Etichetă: ungaria

Slovacia și Ungaria nu cedează: Cele două țări refuză să reducă importurile de energie din Rusia fără alternative viabile

Slovacia și Ungaria au anunțat că nu vor ceda presiunilor administrației Trump de a reduce importurile de energie din Rusia până când Uniunea Europeană nu asigură surse alternative suficiente, relatează Bloomberg. Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a promis sancțiuni mai dure împotriva Moscovei, dar numai după ce aliații europeni vor opri complet achizițiile de petrol rusesc. „Înainte să ne putem angaja complet, trebuie să avem condițiile potrivite, altfel riscăm să ne afectăm grav industria și economia,” a spus ministrul slovac al Economiei, Denisa Sakova, pe 17 septembrie, la Bratislava. Ea a subliniat că infrastructura pentru rute alternative este esențială și a precizat că a discutat această poziție cu secretarul american al Energiei, Chris Wright, la Viena. Sakova a adăugat că, odată ce există rute alternative și capacitate de transport suficientă, Slovacia nu se opune diversificării. Totuși, ea a avertizat că oprirea completă a importurilor rusești ar fi riscantă, având în vedere poziția geografică a țării, la capătul de vest al principalelor rute de aprovizionare ale UE. Ungaria adoptă aceeași poziție Ungaria își menține aceeași poziție fermă. „Când o decizie afectează direct interesele Ungariei, cum este cazul achizițiilor de energie, vom folosi dreptul de veto,” a declarat ministrul de cabinet Gergely Gulyas la Budapesta. Premierii Viktor Orban și Robert Fico sunt printre cei mai vocali opozanți ai reducerii dependenței de energia rusă, Ungaria și Slovacia fiind ultimele două state membre ale UE care încă importă petrol prin conducta Druzhba.

Călin Popesc-Tăriceanu: România este în ultima vreme OCOLITĂ de investițiile din China, în timp ce Ungaria se bucură de acestea

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Călin Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru al României, a discutat despre relațiile economice dintre România și China. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Tăriceanu: „Ultima dintre investițiile Ungariei este făcută, cred că sunt două investiții, de o fabrică de automobile și de fabrica de baterie a celei mai mari firme producătoare de baterii din lume, CATL. Care este chinezească și care are o modestă cotă de piață la nivel mondial 38%” Invitat la Marius Tucă Show, Călin Popescu-Tăriceanu a vorbit despre relația deficitară pe care o are România cu China. Acesta amintește că de curând a fost într-o vizită privată în Ungaria. Acolo a fost invitat de Ministrul de Externe la o discuție. Printre altele, menționează politicianul, a discutat și despre cele mai noi investiții ale Chinei în Ungaria. Una dintre aceste investiții are legătură cu cea mai mare fabrică din lume de produs baterii, fabrică ce deține 38% din cota de piață mondială. Politicianul susține că este tot mai atent la relațiile altor țări din regiunea noastră cu investitori străini. Acesta remarcă și faptul că în timp ce Ungaria are o perioadă de prosperitate în investiții, România este ocolită de ele. Acesta susține și că toate firmele chinezești ascultă de Partidul Comunist. Fără dezvoltarea relațiilor diplomatice cu China, nu vor veni investitori în România. „De curând am făcut o vizită privată în Ungaria. Cu această ocazie am avut plăcerea și onoarea să fiu invitat la o întâlnire cu Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, cu care am stat la… Am fost invitat la minister, am stat de vorbă o oră și sigur că am discutat diverse subiecte. Atenție, Ministrul de Externe în Ungaria este și Ministrul Comerțului. Eu sunt puțin mai atent sau mai mult atent la modul în care se mișcă investițiile din alte țări în regiunea noastră. Trebuie să remarc că, din păcate, România, în ultima vreme, este ocolită, iar Ungaria s-a bucurat de investiții importante. Ultima dintre ele este făcută, cred că sunt două investiții, de o fabrică de automobile și de fabrica de baterii a celei mai mari firme producătoare de baterii din lume, CATL, care este chinezească și care are o modestă cotă de piață la nivel mondial 38%. Nu cred că ați mai auzit de vreo firmă care să aibă o cotă… Poate Microsoft, dar e altceva. Și eram curios să văd dacă pot să obțin de la el, să înțeleg ce argumente, ce atuuri folosesc. Pentru că România, din păcate… În primul rând, Ungaria, nu e un mare secret, adică n-a trebuit să stau să îl trag de limbă… În primul rând, Ungaria întreține o relație normală, cordială, ceea ce e foarte important, cu China. Și chinezii apreciază lucrul ăsta. N-o să aprecieze să vină în România, pentru că firmele chinezești, să știți că toate firmele chinezești ascultă ce spune Partidul Comunist. De acolo pleacă totul. Nu o să vină să bată la ușă în România, unde Ministrul de Externe se oțărește la China. Asta este. Adică știi să-ți cultivi aceste relații, știi să pregătești terenul? Oricum, cred că e o greșeală foarte mare și nu am spus-o numai eu, au spus-o și alții, ca România să se bazeze, să mizeze exclusiv pe relația strategică cu Statele Unite. Relația strategică cu Statele Unite este esențială pentru securitatea României. Eu văd că liderii Uniunii Europene, în frunte cu Ursula, s-au dus în vizită la Beijing. Franța nu știe ce să facă să vândă cât mai mult avioane în China…”, a explicat politicianul.

