Bloomberg: UE se pregătește să limiteze accesul producătorilor chinezi de dispozitive medicale la contractele de achiziții publice
Uniunea Europeană se pregătește să limiteze accesul producătorilor chinezi de dispozitive medicale la contractele de achiziții publice, potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune. Statele membre ale Uniunii urmează să voteze asupra măsurii propuse luni, a declarat persoana respectivă, care a vorbit sub rezerva anonimatului, conform Bloomberg. Măsura, dacă va fi susținută de statele membre, ar fi prima acțiune întreprinsă de Uniunea Europeană pe baza Instrumentului UE pentru Achiziții Publice Internaționale (IPI), o lege din 2022 menită să promoveze reciprocitatea în accesul la piețele de achiziții publice. IPI permite Comisiei să impună diverse restricții firmelor care doresc să participe la achiziții publice, de la ajustări de scor în cadrul licitațiilor până la interzicerea totală a contractelor de achiziții publice. Punerea în aplicare a restricțiilor ar putea deschide un nou front cu China, exact în momentul în care UE încearcă să găsească un echilibru în relația sa cu Beijingul, navigând în același timp războiul tarifar inițiat de președintele american Donald Trump. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, ramura executivă a UE, nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii. Uniunea Europeană: Beijingul a promovat măsuri și practici care denaturează piața Uniunea Europeană a lansat o investigație privind achizițiile de dispozitive medicale din China în aprilie anul trecut, ancheta concluzionând în ianuarie că Beijingul a discriminat firmele străine. Consultările nu au reușit să găsească soluții alternative, a relatat anterior Bloomberg. Concentrarea Beijingului asupra achizițiilor locale și orientate către stat în domeniul tehnologiilor medicale a crescut în ultimii ani, deoarece autoritățile din întreaga țară au inclus cerințe stricte privind produsele naționale pentru multe categorii de dispozitive. Schimbarea a transformat deficitul comercial de 1,3 miliarde de euro al Chinei din sectorul dispozitivelor medicale în 2019 într-un excedent de 5,2 miliarde de euro doar un an mai târziu, potrivit datelor citate într-un raport al UE publicat în aprilie anul trecut. Obiectul anchetei nu a fost inversarea acestei tendințe, ci permiterea unei concurențe loiale. Uniunea Europeană susține de mult timp că Beijingul a promovat măsuri și practici care denaturează piața pentru a-și pune în aplicare politica „Fabricat în China” și obiectivul său de a atinge o cotă de piață internă de 85% pentru întreprinderile chineze care produc „componente de bază ale dispozitivelor medicale” până în 2025. Obiectivul este de 70% pentru dispozitivele de vârf de gamă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Secretarul american al Trezoreriei sprijină desfășurarea unei discuții între Trump și Xi Jinping/ NEGOCIERILE dintre SUA și China „au stagnat” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Victor Negrescu: Am cerut sprijin de urgență din partea UE pentru Salina Praid și comunitățile afectate de inundații
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a anunțat sâmbătă că a cerut ajutor de urgență din partea Uniunii Europene pentru Salina Praid, precum și pentru comunitățile afectate de inundații. Mai exact, Victor Negrescu a precizat că i-a transmis comisarului european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, o scrisoare în care a cerut sprijinul imediat al Comisiei Europene în gestionarea crizei de la Salina Praid, afectată de inundații masive, precum și pentru localitățile lovite de calamități. „Am cerut sprijin concret pentru: evaluarea stabilității structurale, suport tehnic pentru evacuarea apei, refacerea infrastructurii afectate și consolidarea în fața unor viitoare riscuri; coordonarea unui răspuns european rapid, inclusiv prin mobilizarea de fonduri de urgență; suport financiar pentru decontarea sumelor investite sau necesare din fonduri europene, inclusiv din cele destinate calamităților”, a transmis Victor Negrescu. „Salina Praid nu este doar