Etichetă: ungaria

Consiliul UE a încheiat mecanismul de condiționalitate impus Ungariei, deblocând fonduri de 4,2 miliarde de euro

Consiliul UE a încheiat mecanismul de condiționalitate impus Ungariei în 2022 din cauza riscurilor de corupție, deblocând astfel fonduri în valoare de 4,2 miliarde de euro, potrivit Euronews. Decizia permite, de asemenea, Ungariei să revină în programele europene Erasmus+ și Horizon Europe, după ce noul guvern condus de Péter Magyar a adoptat reforme anticorupție. Mecanismul de condiționalitate a fost introdus în 2022, în timpul guvernării fostului premier Viktor Orbán, pentru a condiționa accesul la fondurile europene de respectarea statului de drept. Măsura a dus la suspendarea unei părți importante din finanțarea Uniunii Europene destinată Ungariei, din cauza îngrijorărilor privind corupția. După victoria electorală a partidului de centru-dreapta Tisza, condus de Péter Magyar, noul guvern a adoptat noi măsuri pentru combaterea corupției și creșterea transparenței. Scopul principal era de a obține deblocarea fondurilor europene. Premierul a convenit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, asupra eliberării unei sume totale de 16,4 miliarde de euro, în schimbul unor reforme și al unor planuri de investiții. „Astăzi începe un nou capitol. Pentru Ungaria și pentru Europa”, a scris Ursula von der Leyen pe rețelele de socializare. Ungaria mai așteaptă accesul la alte fonduri europene Pe lângă cele 4,2 miliarde de euro deblocate acum, Ungaria solicită accesul la alte 10 miliarde de euro din fondurile europene pentru redresarea după pandemia de COVID-19. O sumă suplimentară de 2,2 miliarde de euro este totuși în continuare condiționată de îmbunătățiri în domeniul libertății academice. La sfârșitul lunii august, guvernul ungar a anunțat că a îndeplinit toate condițiile necesare pentru accesarea fondurilor. Comisia Europeană evaluează în prezent dacă cerințele au fost respectate. În cazul unei evaluări pozitive, Budapesta ar putea obține accesul la fonduri până la sfârșitul anului, după o aprobare așteptată în toamnă.

Fostul ministru al lui Orbán, audiat pentru afacerile cu BYD. Noul Guvern investighează deciziile privind compania chineză

Duminică, fostul ministru le-a declarat jurnaliștilor că există „neînțelegeri serioase” în privința investiției BYD în Ungaria, potrivit The Independent. „Consider un mare succes faptul că această fabrică a venit în Ungaria”, a declarat Szijjártó. El a susținut că subvențiile propuse și acordate pentru construcția fabricii BYD de la Szeged s-au încadrat în limitele obișnuite pentru investiții de asemenea dimensiuni. Noul premier Péter Magyar vrea investigarea deciziilor Actualul premier al Ungariei, Péter Magyar, a anunțat încă din iulie intenția de a verifica modul în care au fost gestionate investițiile companiei chineze. Magyar l-a acuzat pe Szijjártó că a sprijinit BYD cu „sute de miliarde” de forinți din bani publici, precum și prin sprijin diplomatic și infrastructură asigurată de stat. Premierul a promis o investigație care să analizeze deciziile, negocierile și angajamentele asumate de statul ungar în legătură cu investiția BYD în perioada în care Szijjártó era ministru. Acuzațiile formulate de Magyar nu echivalează, în această etapă, cu o constatare că fostul ministru ar fi încălcat legea. Ungaria a mizat masiv pe investițiile chineze În timpul guvernelor Orbán, Szijjártó a negociat numeroase investiții ale companiilor chineze în Ungaria, în special în industria bateriilor destinate automobilelor electrice. Strategia Budapestei urmărea transformarea țării într-un centru global pentru producția bateriilor litiu-ion. Rezultatele economice au fost însă afectate de reducerea cererii și de alte presiuni din piață. Guvernul condus de Péter Magyar, instalat în mai, a promis între timp o reglementare mai strictă și un control sporit asupra industriei bateriilor. Măsurile au fost anunțate după accidente de muncă și după identificarea, la unele fabrici, a unor niveluri de contaminare peste limitele legale. Cazul Szijjártó-BYD pune astfel sub presiune una dintre componentele importante ale strategiei economice promovate în perioada Orbán: atragerea masivă de capital chinez în Ungaria, în special în sectoarele automobilelor electrice și bateriilor.