Viktor Orban susține că va fi haos dacă partidul pro-UE va câștiga alegerile în Ungaria

Aflat la putere din 2010, Orban se pregătește pentru cele mai dificile alegeri din cariera sa, spun experții. Economia Ungariei este în stagnare, iar inflația ridicată împiedică scăderea dobânzii, notează Reuters. Orban, care a declarat că UE riscă să se destrame în următorul deceniu, încearcă să facă față provocării lansate de contracandidatul Peter Magyar, promițând reduceri de taxe pentru familii, tichete alimentare pentru pensionari și credite ieftine pentru cei care cumpără prima locuință. „Ungaria are doar două opțiuni din punct de vedere strategic”, le-a spus Orban susținătorilor partidului său de dreapta, Fidesz. „O opțiune este să ne alăturăm politicii de la Bruxelles. Asta, în opinia mea, ar fi catastrofală, cu consecințe care ne-ar împinge în haos și sărăcie”, a declarat Orban. Orban s-a aflat în repetate rânduri în conflict cu Uniunea Europeană, în special pe teme legate de migrație, drepturile LGBT, independența justiției, libertatea mediului academic și sprijinul acordat Ucrainei după invazia rusă din 2022. Peter Magyar promite apropierea de UE Duminică dimineața, Peter Magyar, fost apropiat al guvernului și lider al Partidului Tisza, aflat în fața Fidesz în majoritatea sondajelor, a declarat că Ungaria trece prin mai multe crize simultan, de la costul vieții la lipsa de încredere publică și declinul standardelor democratice. Magyar a spus că, dacă va câștiga alegerile, va relansa economia prin deblocarea fondurilor europene înghețate, combaterea corupției și introducerea unui impozit pe avere, concomitent cu reducerea impozitelor pentru pentru persoanele cu venituri mici. „Țara noastră va fi din nou un membru activ și credibil al Uniunii Europene și NATO. Nu un obstacol, ci un aliat respectat și constructiv”, a spus Magyar.