un obiectiv economic. Este o resursă strategică pentru România” Acesta a mai adăugat că, în calitate de negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE de anul acesta, a obținut fonduri pentru abordarea situațiilor de urgență pentru anul 2025, situații precum cea de la Salina Praid. „De exemplu, am securizat trei miliarde de euro din politica de coeziune pentru regiunile afectate de dezastrele naturale din anii anteriori și 211 milioane de euro pentru Mecanismul de Protecție Civilă al UE. Așadar se poate. Salina Praid nu este doar un obiectiv economic. Este o resursă strategică pentru România, o sursă de venit pentru întreaga regiune și un simbol național. Oamenii afectați de inundații au nevoie de solidaritatea europeană”, a precizat Victor Negrescu. CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan, la Salina Praid: „O să solicit prim-ministrului să trimită corpul de control” / „Salina știa din 2007 de potențialele probleme” Cătălin Predoiu anunță că a cerut Corpului de Control să verifice cine sunt vinovații pentru situația de la Salina Praid Dragoș ANASTASIU, despre discuțiile economice de la Cotroceni: „Încă suntem în faza de diagnostic și terapie” Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele
Comisarul european pentru comerț: UE este „pe deplin angajată” să ajungă la un acord comercial cu SUA până la termenul limită de 9 iulie
Negociatorul-șef al Uniunii Europene pe probleme comerciale a declarat luni că a avut „convorbiri bune” cu oficialii Administrației Trump și că UE este „pe deplin angajată” să ajungă la un acord comercial până la termenul limită de 9 iulie, după ce Trump a fost de acord să amâne taxa vamală de 50% pentru produsele europene. Comisia Europeană avansează „în ritm susținut” spre un acord UE-SUA, iar cele două părți sunt în legătură constantă, a declarat comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, într-o postare pe platforma X, conform Associated Press. Convorbirile lui Sefcovic cu secretarul american pentru comerț, Howard Lutnick, și reprezentantul pentru comerț, Jamieson Greer, au venit la o zi după ce Trump a declarat că va amâna implementarea taxei vamale de 50% de la 1 iunie până la 9 iulie pentru a câștiga timp pentru negocieri cu cele 27 de țări ale UE. Acest anunț a venit după apelul lui Trump cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care i-a spus lui Trump că „vrea să treacă la negocieri serioase”, potrivit președintelui american duminică. Vineri, într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a amenințat că va impune taxe vamale de 50% pentru produsele UE, afirmând că a fost „foarte dificil de tratat” cu UE în ceea ce privește comerțul și că negocierile „nu duc nicăieri”. Miza este mare, având în vedere dimensiunea relației comerciale dintre SUA și UE. Deși SUA și UE nu au un acord de liber schimb precum cel pe care SUA îl are cu Mexic și Canada, aproximativ 1.800 miliarde de dolari în produse și servicii traversează Atlanticul în ambele direcții în fiecare an. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, a declarat în timpul unei conferințe de presă că von der Leyen și Trump au convenit să „accelereze” negocierile: Rezultatul apelului înseamnă că „există un nou impuls pentru aceste negocieri și vom lua lucrurile din acel punct … Din partea noastră, am spus întotdeauna că suntem gata să facem o înțelegere.” UE i-a oferit lui Trump un acord „zero pentru zero” prin care taxele vamale vor fi eliminate pentru produsele industriale, inclusiv automobilele, dar Administrația americană a spus că nu va reduce taxele vamale sub nivelul de referință de 10% impus aproape tuturor partenerilor săi comerciali. Trump a anunțat, de asemenea, taxe vamale de 25% pentru oțel și automobile. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Ministru: Economia Rusiei riscă să sufere de „HIPOTERMIE” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Donald Trump anunță amânarea taxelor vamale de 50% asupra produselor din UE până la 9 iulie