Fostul ministru de Externe al Ungariei, anchetat pentru călătorii scumpe cu avioane private. Guvernul reclamă cheltuieli suplimentare de milioane de euro

Plângerea depusă de ministra de Externe Anita Orban este cea mai recentă dintr-o serie de măsuri luate de noul guvern în cadrul campaniei sale anticorupție, după ce premierul Peter Magyar l-a înlăturat de la putere pe Viktor Orban, după 16 ani, în urma victoriei categorice obținute la alegerile din aprilie, scrie Reuters. Viktor Orban a respins acuzațiile de corupție. Purtătorul său de cuvânt, Bertalan Havasi, a declarat, într-un răspuns pentru Reuters, că zborurile ministrului de Externe au respectat în totalitate hotărârea guvernamentală în vigoare. „În ultimii ani, deplasările externe ale Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului au fost organizate cu o eficiență exemplară”, a spus acesta. „Peter Szijjarto merită, prin urmare, laude, nu atacuri motivate politic”. Într-un videoclip publicat marți pe Facebook, Anita Orban a declarat că nu există nicio dovadă că Szijjarto și echipa sa ar fi ținut cont de necesitatea reducerii costurilor atunci când și-au organizat deplasările. „Începând din 2022, au trecut în mod obișnuit la folosirea unor avioane private închiriate sau a aeronavelor armatei pentru deplasările ministrului (Peter Szijjarto – n.r.) și ale delegației sale”, a spus ea. Potrivit acesteia, documentele și ancheta arată că, între 2022 și 2026, aceste deplasări au costat, în medie, de aproape șase ori mai mult decât ar fi costat zborurile regulate la clasa business, diferența fiind de 4 miliarde de forinți (aproximativ 10,9 milioane de euro). „Faptele descoperite ridică, prin urmare, suspiciunea unei gestionări defectuoase a fondurilor, care a provocat pierderi semnificative, și pun, de asemenea, în discuție responsabilitatea fostei conduceri a ministerului”, a adăugat ea.

Ungaria se pregătește să reducă ținta de inflație, pentru aderarea la zona euro în 2030. România, mai departe de acest obiectiv decât acum 10 ani

Consiliul Monetar al Băncii Naționale din Ungaria se pregătește să ia măsuri pentru reducerea actualei ținte de inflație, care în prezent este de 3%. Tema reducerii țintei de inflație a fost abordată tot mai des, după ce Partidul Tisza a transmis că unul dintre obiectivele principale este adoptarea monedei euro, transmite Ziarul Financiar. Pentru aderarea la zona euro, un stat trebuie să demonstreze că poate menține ținta de inflație la un nivel 2%, după cum prevede Banca Centrală Europeană (BCE).  Loading … În prezent, Ungaria are cea mai mare țintă de inflație, 3%, dintre toate statele din afara zonei euro. Țări precum Polonia și România au o țintă de inflație de 2,5%, iar Cehia una de 2%. România, mai puține șanse decât Ungaria să adopte moneda euro Deși România are o țintă de inflație mai mică decât Ungaria, este chiar mai puțin în măsură să îndeplinească condițiile pentru aderarea la zona euro, mai precizează sursa citată. În Ungaria ținta inflației a fost redusă ultima dată de la 3,5% la 3%, în urmă cu mai bine de douăzeci de ani, în 2005. România a modificat, ultima dată, ținta de inflație în 2013, când a redus-o de la 3% la actualul nivel de 2,5%. Guvernul doreşte ca Ungaria să îndeplinească condiţiile pentru adoptarea euro până în 2030, după care forintul poate fi înlocuit. În cazul Consiliului Monetar al Băncii Naționale din Ungaria, ţinta de inflaţie este în prezent de 3%, cu o bandă de toleranţă de plus sau minus un punct procentual care oferă băncii centrale spaţiu de confort în caz de şocuri pe termen scurt. Mai exact, Ungaria „ţinteşte“ spre o inflaţie de 3% pe o perioadă de un an şi jumătate până la doi ani, iar în practică aceasta înseamnă că inflaţia se poate situa în intervalul 2-4%. Rata anuală a inflației în Ungaria este de 1,3% Rata anuală a inflației în Ungaria a crescut ușor la 1,3% în august 2026, față de 1,2% în iulie – nivel care reprezentase cea mai scăzută valoare înregistrată din noiembrie 2016, potrivit Trading Economics. Această creștere a fost determinată, în mare măsură, de prețurile mai mari la băuturi alcoolice, produse din tutun (3,2% față de 2,9% în iulie), bunuri de folosință îndelungată (1,5% față de 1,8%) și alte bunuri, inclusiv combustibili (1,2% față de 0,3%). România a avut cea mai mare rată a inflației din UE în luna iulie 2026, cu 8,2%. Când a îndeplinit România toate condițiile pentru aderarea la zona euro În prezent însă, România îndeplinește doar un singur criteriu, în ceea ce privește aderarea la zona euro, în profundă antiteză cu situația de acum aproximativ un deceniu. România s-a aflat cel mai aproape din punct de vedere tehnic de aderare la zona euro în anul 2015. În acea perioadă, Guvernul era condus de Victor Ponta, iar țara noastră îndeplinea aproape toate criteriile economice de la Maastricht, fiind necesară doar intrarea în mecanismul ERM II. În schimb, în 2026, potrivit Raportului de convergență pentru anul curent, România îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare. În 2015, deficitul bugetar era de aproximativ 0,8 din PIB, mult sub limita europeană de 3%. Datoria publică se situa la aproximativ 37-38% din PIB, sub plafonul de 60%. Inflația era foarte redusă, chiar negativă spre finalul anului, ceea ce a permis țării noastre să îndeplinească criteriul privind stabilitatea prețurilor în evaluările europene. De asemenea, dobânzile pe termen lung erau în jur de 3,6%, sub valoarea de referință. FOTO: Envato