Conductă de petrol din Rusia, lovită de atacurile ucrainene

Potrivit sursei citate, „unități ale forțelor de rachete și artilerie, precum și forțele UAV, au lovit stația de expediere a producției liniare 8-N (LVDS) din apropierea satului Naytopovichi, din regiunea Bryansk”. Stația care a fost lovită este parte a conductei principale Stalnoy kon, care are o capacitate de 10,5 milioane de tone de țiței. Stația are o importanță strategică pentru transportul produselor petroliere pentru forțele Rusiei din Ucraina ocupată, potrivit RBC Ukraine.  „Au fost înregistrate numeroase lovituri, provocând incendii în zona stației de pompare și a parcului de rezervoare”, se arată în raportul publicat duminică de Statul Major al Armatei din Ucraina. Robert Brovdi, comandatul forțelor UAV ale Ucrainei, a precizat că ținta este, de asemenea, un obiectiv strategic important pentru transportarea petrolului din rafinăriile din Belarus spre Rusia, incluzând rafinăriile Mozyr și Novopolotsk. Forțele armate ucrainene au lovit și rafinăria de petrol Ilsky situată în teritoriul Krasnodar Krai. Rafinăria prelucrează anual 6,42 milioane de tone de petrol și este implicată în aprovizionarea forțelor de ocupație rusă. Recent, armata Ucrainei a lovit stația de pompare Nikolskoye, parte uneia dintre cele mai lungi conducte de petrol care pleacă din Rusia, numită Druzhba, atac care a dus la întreruperea temporară a transporturilor de petrol pe conducta principală, ceea ce a determinat critici din partea  Slovaciei și Ungariei, care primesc petrol prin această conductă.

Comisarul pentru Energie: UE își menține planurile de eliminare treptată a importului de petrol din Rusia până în 2028

Uniunea Europeană își menține planurile de eliminare treptată a importului de petrol din Rusia până în 2028, a declarat comisarul UE pentru energie Dan Jorgensen. Comisarul UE a adăugat că nu s-a confruntat cu presiuni din partea Statelor Unite pentru o devansare a termenului limită. Joi, președintele american Donald Trump le-a spus liderilor europeni să nu mai cumpere petrol rusesc, a declarat un oficial de la Casa Albă. Îndemnul a venit în contextul eforturilor lui Trump de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Comisarul pentru energie Dan Jorgensen a declarat pentru Reuters că el personal nu a fost supus presiunilor Administrației americane pentru a opri achizițiile de petrol rusesc mai repede decât termenul limită din 2028, dar ar fi bucuros ca SUA să sprijine planul UE. „Nu numai că Putin a transformat energia într-o armă folosită împotriva noastră, a șantajat statele membre, dar de fapt ajutăm indirect la finanțarea războiului lui Putin, iar acest lucru trebuie să înceteze. Iar dacă președintele Trump este de acord cu asta, atunci este un sprijin binevenit, pentru că acesta este cu siguranță obiectivul nostru principal”, a spus Jorgensen. Energia este cel mai profitabil produs de export al Rusiei, iar veniturile din exporturile de combustibil au ajutat Moscova să-și finanțeze războiul. Discuțiile cu Ungaria și Slovacia privind importurile de petrol din Rusia Uniunea Europeană negociază mecanismele pentru a elimina treptat importurile de petrol și gaze rusești ale UE până la 1 ianuarie 2028. Ungaria și Slovacia continuă să importe țiței rusesc prin conducta Drujba și se opun planului UE, spunând că acesta ar majora prețurile la energie. Cele două state importă aproximativ 200.000-250.000 de barili de petrol rusesc pe zi, echivalentul a aproximativ 3% din cererea de petrol a UE. Jorgensen a spus că este în discuții cu ambele guverne – dar că, dacă este necesar, țările UE ar putea aproba planurile fără cele două state. El a refuzat să confirme dacă Bruxelles-ul va oferi finanțare sau garanții legale pentru a încerca să câștige sprijinul celor două țări. „Dacă, din motive interne, există țări care nu consideră că pot susține planul, atunci acest lucru nu necesită unanimitate”, a spus Jorgensen. Miniștrii Energiei urmează să aprobe propunerile UE luna viitoare Propunerile UE sunt concepute pentru a fi adoptate de o majoritate consolidată de țări membre. Diplomați UE au declarat pentru Reuters că se așteaptă ca miniștrii Energiei din țările membre să le aprobe în timpul unei reuniuni luna viitoare. Achizițiile UE de gaze rusești rămân mult mai mari. S-a calculat că Europa ar cumpăra aproximativ 13% din gazul său din Rusia în acest an, în scădere de la aproximativ 45% înainte de invadarea Ucrainei în 2022. Discuții cu secretarul american pentru Energie la Bruxelles Săptămâna viitoare, Jorgensen va purta discuții cu secretarul american pentru Energie Chris Wright la Bruxelles, cu privire la promisiunea UE de a cumpăra energie în valoare de 250 de miliarde de dolari din SUA pe an, ca parte a acordului comercial dintre SUA și UE. Analiștii au spus că angajamentul de cumpărare a energiei este nerealist – în parte, deoarece UE poate controla doar într-o mică măsură energia importată de companiile europene. Jorgensen a spus că vor discuta opțiuni pentru modul în care Administrațiile UE și SUA pot asigura implementarea acordului. De exemplu, Comisia a spus că ar putea “pune la comun” cererea companiilor europene pentru a cumpăra mai mult gaz din SUA. „Este clar că rolul nostru este de a facilita. UE nu este un comerciant de gaz”, a spus Jorgensen. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Vladimir Putin NEAGĂ că economia Rusiei are probleme, cu toate că specialiștii susțin contrariul

Ungaria rămâne fără opţiuni de stimulare a creşterii economice

Preţurile alimentelor din Ungaria au scăzut cu 20% într-un an mulţu­mită reducerii marjelor de profit ale magazinelor de retail impuse de guvern, iar produsele din farmacii s-au ieftinit cu aproape 27%, a declarat recent un secretar de stat maghiar. Politicianul a iden­tificat şi sursa „răului“. Potrivit acestuia, creşte­rile rapide de preţuri de la începutul anului s-au datorat retailerilor multinaţionali care profită de „marjele de profit excesive“. Ca exemple, el a menţionat săpunul de vase, detergentul pentru rufe şi gelul de duş, la care marjele de retail depăşesc 30%. Pentru maghiari, vestea cu ieftinirile ar trebui să fie una bună. Totuşi, în datele statistice lucrurile arată altfel. În iulie, inflaţia a fost peste aştep­tări, de 4,3%, cu mult peste ţinta de 3%, şi a avut la bază preţurile mari ale alimen­telor, energiei şi serviciilor. Din cauza presiunilor infla­ţioniste, dar şi a incertitudini­lor geopolitice din regiune şi din lume, banca centrală maghiară a menţinut luna trecută dobânda de referinţă pentru politica monetară la cel mai ridicat nivel din Uniune Europeană, de 6.5%. A fost o decizie luată din pru­denţă. De asemenea, guvernato­rul instituţiei, Mihály Varga, fost mi­nistru şi un om de încredere al premie­rului Viktor Orban, a avertizat asupra riscurilor bugetare, care se suprapun peste o slăbiciune economică prelungită. Creștere economică slabă, deficit slăbit de cheltuielile politice Ultimul anunţ făcut de ministrul economiei Márton Nagy îi dă dreptate bancherului-minis­tru şi pune sare suplimentară pe o rană dure­roa­să: deficitul bugetar de anul acesta va fi mai mare decât s-a anticipat, iar creşterea eco­nomică mai slabă decât în ultimul scenariu, şi acela pesimist, al guvernului. Astfel, în loc de un deficit bugetar de 4,1% din PIB, ţinta convenită oficial, Ungaria va avea un deficit de 4,5% din PIB, la el contribuind, printre altele, cheltuielile pre-electorale. Unii analişti cred că indicatorul se poate duce şi mai sus, la 5% din PIB. Iar creşterea eco­nomică nu va fi de 1%, o estimare a gu­vernului chiar proaspăt redusă de la 2,5%, ci de 0,7%. Ministrul Nagy a ex­pli­cat şi care este vinovatul pen­tru avansul economic atât de slab. Este vorba de încetinirea economiei europene. Ce va face în aceste condiţii banca centrală, pen­tru ca economia maghiară să nu cadă într-un cerc vicios în care creşterea slabă ali­men­tează deficitul şi invers? Analiştii spun că cel mai probabil instituţia va reduce dobânzile până la finalul anului. De asemenea, ministrul Nagy a declarat pentru Reuters că Ungaria va păstra încrederea pieţelor şi agenţiilor de rating Acestea au sub supraveghere calificativul care recomandă ţara pentru investiţii. Ministrul Orban a tot sperat că accelerarea creşterii economice îi va netezi calea spre un nou mandat în alegerile de anul viitor când, spun analiştii, va avea în faţă cea mai puternică opoziţie din ultimul deceniu. El încearcă să atragă alegători cu reduceri mari de taxe pentru familii, credite ieftine pentru cei care-şi cumpără pentru prima dată locuinţă şi cu majorări de pensii care să contrabalanseze efectele inflaţiei încăpăţânate, aşteptată să ajungă la o medie de 4,7% anul acesta. Inflaţia rămâne „inamicul public“, a spus Nagy. „Nu vrem să riscăm încrederea investito­rilor şi, desigur, nu vrem să riscăm ratingul Ungariei. Nu suntem proşti în sensul ăsta“, a mai spus politicianul pentru Reuters. Cu o altă ocazie, la un summit economic organizat la Veszprém, politicianul le-a promis companiilor reduceri masive de dobânzi. Tot acolo, guver­natorul băncii centrale, Mihály Varga, a expli­cat că economia maghiară a scăzut de şapte ori în ultimele 12 trimestre, ceea ce nu s-a mai în­tâm­plat decât în timpul crizei din 2009. El a mai făcut clar şi că forintul nu mai poate fi sacrificat prin devalorizeare pentru a ajuta exporturile. „De vreme ce importurile reprezintă 70% din PIB, stabilitatea cursului de schimb a forintului este vitală“, a declarat Varga. Ponderea im­portu­rilor în PIB ar explica inflaţia mare din Ungaria. În plus, forintul este cunoscut ca monedă predispusă la deprecieri. Polonia, în linie dreptă și creștere economică stabilă În Polonia, cea mai mare economie din regiune, banca centrală a redus în această săptămână dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, la 4,75%, în condiţiile în care imboldul dat de retragerea inflaţiei la 2,8% în august a cântărit mai mult decât riscurile bugetare. Scăderile de anul acesta totalizează 100 de puncte procentuale. „Creşterea economică este solidă, dar economia nu se supraîncălzeşte şi nu produce presiuni inflaţioniste adiţionale“, apreciază economiştii de la ING. La domolirea presiunilor inflaţioniste contribuie decizia guvernului de a prelungi măsurile de îngheţare a preţurilor energiei până în trimestrul patru al acestui an. Pe de altă parte, estimarea de deficit bugetar pentru 2025 a fost majorată, de la 6,3% din PIB la 6,9% din PIB. Sunt unii analişti care cred că este probabil ca banca centrală să reducă din nou dobânzile în noiembrie.

Viktor Orban subminează eforturile UE de independență energetică

Politica Budapestei, prezentată oficial drept „diversificare”, servește în realitate interesele Kremlinului și subminează eforturile comunității europene. Dependență majoră și contracte noi În prezent, aproximativ 85% din necesarul de gaz al Ungariei provine din Rusia, iar contractele cu Gazprom rămân în vigoare, chiar după ce majoritatea țărilor UE au rupt legăturile energetice cu Moscova în 2022. Budapesta a semnat noi acorduri pentru un miliard de metri cubi suplimentar pe an și a extins capacitatea de stocare. La Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunțat livrări de 8-8,5 miliarde de metri cubi de gaz pentru 2025, cu volume similare preconizate și pentru 2026. Cooperarea cu Asia Centrală Budapesta promovează acorduri cu Kazahstan, Uzbekistan și Turkmenistan, prezentate ca surse alternative de gaz. În realitate, rutele trec prin Rusia, iar controlul asupra resurselor rămâne în mâinile Kremlinului. Astfel, gazul „kazah” sau „uzbek” nu oferă independență energetică Europei și consolidează pârghiile Rusiei în regiune. Această strategie îi oferă lui Orban imagine de actor geopolitic și influență în negocierile europene, inclusiv în obținerea fondurilor UE. Totuși, manevrele energetice subminează regimul de sancțiuni împotriva Rusiei și întăresc dependența de coridoarele controlate de Moscova. Cooperarea cu regimurile autoritare din Asia Centrală devine astfel un instrument de legitimare a dependenței, nu o diversificare reală. Prin menținerea legăturilor cu Rusia și extinderea parteneriatelor cu autocrațiile din Asia Centrală, Ungaria subminează eforturile UE de securitate energetică și riscă să inspire politici similare în alte state membre, adâncind fragilitatea unității continentale.

Viktor Orbán ar putea deveni președintele Ungariei pentru a-și păstra puterea politică

Analistul politic maghiar Káncz Csaba susține că Viktor Orbán a discutat în această vară, în Croația, despre scenariul de a-l înlocui pe actualul președinte, Tamás Sulyok, considerat un lider slab și loial Fidesz. Planul prevede transformarea Ungariei într-un regim semi-prezidențial, prin prelungirea mandatului prezidențial la cinci ani și extinderea atribuțiilor șefului statului, mai ales în domeniile politicii externe și securității. Viktor Orbán urmărește președinția pentru a controla Ungaria Potrivit lui Csaba, intenția premierului este clară: chiar dacă Fidesz ar pierde alegerile parlamentare din 2026, Viktor Orbán ar continua să influențeze decisiv direcția strategică a Ungariei din postura de președinte. În plus, mutarea i-ar oferi protecție împotriva unor eventuale anchete și ar garanta menținerea controlului asupra instituțiilor cheie ale statului. Reacțiile analiștilor la scenariul Viktor Orbán – președinte al Ungariei Profesorul Stefano Bottoni, de la Universitatea din Florența, avertizează că transformarea Ungariei într-un regim semi-prezidențial ar altera profund echilibrul instituțional. El compară scenariul cu o combinație între modelul rusesc, bazat pe putere prezidențială absolută, și cel polonez, caracterizat prin blocaje politice în caz de coabitare cu opoziția. Scăderea sprijinului electoral pentru Fidesz îl determină pe Viktor Orbán să caute soluții pentru a-și conserva poziția dominantă în politica ungară, după mai bine de 16 ani la putere.

Ungaria condamnă atacurile Ucrainei asupra unei conducte de petrol din Rusia /Budapesta s-a consultat cu Trump și cere intervenția UE

Ungaria a condamnat vehement, vineri seară, atacurile asupra unui oleoduct din Rusia, atribuite Ucrainei, Budapesta cerând Uniunii Europene să oprească acțiunile militare ucrainene care vizează aprovizionarea cu energie. ”După un nou atac asupra conductei de petrol Drujba, am discutat despre consecințe cu Pavel Sorokin, adjunctul ministrului rus al Energiei. Acest atac este mai grav decât cele precedente, întrucât Ucraina nu a folosit doar drone, ci și rachete. Oficialul rus mi-a dat asigurări că vor reconstrui rețeaua afectată cât se poate de rapid, dar lucrările vor dura cel puțin cinci zile”, a declarat Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe. Budapesta cere Uniunii Europene să oprească atacurile Ucrainei asupra rețelelor energetice. ”Mă adresez Comisiei Europene în speranța că își va face timp să se țină de promisiune și să oprească tentativele Ucrainei de a bloca aprovizionarea cu petrol a Ungariei”, a subliniat ministrul ungar de Externe. After yet another Ukrainian attack on the Druzhba oil pipeline, we discussed the consequences with Russian Deputy Minister Pavel Sorokin. This strike is even more serious than the previous ones, as Ukraine used not only drones but also rockets. My Russian counterpart assured me… — Péter Szijjártó (@FM_Szijjarto) August 22, 2025 În ultimele zile, Rusia a întrerupt furnizarea de petrol către Slovacia și Ungaria din cauza atacurilor atribuite Ucrainei. Guvernul de la Budapesta a anunțat că președintele SUA, Donald Trump, a condamnat atacurile Ucrainei. Ultimul atac atribuit Ucrainei a avut loc vineri dimineață, vizând o stație de pompare din zona Unecea, în regiunea rusă Briansk. Ungaria și Slovacia i-au trimis o scrisoare comisarului european al Energiei, Dan Jorgensen, cerându-i să atenționeze Administrația Volodimir Zelenski. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump denunță continuarea RĂZBOIULUI și nu prea vrea să participe la potențiala întâlnire a președinților Putin și Zelenski /„Mai degrabă nu” Opoziția din Germania cere audierea lui Zelenski în Bundestag pentru atacurile contra Nord Stream /”O formă de TERORISM de stat”

Ungaria și Slovacia rămân fără petrol o săptămână după ultimul atac ucrainean asupra Rusiei

Un atac ucrainean lansat joi noapte asupra stației de pompare Unecha, parte esențială a conductei Druzhba – care asigură transportul petrolului rusesc spre Europa, a întrerupt temporar fluxurile către Ungaria și Slovacia. Ambele guverne au avertizat vineri că aprovizionarea cu petrol ar putea fi oprită pentru cel puțin cinci zile și au cerut intervenția urgentă a Comisiei Europene pentru garantarea securității energetice. „Realitatea fizică și geografică este că, fără această conductă, aprovizionarea sigură a țărilor noastre pur și simplu nu este posibilă”, au transmis miniștrii de externe ungar și slovac, Péter Szijjártó și Juraj Blanár, într-o scrisoare comună adresată Bruxelles-ului, citată de Reuters. A doua întrerupere în câteva zile Atacul reprezintă a doua întrerupere a fluxurilor în doar o săptămână, după ce transporturile au fost deja blocate luni și marți. Armata ucraineană a confirmat că a lovit din nou stația Unecha, obiectiv strategic pentru transportul de petrol rusesc către Europa. Comandantul forțelor ucrainene de drone, Robert Brovdi, a publicat pe rețelele sociale imagini cu un incendiu de proporții la instalația rusească. Informația a fost confirmată și de guvernatorul regiunii Briansk, Aleksandr Bogomaz, care a declarat că „un atac combinat cu rachete HIMARS și drone a provocat un incendiu la o instalație de combustibil din districtul Unecha”, precizând că flăcările au fost stinse ulterior. Budapesta reacționează la oprirea petrolului rusesc „Acesta este un nou atac asupra securității noastre energetice”, a subliniat ministrul ungar de externe Péter Szijjártó, într-un mesaj postat pe Facebook, referindu-se la atacul ce a provocat oprirea transportului de petrol rusesc. Uniunea Europeană și-a redus masiv importurile energetice din Rusia după invazia din 2022 și își propune să renunțe complet la petrolul și gazul rusesc până în 2027. Totuși, Ungaria și Slovacia se opun acestui plan, susținând că economiile lor depind de resursele Moscovei și avertizând că astfel de atacuri pun în pericol stabilitatea lor energetică.