Președintele SUA Donald Trump a declarat duminică că Statele Unite vor amâna punerea în aplicare a unei taxe vamale de 50% asupra produselor din Uniunea Europeană de la 1 iunie până la 9 iulie pentru a câștiga timp pentru negocierile cu blocul. Acest acord a venit după o convorbire telefonică duminică cu Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, care i-a spus lui Trump că „dorește să înceapă negocieri serioase”, potrivit relatării președintelui american, conform Associated Press. „Le-am spus tuturor celor care mă ascultă că trebuie să facă asta”, le-a declarat Trump reporterilor duminică în Morristown, New Jersey, în timp ce se pregătea să se întoarcă la Washington. Von der Leyen, a spus Donald Trump, a promis „să ne întâlnim rapid și să vedem dacă putem rezolva ceva”. Într-o postare pe rețelele de socializare vineri, Trump a amenințat că va impune taxe vamale de 50% pentru bunurile UE, plângându-se că a fost „foarte dificil de tratat” cu blocul celor 27 de membri în domeniul comerțului și că negocierile „nu duc nicăieri”. Aceste taxe vamale ar fi intrat în vigoare începând cu 1 iunie. Dar convorbirea cu von der Leyen a părut să aplaneze tensiunile, cel puțin pentru moment. „Am fost de acord cu prelungirea – 9 iulie 2025 – A fost privilegiul meu să fac acest lucru”, a declarat Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social la scurt timp după ce a vorbit cu reporterii duminică seara. La rândul său, von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană și SUA „împărtășesc cea mai importantă și strânsă relație comercială din lume”. „Europa este pregătită să avanseze rapid și decisiv în discuții”, a spus ea. „Pentru a ajunge la un acord bun, am avea nevoie de timp până pe 9 iulie”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Nouă state UE cer o nouă interpretare a drepturilor europene pentru a ușura deportarea migranților
Liderii a nouă state membre ale Uniunii Europene spun că doresc o reinterpretare a Convenției Europene a Drepturilor Omului pentru a aborda mai bine migrația neregulamentară pe continent și pentru a crește numărul deportărilor. Într-o scrisoare deschisă făcută publică joi la Roma, liderii au declarat că interpretările Convenției privind drepturile omului de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului au limitat flexibilitatea Guvernelor naționale și le-au împiedicat pe acestea să expulzeze migranții care comit infracțiuni. Documentul a fost publicat joi ca parte a unui efort condus de Italia și Danemarca. De asemenea, a fost semnat de lideri din Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, conform Associated Press. Mesajul lor vine în timp ce partidele anti-imigrație din întreaga Europă au crescut în popularitate în ultimele luni. Interpretarea Convenției de către instanță a protejat „persoanele greșite” Interpretarea Convenției de către instanță în „cazurile privind expulzarea cetățenilor străini infractori” a protejat „persoanele greșite” și a impus prea multe limite pentru a decide cine poate fi expulzat, se arată în scrisoare. „Este important să evaluăm dacă, în unele cazuri, instanța a extins excesiv domeniul de aplicare al Convenției în comparație cu intențiile sale inițiale, modificând astfel echilibrul dintre interesele care trebuie protejate”, au scris ei. În timpul unei conferințe de presă joi cu omologul său danez Mette Frederiksen, premierul italian Giorgia Meloni a declarat că scrisoarea urmărește „deschiderea unei dezbateri politice asupra unor convenții europene și asupra capacității acestor convenții de a aborda marile probleme ale timpului nostru, începând tocmai cu problema migrației”. „Credem că dezvoltarea interpretării Curții a limitat, în unele cazuri, capacitatea noastră de a lua decizii politice în democrațiile noastre”, au adăugat semnatarii. În scrisoare, Meloni, Frederiksen și co-semnatarii lor au subliniat câteva schimbări concrete pe care ar dori să le vadă. Propunerile includ o mai mare libertate de a decide când să fie expulzați cetățenii străini și capacitatea de a lua măsuri eficiente împotriva „statelor ostile care încearcă să ne folosească valorile și drepturile împotriva noastră prin instrumentalizarea migranților la granițele noastre”. Curtea