâul din Ucraina, de la un milion la trei milioane de tone, ca parte a unei înțelegeri revizuite, arată Reuters. La finalul lunii iunie, Uniunea Europeană și Ucraina ajungeau la un acord comercial preliminar. UE a introdus încă din 2022 o scutire de la obligațiile vamale pentru produsele agricole ucrainene, în ideea de a sprijini Kievul în fața invaziei rusești. Acordul revizuit include 40 de mărfuri și prevede majorarea cotelor de import pentru: zahăr de la 20.000 la 100.000 tone, orz, de la 350.000 la 450.000 tone carnea de pasăre de la 90.000 tone la 120.000 tone. Cotele de import au apărut după ce fermierii din cadrul spațiului comunitar și-au manifestat indignarea față de prioritizarea produselor ucrainene în defavoarea celor realizate în UE. La acel moment, europenii susțineau că se simt dezavantajați de măsuri, pentru că fermierii din Ucraina ar fi vândut sub prețul pieței, iar beneficiile fiscale acordate acestora le majorau profitul în timp ce restul plătitorilor de taxe realizau venituri mai mici. CITEȘTE ȘI: Bloomberg: UE se pregătește să propună INTERZICEREA importurilor de gaz rusesc până la sfârșitul anului 2027 Ministrul de Externe ungar: RUSIA va continua să livreze petrol și gaze Ungariei Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu … vezi toate articolele
Zelenski va face tot posibilul ca Ucraina să adere la UE, în ciuda deciziei de veto a Ungariei
În cadrul declarțiilor de presă, președintele Volodimir Zelenski a precizat că va face „orice” ca Ucraina să continue negocierile de aderare la UE, potrivit Euronews. „Nimeni nu poate opri Ucraina în acest mod. Țara depinde de unitate. Din partea noastră, noi vom face orice. Avem nevoie de sprijin din partea tuturor liderilor”, a precizat Zelenski în cadrul ceremoniei de lansare a președinției rotative la UE din Aarhus. Zeleski a dat declarații, alături de premiera daneză Mette Frederiksen, președintele Consiliului European António Costa și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Danemarca sprijină aderarea Ucrainei la UE Premiera daneză, Mette Frederiksen a declarat public sprijinul față de accederea Kievului, iar tema principală a discuțiilor a fost deschiderea primului capitol de negocieri. Danemarca intenționează să folosească statutul de mandatul de președinție la Consiliul UE pentru a pune presiuni asupra Ungariei să schimbe decizia de veto în ceea ce privește negocierile pentru aderarea Ucrainei la UE. „Ucraina aparține familiei Europene și NATO”, a declarat premiera daneză Mette Frederiksen, adăugând că Danemarca se gândește la „cea mai bună variantă de a continua” procesul, fără a oferi alte detalii.
Băncile europene vor trebui să transmită rapid datele financiare /Oficiali BCE: Integrarea modalităților de raportare va eficientiza activitățile
Băncile din spațiul Uniunii Europene trebuie să raporteze mai rapid datele financiare, pentru a facilita procesul decizional în materie de politică monetară în zona euro, precum și activitățile de monitorizare, afirmă oficiali din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE). Autoritățile naționale și cele europene au intensificat cooperarea cu băncile pentru integrarea cerințelor de raportare în Europa. Acest lucru va reduce costurile pentru bănci și va îmbunătăți calitatea datelor, explică Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al BCE, și José Manuel Campa, președintele Autorității Bancare Europene. ”Colectarea datelor furnizate de bănci este esențială pentru autorități în acțiunile de stabilire a politicii monetare, în procesul de supraveghere și soluționare a litigiilor. Dar băncile europene sunt expuse tot mai multor cerințe de raportare din partea diverselor autorități europene și naționale. Adesea, aceste cerințe diferă: pentru bănci, această lipsă de armonizare îngreunează raportarea, iar, pentru autorități, complică analizele”, argumentează Isabel Schnabel și José Manuel Campa într-un articol publicat pe site-ul Băncii Centrale Europene. Integrarea procedurilor de raportare va facilita activitățile Pentru a armoniza procedurile, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) și Banca Centrală Europeană (BCE) au creat în 2024 Comitetul Bancar de Raportări Comune. Obiectivul inițiativei este armonizarea și simplificarea datelor statistice și intensificarea cooperării cu industria bancară. ”Inițiativa modifică fundamental abordarea în privința raportării datelor bancare. Armonizarea standardelor va reduce dificultățile de raportare și va îmbunătăți calitatea datelor. Acest lucru se aliniază inițiativei Comisiei Europene privind simplificarea și are rolul intensificării competitivității Europei. În plus, este furnizată expertiză pentru armonizarea conceptelor și a termenelor-limită, iar centralizarea datelor este îmbunătățită”, subliniază Isabel Schnabel și José Manuel Campa. Pe termen lung, Banca Centrală Europeană vizează integrarea totală a sistemelor de raportare, pentru analizarea în mod mai eficient a datelor despre credite și despre situația financiară generală, cu obiectivul reducerii riscurilor. ”Integrarea modalităților de raportare a datelor statistice va eficientiza activitățile și va îmbunătăți calitatea datelor. De asemenea, vor fi depistate cifrele inexacte și situațiile redundante”, subliniază specialiștii BCE. Foto: Profimedia Citește și: Deficitul comercial al SUA este în CREȘTERE, în pofida eforturilor președintelui Trump /Piața muncii este stabilă Companiile sunt îngrijorate de reglementările UE privind inteligența artificială /„Generează INCERTITUDINE” și afectează competitivitatea Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Republica Moldova face presiuni pentru aderarea la UE. Bruxelles-ul nu are în plan decuplarea țării de Ucraina în procesul de extindere
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se va întâlni cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului UE, António Costa. În paralel, președinta Maia Sandu și guvernul de la Chișinău fac un efort pentru a accelera aderarea țării la UE. Moldova este dornică să prezinte progresele sale recente în ceea ce privește alinierea la standardele UE ca motive pentru decuplarea parcursului său de extindere de cel al Ucrainei. Totuși, Bruxelles-ul rămâne prudent. Într-o declarație pentru Euronews, o sursă din cadrul președinției rotative daneze a Consiliului UE a afirmat că „decuplarea procesului de extindere între Moldova și Ucraina nu este deocamdată”. Motivul este acela că dacă i s-ar permite Moldovei să meargă mai departe, ar putea trimite un semnal greșit, sugerând o aprobare strategică a obiectivelor destabilizatoare ale Rusiei în regiune. Amenințări hibride din partea Rusiei Bruxelles-ul rămâne foarte conștient de presiunile interne și externe cu care se confruntă Republica Moldova. În timp ce opinia publică este împărțită între sentimente pro-occidentale și pro-ruse, regiunea separatistă transnistreană, aflată sub control rusesc de facto, rămâne o sursă de instabilitate. Moldova și Ucraina au depus cereri de aderare la UE în martie 2022 și au primit statutul de țară candidată în iunie același an. Discuțiile oficiale de aderare au început în iunie anul trecut.
Giganții industriali europeni negociază pe cont propriu tarifele americane
În timp ce Bruxelles-ul încearcă să mențină o linie comună în fața amenințărilor comerciale americane, unii dintre cei mai mari jucători industriali europeni au ales să negocieze direct cu Washingtonul, urmărindu-și strict propriile interese. Mercedes-Benz, BMW AG, Volkswagen AG și LVMH Moët Hennessy Louis Vuitton SE conduc un val de inițiative private care slăbesc poziția de negociere a Uniunii Europene în fața tarifelor lui Trump, potrivit Bloomberg. În cadrul unor întâlniri neoficiale, directorii executivi și oficiali de rang înalt ai acestor companii au călătorit la Washington pentru a se întâlni cu apropiați ai lui Trump, inclusiv cu secretarul pentru Comerț, Howard Lutnick. Deși au oferit concesii, precum anunțuri de investiții noi sau mutarea unor linii de producție în Statele Unite, progresele negocierilor au fost minime. BMW a confirmat proiectul unor investiții suplimentare pe teritoriul american, Mercedes a mutat producția SUV-ului GLC în Alabama, iar Volvo Cars AB s-a angajat să-și extindă capacitățile de producție pe teritoriul american. Efect de domino al relocării producției în SUA Oficialii europeni se tem că aceste mutări vor atrage furnizorii europeni să-și relocheze activitățile peste Atlantic. Logica este simplă: dacă marii producători, precum Mercedes, BMW sau Sanofi, își mută o parte din producție în Statele Unite, furnizorii lor direcți riscă să piardă contracte dacă nu urmează aceeași cale, iar relocarea unor fabrici sau investiții în SUA devine, treptat, nu doar o alegere strategică, ci o necesitate de supraviețuire în lanțul de producție. Industria echipamentelor medicale a atras deja atenția asupra efectelor în cascadă ale unui conflict comercial între UE și SUA: „Dacă UE ripostează, sectorul este lovit de două ori, iar costurile de producție ale dispozitivelor medicale cresc”, a explicat Oliver Bisazza, director executiv al grupului MedTech Europe, care reprezintă companii precum Philips, Bayer și Siemens Healthineers. Produsele europene, „ostatici politici” într-un conflict care nu le privește direct Oficialii Uniunii Europene au precizat că vor utiliza orice instrument, inclusiv contramăsuri, pentru a proteja interesele blocului, în contextul negocierilor în curs între Bruxelles și Washington. „Toate opțiunile sunt pe masă” potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Însă această poziție este subminată de acțiunile companiilor care negociază separat, iar cele mai perturbatoare mișcări provin, potrivit oficialilor UE, din partea producătorilor auto germani, care și-au prezentat propriile propuneri în dialogul cu autoritățile americane. Asociațiile producătorilor de coniac francez și whiskey irlandez și-au intensificat și ele eforturile de lobby, știind că tarifele de retorsiune ar lovi un sector în care SUA și China generează peste 80% din exporturi. Organizațiile din Paris și Dublin au transmis Bruxelles-ului documente în care cer o reducere a tensiunilor, subliniind că băuturile spirtoase au devenit „ostatici politici” într-un conflict care nu le privește direct. Soluție de compromis – zonă de liber schimb între UE și SUA Pentru companiile europene, momentul este cu atât mai sensibil cu cât cererea internă este slabă, concurența din China devine mai mare, iar pierderea accesului la energia ieftină din Rusia generează costuri suplimentare, toate acestea sporind dependența economică de piața americană. Vocile influente din mediul de afaceri cer moderație. Bernard Arnault, președintele LVMH – un conglomerat francez de bunuri de lux, cel mai mare din lume, a avertizat că eșecul în atingerea unui acord cu SUA ar fi „catastrofal” pentru industria franceză a vinurilor și băuturilor spirtoase. El a pledat pentru compromis și chiar a propus crearea unei zone de liber schimb între UE și SUA. Între timp, UE ia în considerare acceptarea unui acord comercial care ar include un tarif universal de 10% pentru multe dintre exporturile sale, deși încearcă să obțină rate mai mici pentru sectoare-cheie precum industria farmaceutică, băuturile alcoolice, semiconductori și aviație civilă. Oficialii europeni lucrează și la consolidarea pieței interne, grăbind încheierea de acorduri comerciale globale pentru a oferi companiilor alternative la dependența de SUA. Merz: Mai bine rapid și simplu decât lung și complicat „Pentru a optimiza interesul UE, Comisia trebuie cu adevărat să preia conducerea”, apreciază economiști precum Michael Plummer, profesor de economie internațională la Universitatea Johns Hopkins. Un rezultat slab în negocierile cu Washingtonul poate avea efecte negative și asupra relațiilor cu China, într-un context în care tensiunile privind subvențiile pentru vehicule electrice, panourile solare și accesul la tehnologii verzi sunt în creștere. Pe lângă presiunile corporatiste, cancelarul german Friedrich Merz a criticat abordarea Comisiei Europene, considerând-o prea complexă, și a cerut o concentrare mai mare asupra sectoarelor industriale strategice ale Germaniei: auto, farmaceutic, chimic și al utilajelor. „Nu este vorba despre un acord comercial detaliat și rafinat cu Statele Unite ale Americii. Mai bine rapid și simplu decât lung și complicat”, a declarat liderul german joi, la un forum bancar din Berlin.