Nicu Ștefănuță cere Guvernului Ungariei soluții pentru finanțarea proiectelor culturale ale maghiarilor din Transilvania

Vicepreședintele Parlamentului European, europarlamentarul Nicu Ștefănuță, îi cere Guvernului Ungariei să găsească soluții pentru continuarea finanțării proiectelor culturale, educaționale și comunitare destinate maghiarilor din Transilvania. Nicu Ștefănuță anunță că i-a solicitat premierului Ungariei, Magyar Péter, și ministrului Culturii, Tarr Zoltán, o întâlnire la Budapesta pentru a discuta situația mai multor proiecte și organizații culturale din Transilvania. Europarlamentarul declară în ultima perioadă, unele organizații culturale se confruntă cu întârzieri și incertitudini în ceea ce privește finanțarea. În anumite cazuri, evenimentele au fost amânate sau suspendate, iar organizatorii au fost nevoiți să caute rapid alte surse de bani pentru a putea continua proiectele. „Oamenii care organizează festivaluri, tabere pentru copii și tineri, evenimente culturale și activități comunitare nu fac politică atunci când își păstrează tradițiile și construiesc viața comunității. Aceste organizații trebuie judecate după ceea ce fac pentru oameni și pentru comunitățile lor, nu după opțiunea politică a participanților sau beneficiarilor”, transmite Nicu Ștefănuță. Acesta precizează că „în multe localități, un festival, o tabără sau un eveniment cultural înseamnă mult mai mult decât o singură zi de program. Înseamnă copii și tineri care se întâlnesc, tradiții care se transmit și comunități care rămân unite”. Potrivit europarlamentarului, România și Ungaria trebuie să asigure mecanisme de finanțare transparente, predictibile și accesibile organizațiilor eligibile. El spune că va solicita și sprijinul autorităților române, inclusiv al Ministerului Culturii, pentru a găși soluțiile potrivite care să permită continuarea proiectelor. Nicu Ștefănuță propune o întâlnire la Budapesta În scrisoarea adresată premierului Magyar Péter și ministrului Tarr Zoltán, europarlamentarul propune o întâlnire la Budapesta pentru a discuta față în față despre proiectele aflate în așteptare sau ale căror finanțări au fost suspendate „Sunt pregătit să vin la Budapesta pentru a discuta direct despre aceste proiecte și pentru a susține continuarea lor”, afirmă Nicu Ștefănuță. Acesta spune că susține „schimbarea politică în Ungaria. Dar schimbarea politică trebuie să însemne mai multă cultură și sprijin pentru comunitatea maghiară din afara Ungariei”. „Sunt europarlamentar român din Transilvania și reprezint în Parlamentul European comunitățile din România, inclusiv comunitatea maghiară. Este responsabilitatea mea să reprezint interesele tuturor acestor comunități și să apăr dreptul lor de a-și păstra cultura, tradițiile și identitatea.”, spune el. Europarlamentarul susține că proiectele dedicate culturii maghiare ajută la păstrarea patrimoniului Transilvaniei. „Nu putem construi Europa de mâine renunțând la identitățile și tradițiile care au format comunitățile europene. Cultura maghiară din Transilvania este parte din patrimoniul acestei regiuni și trebuie să aibă viitor”, spune el.