Europeană a Drepturilor Omului se ocupă de plângerile împotriva celor 46 de state membre ale Consiliului Europei, în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Printre acestea, inclusiv multe cazuri care implică migranți și solicitanți de azil. Organizația interguvernamentală nu este o instituție a Uniunii Europene și a fost înființată în urma celui de-al Doilea Război Mondial pentru a promova pacea și democrația. Semnată în 1950 de Consiliul Europei, Convenția este un tratat internațional conceput pentru a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale în Europa. În acest an, trecerea neregulamentară a frontierei în Uniunea Europeană a scăzut cu 27%, potrivit Frontex, Agenția Uniunii Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Tusk a RESPINS planurile cancelarului german Friedrich Merz de a înăspri controalele la frontierele Germaniei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Uniunea Europeană reintroduce cotele pentru importurile mai multor produse agricole din Ucraina
Uniunea Europeană a fost de acord să restabilească cotele la importurile mai multor produse agricole din Ucraina, sporind astfel provocările cu care se confruntă economia țării afectate de război. Limitele, care au fost eliminate în primele etape ale invaziei ruse în 2022 pentru a sprijini fermierii locali, au fost reimpuse de Comisia Europeană joi, a declarat un purtător de cuvânt pentru Bloomberg News. Restricțiile reînnoite vor intra în vigoare pe 6 iunie. Cu toate acestea, cotele sunt o măsură temporară, iar blocul lucrează la revizuirea Zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare UE-Ucraina, a adăugat purtătorul de cuvânt. Cotele în vigoare până la sfârșitul anului 2025 se vor ridica la 7/12 din volumele anuale normale, deoarece vor intra în vigoare doar în iunie. Purtătorul de cuvânt al UE pentru agricultură, Balazs Ujvari, a confirmat că majoritatea țărilor UE au aprobat „măsurile tranzitorii” propuse de Comisia Europeană. Niciun stat membru nu s-a opus deciziei. Suedia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda și Lituania s-au abținut. Exporturile agricole sunt esențiale pentru economia Ucrainei, iar facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană i-a ajutat pe agricultorii ucraineni să facă față unor provocări majore, inclusiv pierderea temporară a principalei rute de export prin Marea Neagră și dificultățile de producție cauzate de minele terestre și de recrutarea de personal pentru forțele armate. Cu toate acestea, creșterea bruscă a exporturilor de produse ucrainene relativ ieftine către piața UE a dus la reacții negative din partea agricultorilor locali din țări precum Polonia, Ungaria și Slovacia. La rândul său, acest lucru a declanșat un blocaj politic privind măsurile protecționiste între țările vecine – dintre care unele, precum Polonia, fuseseră anterior aliați puternici ai Ucrainei. Pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la iminenta expirare a privilegiilor comerciale, o comisie parlamentară ucraineană și-a convocat săptămâna aceasta prima sesiune în afara țării, reunindu-se la Bruxelles pentru a sublinia urgența situației. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: NSA: România, printre statele vizate de hackerii ruși / Operațiunea țintește sistemul de LOGISTICĂ al ajutoarelor trimise de aliați Ucrainei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Macedonia de Nord dorește ca UE și NATO să participe la discuțiile de soluționare a disputelor cu Bulgaria
Macedonia de Nord dorește să discute cu Bulgaria chestiunile care blochează calea către aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană. Macedonia de Nord dorește ca discuțiile să aibă loc în timpul summitului NATO de la Haga de luna viitoare și speră ca la o astfel de întâlnire să poată participa și înalți oficiali ai UE și NATO, a declarat vineri prim-ministrul Hristijan Mickoski, conform Reuters. Stat membru NATO, Macedonia de Nord a devenit candidată la Uniunea Europeană în 2005 și a deschis negocierile de aderare în 2022, însă discuțiile au stagnat din cauza obiecțiilor Bulgariei vecine cu privire la aspecte care țin de istorie și limbă. Bulgaria dorește ca Macedonia de Nord să recunoască o minoritate bulgară în Constituția sa, ceea ce Guvernul naționalist al lui Mickoski a refuzat să facă. „Suntem pregătiți să discutăm, să avem discuții bilaterale la nivelul relațiilor de parteneriat în cadrul alianței NATO”, a declarat Mickoski în timpul unei conferințe de presă în Skopje, capitala Macedoniei de Nord, susținută împreună cu diplomatul de top al UE, Kaja Kallas. „Oricine dorește să ne ajute, suntem gata să discutăm cu ei”, a spus Mickoski când a fost întrebat dacă Guvernul său ar accepta o mediere externă în această chestiune. Kallas, care a sosit în Macedonia de Nord ca parte a călătoriei sale în regiunea Balcanilor de Vest, a lăudat gazdele sale pentru alinierea la politica externă și de securitate comună europeană și pentru contribuția la securitatea regională ca parte a forței de pace a UE EUFOR în Bosnia și Herțegovina. „Mesajul meu de astăzi este să menținem cursul și să facem următorii pași necesari pentru deschiderea negocierilor”, a declarat Kallas. Mickoski a declarat că ideea întâlnirii bilaterale cu Bulgaria în timpul summitului de la Haga a fost discutată și convenită cu Kallas, dar nu știe dacă Sofia va accepta oferta. „Suntem gata să ne așezăm și să discutăm cu oricine să accepte o anumită mediere”, a spus el. „Vrem o soluție, dar soluția care va fi demnă și de lungă durată. Ne-am săturat de blocajele continue care se referă la problemele bilaterale”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Uniunea Europeană reintroduce COTELE pentru importurile mai multor produse agricole din Ucraina Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
România, în continuare ţara cu cea mai mare inflaţie din UE. Care sunt statele membre cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei
România este în continuare ţara cu cea mai ridicată inflaţie, cu un avans anual al preţurilor de 4,9%, conform datelor publicate, luni, de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). În schimb, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a continuat să scadă în aprilie, până la 2,4%, de la un nivel de 2,5% luna precedentă. Luna trecută, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Franţa (0,9%), Cipru (1,4%) şi Danemarca (1,5%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (4,9%), Estonia (4,4%) şi Ungaria (4,2%), potrivit Antena 3. Rata anuală a inflaţiei a scăzut în 13 state membre, comparativ cu situaţia din martie 2025, inclusiv în România (de la 5,1% până la 4,9%), a rămas stabilă în trei ţări şi a crescut în şapte state membre. În zona euro, rata anuală a inflaţiei s-a situat la 2,2%, în luna aprilie, stabilă comparativ cu luna precedentă. Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro a venit din partea serviciilor (1,80 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool şi ţigări (0,57 puncte procentuale). În schimb, preţurile la energie au scăzut cu 0,35 puncte procentuale. În România, conform datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS), rata anuală a inflaţiei a stagnat, în luna aprilie, la 4,9%, iar cele mai semnificative scumpiri au fost consemnate în sectorul serviciilor, care a raportat o creştere a preţurilor de 6,83%. „Indicele preţurilor de consum în luna aprilie 2025 comparativ cu luna martie 2025 a fost 100,07%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,2%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024 a fost 4,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) faţă de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) a fost 5,0%”, se arată în comunicatul de la INS. Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), un indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, a fost 100,21% în aprilie 2025 faţă de luna precedentă iar rata anuală a inflaţiei, în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, a fost 4,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) faţă de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,3%, precizează sursa citată. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 3,8%, de la 3,5% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,1% la sfârşitul lui 2026, conform datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