Ungaria repornește un reactor al centralei Paks

Operatorii centralei nucleare de la Paks vor reporni unul din cele trei reactoare nucleare închise din cauza scăderii debitului Dunării la nivel record ca urmare a secetei.  Ungaria încearcă acum să se redreseze după criza energetică fără precedent. Peter Magyar a anunțat că autoritățile vor reporni blocul numărul 3 de la centrala nucleară Paks sâmbătă seară.  Loading … Guvernul Magyar anunță criza energetică încheiată Premierul susține că Dunărea își revine la debitul normal după ce au fost întreprinse eforturi pentru construirea unei bariere subacvatice. Valurile de căldură din această vară au secat căile navigabile din Europa, afectând grav debitul Dunării și împiedicând sistemele de răcire ale celor patru reactoare nucleare să funcționeze. Criza energetică a pus presiune pe rețelele electrice, forțând Ungaria să importe masiv energie electrică și să solicite gospodăriilor și fabricilor să reducă consumul de energie voluntar. Peter Magyar a mulțumit guvernului, companiilor maghiare și societății civile pentru efortul comun depus de a împiedica oprirea totală a singurului reactor de la Paks rămas în funcțiune. Cea mai gravă criză energetică din istoria modernă a Ungariei Potrivit Bloomberg, fiecare centimetru al Dunării contează pentru centrala nucleară de la Paks, care generează aproximativ 40% din producția de energie electrică a Ungariei. Ungaria înregistrat o scădere a producției la doar o zecime din capacitatea sa de 2.000 de megawați la un moment dat. Doar unul din cele patru reactoare ale centralei a funcționat. În prezent, produce 481 de megawați. Calendarul repornirii: Centrala Paks revine la capacitate maximă în timp record Ungaria nu va mai fi nevoită să importe energie scumpă după ce Peter Magyar a anunțat într-o transmisiune live de Ziua Națională că de săptămâna viitoare, toate cele patru reactoare nucleare ale centralei de la Paks vor produce electricitate. Potrivit premierului Magyar, Ungaria a evitat scenariul sumbru: oprirea completă a centralei nucleare după ce a fost construit un prag de fund de râu amplasat pe fundul fluviului, ceea ce a dus la ridicarea apei cu până la un metru Sursa Foto: Hepta

Cum se va desfășura un festival muzical cu lumini în Ungaria fără a depinde de rețeaua publică, în ciuda crizei energetice

Muzica va  fi dată la volum maxim și atmosfera se anunță la fel de electrizantă la festivalul Sziget de la Budapesta din acest an. Pe fondul crizei energetice cauzată de scăderea debitului Dunării, centrala nucleară Paks s-ar putea închide. Aeroportul din Budapesta implementează măsuri pentru economisire în contextul crizei energetice.  Loading … Deși urmează zile critice, ungurii se vor distra la festival Guvernul condus de premierul Peter Magyar îndeamnă deja marile companii și consumatorii de rând să economisească după ce a anunțat că vor urma cinci zile „critice”. Pe de altă parte, organizatorii festivalului anual Sziget din Budapesta vor putea desfășura concertele muzicale în regim normal, grație generatoarelor electrice de urgență. „Festivalul nu depinde de rețeaua publică ungară și nu va pune presiune pe rețeaua electrică maghiară și nici nu va pune în pericol alimentarea națională cu eenrgie electrică”, au spus organizatorii. „În caz  de urgență, energia necesară pentru eveniment este generată în întregime de propriul nostru sistem. Atât siguranța vizitatorilor noștri, cât și desfășurarea neîntreruptă a întregului program sunt garantate în orice moment”, au adăugat organizatorii festivalului. Tehnologia LED și generatoarele electrice fac organizarea festivalului posibilă în contextul celei mai grave crize energetice de după 1989 Marele eveniment muzical va avea loc între 11  și 15 august 2026, cu o infrastructură robustă bazată pe generatoare. În plus, consumul de energie a fost redus de la an la an după inovațiile tehnice din ultimii ani, în special tehnologia de luminare LED. Festivalul va dispune și de o aprovizionare cu apă independentă. Nici apa nu va fi irosită Nici măcar apa folosită pentru a curăța praful de pe poteci nu va fi irosită. Se va infiltra în stratul de pietriș natural al insulei Hajogyari pentru a se duce înapoi în fluviul Dunării. „În mai multe locuri vor fi stații de apă gratuită pentru a încuraja vizitatorii să folosească sticle reutilizabile, pentru a reduce deșeurile din plastic”, au spus organizatorii pe pagina lor oficială de Facebook, citează Hungary Today. În cazul unei pene de curent la nivel național sau al unei restricții, terenul festivalului care se va desfășura pe insula Hajogyari din Budapesta va fi complet deconectat de la rețeaua centrală, în caz că este necesar. Sursa Foto: Sziget Festival, Facebook

Ungaria,la milimetri distanță de a închide, pe timpul nopții, centrala nucleară Paks pe fondul secetei. Anunțul Comisiei Europene despre România

UE urmărește îndeaproape criza energetică din Bulgaria, Ungaria și România Comisia Europeană a anunțat marți că urmărește îndeaproape evoluția situației din Bulgaria, Ungaria și România, în contextul crizei energetice provocate de valul de căldură și seceta severă. Purtătoarea de cuvânt pentru energie, Anna-Kaisa Itkonen, a declarat că nivelul scăzut al Dunării afectează producția de energie nucleară din statele traversate de fluviu. „Nivelul scăzut al Dunării va avea în mod clar un impact asupra generării de energie nucleară de-a lungul traseului”, a spus oficialul european, adăugând că această situație „îngrijorează mai multe state membre”. Comisia Europeană este pregătită să „convoace un grup de coordonare în domeniul energiei electrice imediat ce va fi nevoie”. „În general, riscurile climatice și fenomenele meteorologice extreme au fost deja integrate în multe dintre politicile noastre legate de transportul energiei de ceva vreme, așa că, evident, vom include aceste aspecte și în oricare dintre activitățile noastre viitoare”, a spus ea, potrivit The Guardian. Știrea inițială Ungaria a fost la doar „câțiva milimetri” de a fi nevoită să oprească complet, în cursul nopții, centrala nucleară Paks, după ce nivelul Dunării a ajuns la un minim record pe fondul secetei și al valului de căldură care afectează sud-estul Europei, potrivit The Guardian. Situația s-a stabilizat temporar în cursul dimineții, după o ușoară creștere a nivelului apei. „În jurul orei 1:30 dimineața eram la câțiva milimetri de a închide complet Centrala Electrică Paks, dar apoi nivelul apei a încetat să mai scadă și până dimineață a crescut cu 1,5 centimetri. Ultima turbină funcționează în prezent în siguranță”, a declarat premierul ungar Péter Magyar, pe rețelele de socializare. Centrala nucleară Paks funcționează deja la o capacitate redusă, de puțin peste 10%, fiindcă debitul foarte scăzut al Dunării nu mai permite răcirea instalațiilor în condiții normale. Ministrul Energiei, István Kapitány, a anunțat marți că autoritățile au introdus mai multe măsuri de economisire a energiei, care au ajutat la reducerea consumului și, implicit, la menținerea stabilității rețelei electrice. În acest context, mai multe companii au făcut schimbări importante în programul de lucru pentru a reduce consumul în orele de vârf. Lanțul de magazine Lidl și-a modificat programul de coacere a produselor de panificație și a oprit frigiderele destinate băuturilor, chiar dacă temperaturile sunt așteptate să ajungă aproape de 40 de grade Celsius. Totodată, încărcătoarele pentru mașinile electrice din parcările magazinelor pot fi utilizate doar până la ora 17:00, potrivit publicației HVG. Într-un mesaj video publicat pe Facebook, premierul Péter Magyar a vorbit despre cea mai dificilă perioadă traversată de sistemul energetic al țării. El a spus că a contat enorm solidaritatea de care au dat dovadă cetățenii în reducerea consumului de energie. „Întorsătura evenimentelor din această seară ne dă motive de optimism, dar cele mai grele zile sunt încă în față”, a spus Péter Magyar. „Căldură arzătoare de peste 40°C, secetă și alte greutăți ne așteaptă, dar acum se poate vedea lumină la capătul tunelului, odată cu venirea vremii mai răcoroase de vineri și, sperăm, cu ploi mult necesare în zonele superioare ale Dunării”, a mai spus el. Care este situația în România Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat marți dimineață că nivelul apei la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de luni, deși prognozele indicau o scădere de 2 centimetri. „Vești bune: la centrala nucleară de la Cernavodă, nivelul apei a crescut cu 2cm față de ziua trecută. Ținând cont de faptul că prognoza indica o scădere cu 2cm, putem spune că operațiunea de ieri (n.r – luni) a adus un câștig net de cel puțin 4 cm. Felicitări, ANAR, pentru soluție”, a transmis Miruță, pe Facebook. Luni, Ministerul Apărării Naționale a anunțat finalizarea cu succes a operațiunii de detonare controlată a unei formațiuni de stâncă de pe Brațul Bala, desfășurată pentru a crește debitul pe Dunărea Veche și a asigura alimentarea cu apă a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice.

Ce măsuri de urgență iau vecinii României în criza energetică

Țările riverane Dunării au luat măsuri critice în ultimele ore pentru a economisi energia. Dunărea este afectată de seceta severă, debitul prăbușindu-se la un minim istoric din cauza caniculei prelungite și lipsei de precipitații în Europa Centrală și de Est. BUDAPEST, HUNGARY – JULY 30: A view of the Danube River as it reaches historic record-low water levels in Budapest, Hungary, on July 30, 2026. Following weeks of extreme heat and prolonged drought, the receding river has exposed large sections of the riverbed, rocks and sandbars along the capital’s waterfront. The unusually low water levels have disrupted river navigation and highlighted the impact of persistent dry weather across Central Europe. Robert Nemeti / Anadolu/ABACAPRESS.COM Ungaria a economisit 700 de megawați. Peter Magyar pregătește și alte măsuri Facebook Peter Magyar „Astăzi, poporul, companiile, municipalitățile și instituțiile maghiare au economisit 700 de megawați (jumătate de bloc Paks) de energie electrică! Mulțumim cu recunoștință unității naționale! Mâine încep cele mai critice 5 zile. Cer fiecărei companii și fiecărui compatriot să își restabilească sau să își reia consumul de energie electrică între orele 17:00 și 21:00. Împreună, vom trece peste această perioadă dificilă și vom arăta Ungariei o față mai frumoasă și mai umană”, a anunțat aseară premierul Peter Magyar pe pagina sa de Facebook. După economia făcută de poporul maghiar, presa de la Budapesta arată că Centrala Nucleară de la Paks nu mai trebuie oprită complet. Conform prognozelor meteorologice de la Budapesta, se așteaptă o ameliorare a precipitațiilor spre weekend, dar amploarea și distribuția potențialelor precipitații sunt încă incerte. Ordinul este clar: mai întâi statul, marile companii și uzinele industriale trebuie să se adapteze, și abia apoi se va putea cere familiilor maghiare să facă același lucru – a subliniat Magyar. El a spus că sute de companii și-au reorganizat deja producția și au întreprins reduceri voluntare de consum, dar dacă securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei o cere, vor fi dispuse reduceri obligatorii de consum și, dacă este necesar, marii consumatori pot fi deconectați de la rețea. Ungaria a mai decis: Restricții pentru marea industrie: Companiile industriale majore (inclusiv producătorii auto și fabricile de baterii precum Samsung SDI) au primit ordin să își reducă consumul de energie electrică cu 10% până la 40% în orele de vârf de seară. Suspendarea transportului feroviar de marfă: Circulația trenurilor de marfă a fost complet oprită zilnic între orele 17:00 și 22:00 pentru a reduce sarcina pe rețeaua electrică națională. Prioritizarea consumatorilor casnici: A fost emis un decret guvernamental de urgență care modifică ierarhia de consum, asigurând energia cu prioritate pentru populație în detrimentul industriei grele.  Reducerea vitezei transportului public: Tramvaiele și metrourile din Budapesta circulă cu viteză redusă pentru a diminua consumul curentului electric. Interzicerea utilizării neesențiale a apei: S-a interzis folosirea apei pentru elemente vizuale decorative sau spălarea suprafețelor exterioare. Slovacia ajută Ungaria Dacă Slovacia oferă ajutor statelor riverane, Serbia pregătește și ea planuri de raționalizare a energiei. Facebook Robert Fico (Slovacia) Deși reactoarele nucleare funcționează normal datorită unor sisteme de răcire alternative, producția hidroelectrică din Slovacia a scăzut și ea dramatic. La Hidrocentrala Gabčíkovo (a doua ca mărime de pe Dunăre), mai funcționează o singură turbină din opt. Slovacia a oferit oficial sprijin energetic Ungariei vecine. Serbia face celulă de criză. Rafinăria din Pancevo s-ar putea opri Alexander Vucic / X Astăzi, presa transmite că Rafinăria din Pancevo s-ar putea opri din cauza problemelor de pe Dunăre. Potrivit președintelui Aleksandar Vučić, navigația este încă posibilă cu barje la 50% din capacitate, dar traficul este probabil să se oprească până la mijlocul săptămânii. Astăzi, o celulă de criză se va reuni la Belgrad pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie. „Sunt patru procese pentru care avem nevoie de Dunăre și de apă. Avem foarte, foarte multe probleme. Vom face tot ce putem și sper că nu va trebui să oprim rafinăria”, a spus Vucic. Nu vă faceți griji, vă voi spune „când va veni momentul să vă faceți griji”, a adăugat președintele. Hidrocentrala principală a țării, Đerdap 1 (Porțile de Fier 1, administrată în oglindă cu România), funcționează în prezent la doar o treime din capacitatea sa normală. Guvernul pregătește planuri de raționalizare a combustibililor și măsuri de prevenire a penelor de curent controlate (blackouts) „Alimentarea cu energie electrică în Serbia este stabilă, iar situația este mult mai bună decât în ​​regiune, iar din cauza valului de căldură pe termen lung și a nivelului scăzut al Dunării, există un apel la economisirea și consumul rațional de energie electrică, a declarat directorul executiv sârb pentru management și piețe al Rețelei Electrice Sârbe (EMS), Duško Aničić. Aničić a declarat că situația din sistemul energetic european este stabilă și că, în prezent, consumul este scăzut, dar că acesta se schimbă pe parcursul zilei. „Cea mai mare provocare este seara, când apune soarele și nu avem producție de la panouri solare. Atunci cea mai mare provocare pentru toți operatorii de sistem este să aibă un echilibru între consum și producție în acel moment”, a subliniat Aničić pentru RTS. În ultimele 24 de ore, Bulgaria a activat măsuri de management energetic și de urgență, având o strategie diferită. Deși se confruntă cu aceleași probleme severe de debit pe Dunăre care amenință centrala sa nucleară, Bulgaria profită de o infrastructură masivă de stocare. Foto Guvern: Rumen Radev, premier Bulgaria Cu toate acestea, Sofia a luat mai multe măsuri: Monitorizează Centrala Nucleară de la Kozlodui: Operatorul centralei nucleare Kozlodui (care asigură o capacitate masivă de 2.000 MW) a intrat în regim de monitorizare orară. Din cauza scăderii extreme a Dunării, s-a avertizat public că centrala ar putea fi forțată să își oprească ambele reactoare dacă nivelul apei scade sub cota critică de siguranță pentru răcire. Stochează energie: Spre deosebire de România sau Ungaria, Bulgaria a investit masiv în ultimii ani în sisteme de stocare în baterii (BESS). În ultimele ore, țara folosește la maximum cele peste 3.300 MWh de baterii active: acumulează energie ieftină în timpul prânzului și o redirecționează strategic seara, temperând șocurile de preț din rețeaua proprie și

Péter Szijjártó, fostul ministru ungar de Externe, a demisionat din parlament și își continuă cariera la o companie auto chineză

Péter Szijjártó, politicianul maghiar conservator care a fost ministru de Externe în guvernul fostului premier Viktor Orbán, a demisionat din Parlamentul Ungariei. El a anunțat că va continua să activeze ca șef al Departamentului de Relații Externe și Dezvoltare de Noi Afaceri al companiei chineze BYD.  Fostul ministru maghiar de externe a făcut anunțul miercuri pentru a prelua un rol de conducere în cadrul gigantului chinez BYD. El a dezvăluit pe Facebook că a acceptat „o ofertă extrem de prestigioasă” din partea companiei, potrivit Politico.  Loading … Fostul ministru maghiar, un susținător al mașinilor electrice „Made in China” Fostul ministru nu a fost foarte activ în Parlamentul Ungariei, fiind al doilea cel mai absent parlamentar după Janos Lazar. El a continuat să fie mai implicat la conducerea companiei BYD, fiind un mare susținător al mașinilor electrice chinezești în calitate de ministru. El a denunțat creșterea tarifelor impuse de Uniunea Europeană asupra industriei auto chinezești, care continuă să facă mai multe vânzări pe continentul european decât industria auto germană. „Ungaria este un bun exemplu al beneficiilor economice serioase pe care le poate aduce cooperarea civilizată Est-Vest. Cred că, dacă vrem să îmbunătățim competitivitatea Uniunii Europene, care se deteriorează dramatic, atunci nu este posibil să facem acest lucru considerând China un rival și fără a construi cooperare sino-europeană, ci creând un fel de confruntare europeano-chineză.”, a spus fostul ministru ungar de Externe. Sursa Foto: Facebook Fostul ministru ungar al Afacerilor Externe a fost membru al Parlamentului Ungariei din 2002. În 2010, el a fost purtătorul de cuvânt al premierului Viktor Orbán. În 2012 a fost numit secretar de stat pentru Afaceri Externe și Comerț Exterior. Iar din 2014 a devenit ministrul Afacerilor Externe și al Comerțului Exterior, după ce l-a succedat pe Tibor Navracsics. După ce partidul conservator FIDESZ a pierdut alegerile în fața TISZA, iar Peter Magyar a devenit noul premier, noul ministru de Externe al Ungariei este Anita Orban. Peter Magyar l-a acuzat pe fostul ministru de Externe că a reprezentat „interesele străine” și că a făcut lobby pentru „subvenții masive ale statului maghiar pentru BYD” înainte de a se alătura companiei. „Singura diferență față de înainte este că, de acum înainte, Péter Szijjártó nu va fi plătit de poporul maghiar pentru aceeași «muncă», ci de angajatorul său real”, a scris Magyar Cum au evoluat relațiile dintre Budapesta și Beijing Pe durata guvernării premierului Viktor Orbán, Ungaria a avut legături puternice cu China, mai mult decât a avut cu orice alt stat membru al Uniunii Europene. În 2017, China și Ungaria au anunțat începerea unui parteneriat strategic curprinzător într-o declarație comună. Din 2017, poliția maghiară și instituțiile guvernamentale au utilizat echipamente de supraveghere chinezești de la Dahua Technology și Hikvision. Ungaria devenise o poartă pentru China spre Europa. În 2020, guvernul Orban s-a opus Uniunii Europene pentru denunțarea acțiunilor  Chinei pentru reprimarea protestelor din Hong Kong. În contextul războiului din Ucraina, Orban a susținut planul de pace lansat de ministrul chinez de Externe Wang Yi pe 27 februarie 2023. În mai 2024, liderul chinez Xi Jinping a vizitat Ungaria și s-a întâlnit cu Viktor Orbán. Cele două țări au încheiat „un parteneriar strategic”, precum și alte 18 acorduri și memorandumuri de înțelegere. Ungaria s-a alăturat inițiativei Chinei în construirea noului „Drum al Mătăsii” Sub conducerea lui Viktor Orbán, Ungaria s-a alăturat Inițiativei „Centura și Drumul” în 2015, care presupunea recrearea vechiului Drum al Mătăsii.  În același an, a fost cel mai mare beneficiar de investiții directe chineze în străinătate, cu aproximativ 571 de milioane de dolari.  Ungaria găzduiește cel mai mare centru de aprovizionare al Huawei în afara Chinei. Viktor Orbán cu fondatorul și directorul general al Huawei, Ren Zhengfei.Zoltán Fischer/Biroul de presă al prim-ministrului/MTI În 2022, compania chineză de baterii CATL a fost de acord să investească 7,5 miliarde de dolari pentru a construi o fabrică în Debrețin. În țară s-au construit mai multe fabrici chineze de baterii pentru vehicule electrice. În 2023, compania chineză de vehicule electrice BYD Auto a ales  Szeged ca prima sa mare fabrică din Europa. Ungaria a fost primul membru al UE care a aprobat utilizarea vaccinului COVID-19 dezvoltat de compania chineză Sinopharm. În privința Taiwanului, guvernul Orban a susținut că recunoaște Republica Populară Chineză ca singurul guvern legitim al Chinei, iar insula ca parte integrantă a teritoriului Chinei continentale. Riposta UE În martie 2025, Comisia Europeană a anunțat că va deschide o anchetă pentru a investiga dacă fabrica auto BYD din Ungaria primește subvenții ilegale. După ce un muncitor a murit în timpul construcției fabricii de vehicule electrice chinezești în  Szeged, ONG-ul China Labor Watch a demarat o anchetă, acuzând că guvernul a mușamalizat cazul și că au fost sesizate emisii toxice crescute. Comisia Europeană a considerat subvențiile de stat chineze că denaturează concurența în întreaga industrie auto europeană. Sursa Foto: Mediafax Foto/Profimedia