România are cel mai mare declin demografic din Uniunea Europeană, deși populația din UE crește anual cu 0,4%
Într-o Uniune Europeană (UE) a cărei populație crește anual cu 0,4%, România înregistrează cel mai mare declin demografic din ultimii 20 de ani. Pe lângă asta, nu există șapte țări cu mai puțini cetățeni decât numărul românilor care au plecat din țară. Practic, România tinde să dispară. Densitatea populației României a scăzut de la 95 de locuitori pe kilometru pătrat la 81, în ultimii 20 de ani. În contrast, pe ansamblul Uniunii Europene, densitatea de locuitori a crescut în această perioadă de la 105 la 109 locuitori pe kilometru pătrat. La noi, pe lângă natalitate și mortalitate, pe lângă declinul populației, emigrația a accentuat puternic sentimentul de țară pustie. În acest moment, șapte țări din Uniunea Europeană au populații mai puțin numeroase decât grupul românilor care și-au părăsit țara. Acum, românii reprezintă cel mai mare grup de cetățeni europeni care trăiesc în alte țări ale Uniunii Europene ca străini 3,1 milioane sau 22% din toți cei 13,9 milioane aflați în această situație în UE. Dar și acest clasament se modifică în două dintre țările cu populații mai puțin numeroase de câte migrația română. Malta și Luxemburg au dinamici puternic pozitive. În Malta, densitatea de locuitori pe kilometru pătrat a crescut de la 1.263, acum două decenii, la 1766, iar în Luxemburg creșterea a fost de la 175 la 258, potrivit România TV. FOTO – Captură video: România TV Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
O lovitură pentru Temu și Shein: UE impune o taxă pe coletele mici livrate de retailerii online
Bruxelles-ul ar putea aplica o taxă de manipulare de doi euro pe miliardele de colete mici livrate de retailerii online, în principal din China. Uniunea Europeană intenționează să perceapă o taxă forfetară pe miliardele de colete mici cu articole comandate online care intră în Uniune, în principal din China. Decizia reprezintă o nouă lovitură pentru comercianții cu amănuntul online precum Temu și Shein, conform Financial Times. Luni, Comisia Europeană a difuzat un proiect de propunere privind o taxă de manipulare pe coletele de mici dimensiuni, în urma presiunilor exercitate de statele membre, ale căror autorități vamale sunt copleșite de cele 4,6 miliarde de articole comandate anual și livrate clienților direct acasă. Propunerea, consultată de reporterii Financial Times, nu stabilea nivelul taxei, dar persoane familiarizate cu abordarea Comisiei Europene au sugerat că aceasta ar fi de aproximativ doi euro per colet. „Vorbim de doi euro pe pachet, plătiți de platformă”, a declarat comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, în Parlamentul European de la Bruxelles, conform Le Figaro. O parte din bani ar acoperi costurile vamale, dar ar intra și în bugetul UE, adăugând miliarde de euro anual. Proiectul de propunere al Comisiei Europene afirmă că taxa de doi euro se va aplica vânzărilor directe, dar articolele trimise la depozite vor fi impozitate cu 0,50 euro. Anterior, Maros Sefcovic a promis să abordeze creșterea numărului de colete, despre care a spus că a dus la o creștere a mărfurilor periculoase și neconforme și la plângeri din partea comercianților cu amănuntul din UE privind concurența neloială. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Uniunea Europeană ar putea ridica toate sancțiunile ECONOMICE împotriva Siriei/ „Exprimă dorința regională și internațională de susținere a țării” Christine Lagarde, BCE: UE trebuie să avanseze integrarea și să reconfigureze sistemul ECONOMIC, în contextul tensiunilor geopolitice Reuters: Sancțiunile aplicate de UE și Marea Britanie contra Rusiei reflectă DISOCIEREA de Statele Unite Avertismentul BCE: Escaladarea tensiunilor tarifare globale, motiv de „îngrijorare semnificativă” pentru STABILITATEA financiară și economia globală Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele