România are cel mai mare declin demografic din Uniunea Europeană, deși populația din UE crește anual cu 0,4%
Într-o Uniune Europeană (UE) a cărei populație crește anual cu 0,4%, România înregistrează cel mai mare declin demografic din ultimii 20 de ani. Pe lângă asta, nu există șapte țări cu mai puțini cetățeni decât numărul românilor care au plecat din țară. Practic, România tinde să dispară. Densitatea populației României a scăzut de la 95 de locuitori pe kilometru pătrat la 81, în ultimii 20 de ani. În contrast, pe ansamblul Uniunii Europene, densitatea de locuitori a crescut în această perioadă de la 105 la 109 locuitori pe kilometru pătrat. La noi, pe lângă natalitate și mortalitate, pe lângă declinul populației, emigrația a accentuat puternic sentimentul de țară pustie. În acest moment, șapte țări din Uniunea Europeană au populații mai puțin numeroase decât grupul românilor care și-au părăsit țara. Acum, românii reprezintă cel mai mare grup de cetățeni europeni care trăiesc în alte țări ale Uniunii Europene ca străini 3,1 milioane sau 22% din toți cei 13,9 milioane aflați în această situație în UE. Dar și acest clasament se modifică în două dintre țările cu populații mai puțin numeroase de câte migrația română. Malta și Luxemburg au dinamici puternic pozitive. În Malta, densitatea de locuitori pe kilometru pătrat a crescut de la 1.263, acum două decenii, la 1766, iar în Luxemburg creșterea a fost de la 175 la 258, potrivit România TV. FOTO – Captură video: România TV Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
O lovitură pentru Temu și Shein: UE impune o taxă pe coletele mici livrate de retailerii online
Bruxelles-ul ar putea aplica o taxă de manipulare de doi euro pe miliardele de colete mici livrate de retailerii online, în principal din China. Uniunea Europeană intenționează să perceapă o taxă forfetară pe miliardele de colete mici cu articole comandate online care intră în Uniune, în principal din China. Decizia reprezintă o nouă lovitură pentru comercianții cu amănuntul online precum Temu și Shein, conform Financial Times. Luni, Comisia Europeană a difuzat un proiect de propunere privind o taxă de manipulare pe coletele de mici dimensiuni, în urma presiunilor exercitate de statele membre, ale căror autorități vamale sunt copleșite de cele 4,6 miliarde de articole comandate anual și livrate clienților direct acasă. Propunerea, consultată de reporterii Financial Times, nu stabilea nivelul taxei, dar persoane familiarizate cu abordarea Comisiei Europene au sugerat că aceasta ar fi de aproximativ doi euro per colet. „Vorbim de doi euro pe pachet, plătiți de platformă”, a declarat comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, în Parlamentul European de la Bruxelles, conform Le Figaro. O parte din bani ar acoperi costurile vamale, dar ar intra și în bugetul UE, adăugând miliarde de euro anual. Proiectul de propunere al Comisiei Europene afirmă că taxa de doi euro se va aplica vânzărilor directe, dar articolele trimise la depozite vor fi impozitate cu 0,50 euro. Anterior, Maros Sefcovic a promis să abordeze creșterea numărului de colete, despre care a spus că a dus la o creștere a mărfurilor periculoase și neconforme și la plângeri din partea comercianților cu amănuntul din UE privind concurența neloială. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Uniunea Europeană ar putea ridica toate sancțiunile ECONOMICE împotriva Siriei/ „Exprimă dorința regională și internațională de susținere a țării” Christine Lagarde, BCE: UE trebuie să avanseze integrarea și să reconfigureze sistemul ECONOMIC, în contextul tensiunilor geopolitice Reuters: Sancțiunile aplicate de UE și Marea Britanie contra Rusiei reflectă DISOCIEREA de Statele Unite Avertismentul BCE: Escaladarea tensiunilor tarifare globale, motiv de „îngrijorare semnificativă” pentru STABILITATEA financiară și economia globală Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Avertismentul BCE: Escaladarea tensiunilor tarifare globale, motiv de „îngrijorare semnificativă” pentru stabilitatea financiară și economia globală
Banca Centrală Europeană a avertizat că escaladarea tensiunilor tarifare globale a devenit un motiv de „îngrijorare semnificativă” pentru stabilitatea financiară și economia globală. „Autoritățile decidente trebuie să identifice riscurile care decurg din tensiunile comerciale, să le monitorizeze și să evalueze impactul lor potențial asupra stabilității financiare”, au scris șase economiști ai băncii într-o notă publicată marți. Nota urmează să fie inclusă într-un raport mai amplu privind riscurile, care urmează să fie publicat miercuri. BCE a recomandat ca „instituțiile financiare să ia o serie de măsuri proactive pentru a face față riscurilor generate de tensiunile comerciale”. Raportul repetă comentariile vicepreședintelui BCE, Luis de Guindos, care săptămâna trecută a avertizat că recentele turbulențe privind taxele vamale ar putea răsturna sistemul financiar al regiunii, conform Bloomberg. Experiența disputei comerciale dintre Statele Unite și China din 2018-2019 Răspunsul celor mai expuse firme din zona euro la recentele anunțuri tarifare pare mai pronunțat decât în timpul primei președinții Trump, arată documentul. Experiența disputei comerciale dintre Statele Unite și China din 2018 și 2019, în timpul căreia au fost introduse o serie de taxe vamale, arată că tensiunile comerciale tind să aibă un efect negativ semnificativ asupra evaluărilor acțiunilor, atât în țara care impune taxele vamale, cât și în alte țări. În acea perioadă, prețurile acțiunilor au scăzut cu aproximativ 2% în medie atât în Statele Unite, cât și în zona euro, în urma anunțării taxelor vamale. Efectul taxelor impuse în perioada februarie-mai 2025 a fost, în linii mari, similar pentru zona euro, dar mult mai pronunțat pentru piețele americane. Ce mai afirmă documentul BCE: Reapariția tensiunilor comerciale și a știrilor legate de taxe vamale a pus presiune asupra prețurilor acțiunilor în unele industrii din zona euro. Incertitudinea politicii comerciale duce la provizioane mai mari, la o rentabilitate mai scăzută și la o reducere a împrumuturilor acordate economiei reale. Acumularea treptată a acestor efecte în timp reflectă impactul persistent al incertitudinii sporite asupra economiei reale. Sectoarele care depind în mare măsură de comerțul cu SUA și, prin urmare, cele mai expuse la taxele vamale impuse de Administrația SUA, s-ar putea confrunta cu probleme de profitabilitate și de capacitate de servire a datoriei. Expunerea băncilor din zona euro la sectoare care depind de Statele Unite ca partener comercial pot duce la un risc de credit în creștere pe măsură ce restricțiile comerciale sunt sporite. În general, băncile s-ar putea confrunta cu o creștere a ratelor de nerambursare și a cerințelor de provizionare asociate. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Christine Lagarde, BCE: UE trebuie să avanseze integrarea și să reconfigureze sistemul ECONOMIC, în contextul tensiunilor geopolitice Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Bloomberg: Fondul de apărare de 150 de miliarde de euro al UE a primit aprobarea inițială a celor 27 de state membre
Fondul de apărare în valoare de 150 de miliarde de euro al Uniunii Europene a primit aprobarea inițială în Consiliul UE din partea celor 27 de state membre. Fondul va distribui bani țărilor care doresc să investească în capacități de securitate, cum ar fi muniție, drone și protecția infrastructurii critice, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, conform Bloomberg. Fondul este așteptat să primească aprobarea oficială săptămâna viitoare, a declarat una dintre persoane, care a vorbit sub rezerva anonimatului. Conform Le Figaro, ambasadorii celor 27 state membre ar trebui să formalizeze acest acord de principiu în timpul unei noi reuniuni miercuri, înaintea unui acord final așteptat pe 27 mai, în timpul unei reuniune a miniștrilor Afacerilor Europene din UE. Programul a fost propus de Comisia Europeană, în martie, ca răspuns la posibila restrângere a securității oferite de americani în Europa, menționată de către președintele Donald Trump. Fondul vine în completarea noilor norme care permit statelor membre flexibilitate fiscală pentru cheltuielile cu apărarea, care s-ar putea ridica la un total de 800 de miliarde euro. Ursula von der Leyen: Un „moment unic într-o generație” Comisia Europeană va strânge cele 150 de miliarde de euro pe piețele de capital și va distribui banii sub formă de împrumuturi statelor membre, la cerere, pentru a finanța produse specifice de care continentul duce cel mai mult lipsă, potrivit uneia dintre persoane. Acestea includ rachete, capacități de apărare terestră și sisteme de apărare antirachetă. Noul instrument de împrumut ar fi similar cu cel instituit în timpul pandemiei de Covid pentru a sprijini schemele de șomaj tehnic ale statelor membre și măsurile similare. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit acest program un „moment unic într-o generație” și a declarat anterior că Uniunea Europeană se confruntă cu nevoi de investiții în domeniul apărării de aproximativ 500 de miliarde de euro în următorul deceniu. Unele țări din afara UE sunt eligibile pentru a participa la program, cu condiția ca aceste cheltuieli să nu depășească 35% din cost, a spus sursa. Luni, Marea Britanie și Uniunea Europeană au ajuns la un acord privind un parteneriat în domeniul apărării, iar blocul s-a angajat să exploreze modalități de a permite Londrei accesul la program. Marea Britanie va putea participa la sistemul UE de achiziții comune în materie de apărare, dar companiile britanice de profil – precum BAE și Rolls Royce – vor trebui să ajungă la acorduri separate pentru a putea beneficia de schema de subvenții în valoare de 150 de miliarde de euro. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Von der Leyen: UE lucrează la NOI sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Previziunile economice ale Comisiei Europene pentru 2025: Creștere moderată pe fondul incertitudinii economice globale
Economia UE a început anul 2025 pe o bază ceva mai solidă decât se anticipase și se preconizează că va continua să crească la un ritm modest în acest an, anunță Comisia Europeană. O accelerare a creșterii este prognozată pentru 2026, în pofida incertitudinii politice și a tensiunilor comerciale sporite la nivel mondial. Previziunile economice din primăvara anului 2025 ale Comisiei Europene estimează că PIB-ul real va crește cu 1,1% în 2025 în UE și cu 0,9% în zona euro, în linii mari același ritm ca cel înregistrat în 2024. În 2026, se preconizează o accelerare a creșterii la 1,5% în UE și la 1,4% în zona euro. Inflația în zona euro ar trebui să încetinească de la 2,4% în 2024 la o medie de 2,1% în 2025 și 1,7% în 2026. În UE, inflația ar trebui să urmeze o dinamică similară, scăzând puțin sub 2% în 2026. O perspectivă deteriorată, dar o economie rezistentă În ultimul trimestru din 2024, economia UE a înregistrat o creștere peste așteptări, de 0,4%, în mare parte datorită cererii interne robuste. Această dinamică pozitivă a continuat în primul trimestru al anului 2025, datele preliminare indicând o creștere reală a PIB de 0,3%. Cele mai recente previziuni revizuiesc semnificativ în scădere perspectivele de creștere. Acest lucru se datorează în mare parte unei perspective mai slabe a comerțului mondial și unei incertitudini mai mari a politicii comerciale. Conform Le Figaro, Danemarca (cu o creștere economică de 3,6%), Irlanda (3,4%) și Polonia (3,3%) ar fi cele mai dinamice țări din zona euro în 2025. Germania și Austria sunt codașe, cu economii în stagnare sau chiar în recesiune în cazul Austriei. În cazul Franței, Comisia preconizează o creștere foarte modestă de 0,6%, o prognoză identică cu cea a FMI, care încă miza pe o creștere de 0,8% în toamna anului trecut. Creșterea economică globală în afara UE este acum estimată la 3,2% atât pentru 2025, cât și pentru 2026, în scădere față de rata de 3,6% prognozată în toamna anului 2024. Această revizuire în sens descendent reflectă în mare măsură o perspectivă mai slabă atât pentru SUA, cât și pentru China. Încetinirea comerțului mondial este și mai accentuată. În consecință, se preconizează că exporturile UE vor crește cu numai 0,7% în acest an, cu o nouă contracție a exporturilor de bunuri, parțial compensată de rezistența exporturilor de servicii, mai puțin afectate de tensiunile comerciale. În 2026, creșterea exporturilor ar trebui să se accelereze la 2,1%. În ceea ce privește consumul privat, se preconizează că creșterea va fi ușor mai robustă decât cea proiectată în toamnă, ajungând la 1,5% în 2025 și la 1,6% în 2026. Piața forței de muncă rămâne solidă, cu o îmbunătățire a salariilor reale În 2024, expansiunea continuă a ocupării forței de muncă a dus la crearea a 1,7 milioane de noi locuri de muncă în economia UE, atingându-se astfel un nou record pentru numărul de locuri de muncă din Uniune. În ciuda unei creșteri economice modeste, se preconizează că ocuparea forței de muncă va crește cu încă două milioane de locuri de muncă până la sfârșitul orizontului de prognoză. Rata șomajului ar trebui să scadă la un nou minim istoric de 5,7% în 2026. După ce a crescut cu 5,3% în 2024, creșterea salariilor nominale va încetini în 2025 și 2026. Lucrătorii vor continua să beneficieze de creșteri ale salariilor reale și, de asemenea, se așteaptă să recupereze pe deplin puterea de cumpărare pierdută în ultimii ani, cauzată de creșterea inflației. Procesul dezinflaționist în curs, care a început la sfârșitul anului 2022, este așteptat să avanseze în mod constant. După o scădere la 2,4% în 2024, se preconizează că inflația din zona euro, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, va atinge ținta BCE de 2% în 2025, scăzând în continuare în 2026. Riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinate în sens negativ. Fragmentarea în continuare a comerțului mondial ar putea diminua creșterea PIB-ului și ar putea reaprinde presiunile inflaționiste. Pe de altă parte, reducerea în continuare a tensiunilor comerciale dintre UE și SUA sau extinderea mai rapidă a comerțului UE cu alte țări, inclusiv prin noi acorduri de liber schimb, ar putea susține creșterea UE. Creșterea cheltuielilor pentru apărare ar putea avea, de asemenea, o contribuție pozitivă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Von der Leyen: UE lucrează la NOI sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Von der Leyen: UE lucrează la noi sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile
Uniunea Europeană lucrează la un nou pachet de sancțiuni pentru a crește presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin din cauza războiului din Ucraina, a declarat vineri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce liderii din întreaga Europă s-au întâlnit la Tirana. Uniunea Europeană a adoptat deja 17 pachete de sancțiuni – cel mai recent în această săptămână – iar diplomații spun că este din ce în ce mai dificil să se obțină unanimitatea necesară între cei 27 de membri ai blocului pentru a adopta noi măsuri, conform Reuters. „El nu vrea pace, așa că trebuie să creștem presiunea și de aceea lucrăm la un nou pachet de sancțiuni”, a declarat von der Leyen, referindu-se la Putin, înaintea summitului Comunității Politice Europene din Albania. „Acest pachet va include, de exemplu, sancțiuni privind Nord Stream 1 și Nord Stream 2. Acesta va include lucrul la listarea mai multor nave ale flotei fantomă rusești și, de asemenea, reducerea plafonului prețului petrolului și, de asemenea, mai multe sancțiuni asupra sectorului financiar din Rusia.” Nord Stream 1 și Nord Stream 2, compuse fiecare din două conducte, au fost construite de Gazprom, o companie controlată de statul rus, pentru a pompa gaz natural către Germania pe sub Marea Baltică. Conductele au fost avariate de o serie de explozii în 2022. Sancțiunile „masive” cu care liderii europeni au amenințat în ultimele zile ar avea nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru a reuși, au declarat oficiali și diplomați. Mark Rutte: Putin „a făcut o greșeală trimițând o delegație de nivel scăzut” Între timp, negociatorii ruși și ucraineni s-au aflat vineri la Istanbul pentru ceea ce a fost anunțat ca fiind primele lor discuții directe de pace în mai mult de trei ani, sub presiunea președintelui american Donald Trump de a pune capăt celui mai mortal conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. Putin a propus duminică discuții directe cu Ucraina în Turcia, dar a respins provocarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a-l întâlni personal și a trimis în schimb o echipă de oficiali de rang mediu la discuții. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Putin „a făcut o greșeală trimițând o delegație de nivel scăzut”. „Ceea ce am văzut ieri și peste noapte este încă o dovadă că Putin nu este serios în privința păcii”, a declarat premierul britanic Keir Starmer la sosirea la summitul de la Tirana. „A tras de timp și cred că este foarte important, prin urmare, să avem o unitate absolută cu aliații noștri. Vom lucra la acest lucru și astăzi, pentru a clarifica faptul că trebuie să existe o încetare a focului, dar și pentru a clarifica faptul că, în cazul în care nu există o încetare a focului, vom acționa împreună în ceea ce privește sancțiunile.” Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Economia zonei euro a avansat cu 1,2%, iar cea a UE cu 1,4% în trimestrul întâi /Care este situația ROMÂNIEI Franța și Germania au anunțat că se raliază propunerii președintelui Donald Trump: 5% din PIB pentru APĂRARE Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Uniunea Europeană interzice vânzarea acestor telefoane începând cu luna iunie. Nici România nu scapă de regulile UE
Începând cu data de 20 iunie 2025, toate telefoanele mobile și tabletele introduse pe piața Uniunii Europene vor trebui să respecte un set nou de cerințe referitoare la ecodesign și etichetare energetică. Noile reguli, adoptate de Comisia Europeană, au ca scop prelungirea duratei de viață a acestor produse, reducerea impactului asupra mediului și încurajarea unor alegeri mai sustenabile din partea consumatorilor, anunță sursa originală. Obligațiile impuse se aplică telefoanelor inteligente, telefoanelor clasice (feature phones), telefoanelor fixe fără fir și tabletelor de tip slate (cele fără tastatură fizică, cu ecrane între 7 și 17,4 inch, care rulează sisteme de operare similare cu cele de smartphone-uri). Dispozitivele cu ecrane flexibile (care se rulează sau derulează), tabletele care rulează sisteme de operare de tip desktop (precum Windows) și telefoanele specializate pentru comunicații securizate nu intră sub incidența acestor reglementări. Cerințe privind durabilitatea și accesul la reparații Una dintre principalele modificări este introducerea unor standarde clare privind rezistența fizică a dispozitivelor. Astfel, telefoanele și tabletele vor trebui să suporte mai bine șocurile mecanice, zgârieturile, praful și umiditatea. În plus, bateriile acestora vor trebui să fie mai durabile: ele vor fi obligate să reziste la cel puțin 800 de cicluri complete de încărcare și descărcare, menținând minimum 80% din capacitatea lor inițială. Un alt aspect important este promovarea reparabilității. Producătorii vor fi obligați să ofere piese de schimb esențiale într-un termen de 5 până la 10 zile lucrătoare și să mențină această disponibilitate timp de minimum 7 ani de la oprirea vânzării modelului respectiv în UE. De asemenea, trebuie să existe acces neîngrădit pentru service-urile profesioniste la software-ul sau firmware-ul necesar pentru înlocuirea pieselor. Sistemele de operare trebuie, la rândul lor, să beneficieze de actualizări disponibile timp de cel puțin 5 ani de la scoaterea ultimului exemplar al unui model de pe piață. Această măsură are rolul de a combate învechirea forțată a dispozitivelor și de a reduce risipa de resurse. Etichetă energetică cu scor de reparabilitate și eficiență Pentru prima dată, telefoanele și tabletele vândute în UE vor trebui să afișeze o etichetă energetică standardizată. Aceasta va include informații despre eficiența energetică a dispozitivului, autonomia bateriei (exprimată în ore și minute per încărcare completă), gradul de protecție împotriva prafului și apei, rezistența la căderi repetate, precum și un scor privind ușurința cu care poate fi reparat. Eticheta va permite consumatorilor să compare rapid performanțele ecologice ale diverselor modele și să ia decizii de cumpărare mai informate. Datele detaliate despre fiecare model vor putea fi accesate prin scanarea unui cod QR de pe etichetă, care conduce către baza de date europeană EPREL (Registrul European al Produselor pentru Etichetare Energetică). Conform estimărilor Comisiei Europene, implementarea acestor norme va reduce cu până la 14 terawați-oră consumul anual de energie primară asociat cu utilizarea telefoanelor și tabletelor, echivalentul unei treimi din consumul actual al acestor dispozitive. Mai mult decât atât, măsurile vor contribui la o utilizare mai eficientă a materiilor prime critice și vor încuraja o tranziție reală către o economie circulară.
TikTok recunoaște că a stocat datele europenilor în China, dar neagă că le-a dat Beijingului
TikTok, una dintre cele mai populare aplicații de social media din lume, se află din nou în centrul unei controverse majore privind protecția datelor. Autoritatea irlandeză pentru protecția datelor (DPC) a anunțat pe 2 mai o amendă record de 530 de milioane de euro, aplicată companiei chineze, pentru faptul că a stocat datele personale ale utilizatorilor europeni pe servere din China, în lipsa unor măsuri adecvate de securitate. Deși TikTok a recunoscut pentru prima dată oficial această stocare, compania insistă că nu a transmis niciodată datele către autoritățile de la Beijing. „Nu am primit nicio solicitare din partea autorităților chineze și nu am furnizat niciodată datele utilizatorilor europeni”, susține compania într-un comunicat. Un „incident tehnic” cu urmări geopolitice TikTok afirmă că stocarea datelor în China a fost rezultatul unui „incident tehnic” petrecut în februarie 2025, care ar fi fost în prezent rezolvat. Datele europenilor ar fi trebuit să fie depozitate exclusiv în Norvegia și Irlanda, prin intermediul așa-numitului „proiect Clover”. Totuși, DPC consideră că platforma nu a putut garanta protecția acestor informații în fața posibilelor ingerințe ale regimului chinez. Regulile stricte ale Chinei privind securitatea națională permit autorităților accesul la datele deținute de companiile locale, inclusiv ByteDance, compania-mamă a TikTok. DPC subliniază că TikTok „se abate semnificativ de la normele europene”, iar transferurile de date vor trebui suspendate în termen de 6 luni. Context tensionat între TikTok și Occident Aceste dezvăluiri vin într-un moment de maximă tensiune în relațiile digitale dintre Occident și China. Atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană, investighează modul în care TikTok gestionează datele personale ale utilizatorilor. În SUA, Congresul a votat o lege care obligă ByteDance să vândă TikTok până la 19 ianuarie 2025, pe fondul temerilor privind spionajul chinez. Oficiali americani, precum congresmanul republican Michael McCaul, au acuzat aplicația că este un „cal troian digital al Partidului Comunist Chinez”. Mai mulți foști angajați ai companiei au confirmat că s-au colectat opinii despre subiecte sensibile precum religia sau avortul, iar unele date ar fi fost accesate din Beijing. Europa se apără prin reglementări și anchete În Europa, autoritățile au devenit din ce întrâi mai suspicioase. Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE au interzis angajaților folosirea TikTok pe telefoanele de serviciu. Franța, de asemenea, a impus restricții similare funcționarilor publici. Senatul francez a propus chiar interzicerea completă a platformei, iar în 2024 a fost deschisă o anchetă oficială europeană privind protecția minorilor pe TikTok. Aplicația TikTok Lite a fost criticată pentru caracterul său extrem de adictiv. TikTok, deși contestă amenda de 530 de milioane de euro, se confruntă cu presiuni fără precedent în Occident. Deocamdată, compania rămâne fermă pe poziție: „Datele europenilor sunt protejate, iar colaborarea cu autoritățile chineze este inexistentă”. Dar pentru unii analiști, faptul că aceste date au fost măcar o vreme stocate în China este deja un semnal de alarmă cu implicații geopolitice.
TikTok, amendată 530 de milioane de euro de autoritățile UE pentru transferul de date ale utilizatorilor către China
Organismele de supraveghere a confidențialității din Uniunea Europeană au amendat vineri TikTok cu 530 de milioane de euro. Decizia a venit în urma unei anchete de patru ani care a constatat că transferurile de date ale aplicației către China au încălcat normele privind confidențialitatea datelor în UE, conform Associated Press. Conform normelor UE, cunoscute sub numele de Regulamentul General privind Protecția Datelor, datele utilizatorilor europeni pot fi transferate în afara blocului comunitar numai dacă există garanții pentru a asigura același nivel de protecție. Comisia pentru Protecția Datelor din Irlanda a sancționat, de asemenea, TikTok pentru că nu a fost transparentă cu utilizatorii cu privire la locul în care erau trimise datele lor personale și a ordonat companiei să se conformeze normelor în termen de șase luni. TikTok intenționează să facă apel Autoritatea din Irlanda servește drept principala autoritate de reglementare a confidențialității datelor în cazul TikTok în Uniunea Europeană, deoarece sediul european al companiei se află la Dublin. „TikTok nu a reușit să verifice, să garanteze și să demonstreze că datele cu caracter personal ale utilizatorilor (europeni), accesate de la distanță de personalul din China, au beneficiat de un nivel de protecție esențial echivalent cu cel garantat în UE”, a declarat Graham Doyle, comisar adjunct al Comisiei pentru Protecția Datelor din Irlanda. Autoritatea irlandeză a declarat că investigația a constatat că TikTok nu a reușit să abordeze „potențialul acces al autorităților chineze” la datele personale ale utilizatorilor europeni în conformitate cu legile chineze privind antiterorismul, contraspionajul, securitatea cibernetică și informațiile naționale, care au fost identificate ca fiind „divergente semnificative” de standardele UE. Doyle a mai spus că autoritatea de supraveghere ia evoluțiile recente „foarte în serios” și „ia în considerare ce măsuri de reglementare suplimentare ar putea fi justificate”. TikTok, deținută de gigantul chinez din domeniul tehnologiei ByteDance, a declarat că nu este de acord cu decizia și intenționează să facă apel. Într-o postare pe blog, reprezentanții companiei au declarat că decizia se concentrează pe o „perioadă selectă” care se încheie în mai 2023, înainte de momentul când compania a inițiat un proiect de localizare a datelor numit Project Clover, care a implicat construirea a trei centre de date în Europa. „Adevărul este că Project Clover are unele dintre cele mai stricte protecții ale datelor din industrie, inclusiv o supraveghere independentă fără precedent de către NCC Group, o firmă europeană de securitate cibernetică”, a declarat Christine Grahn, responsabila pentru politici publice și relații guvernamentale în Europa la TikTok. „Decizia nu ia în considerare pe deplin aceste măsuri considerabile de securitate a datelor”. Amenda dată Tiktok, a treia cea mai mare emisă de autoritatea din Irlanda în temeiul GDPR În Europa, TikTok este în centrul atenției din cauza modului în care gestionează informațiile personale ale utilizatorilor săi, pe fondul îngrijorărilor oficialilor occidentali că reprezintă un risc de securitate pentru datele utilizatorilor trimise în China. Grahn a spus că TikTok „nu a primit niciodată o cerere pentru date despre utilizatorii europeni de la autoritățile chineze și nu le-a furnizat niciodată acestora date despre utilizatorii europeni”. În 2023, autoritatea de supraveghere din Irlanda a amendat, de asemenea, compania cu sute de milioane de euro într-o investigație separată privind confidențialitatea copiilor. Sancțiunea împotriva TikTok este a treia cea mai mare amendă emisă de autoritatea din Irlanda în temeiul GDPR. În 2023, compania Meta a trebuit să plătească suma record de 1,2 miliarde de euro pentru că a refuzat să oprească transferul datelor sale către Statele Unite. În 2021, Amazon a fost amendat cu 746 de milioane de euro. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Comisia Europeană face investiții masive pentru consolidarea APĂRĂRII /„Propunerile au rolul de a susține dezvoltarea capabilităților esențiale” TikTok, MIȘCARE importantă înaintea alegerilor din România. Platforma lansează Centrul Electoral: „Provocări urgente” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Experiența ta pe Facebook se va înrăutăți și mai mult din cauza unei decizii a UE, avertizează Meta
Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp, avertizează că utilizatorii din Uniunea Europeană ar putea avea parte de o „experiență semnificativ mai slabă” pe platformele sale începând din această vară. Avertismentul vine după ce Comisia Europeană a decis că modelul „consimți sau plătești” introdus de Meta în UE încalcă legislația europeană privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA). Modelul, lansat recent de companie, le oferă utilizatorilor europeni o alegere controversată: fie acceptă ca datele lor să fie colectate și combinate în scopuri publicitare, fie plătesc un abonament lunar pentru a utiliza serviciile Meta fără reclame personalizate. Comisia Europeană a considerat că această practică nu permite un consimțământ „liber și informat” și a amendat Meta cu 200 de milioane de euro. Ce înseamnă decizia pentru utilizatorii din Europa Meta a declarat, în raportul său financiar trimestrial, că va fi nevoită să facă modificări semnificative modelului său actual de monetizare pentru a se conforma cerințelor DMA. Aceste modificări, avertizează compania, ar putea duce la „un impact semnificativ negativ asupra experienței utilizatorilor din Europa” și ar putea afecta în mod direct veniturile generate în această regiune. Potrivit Meta, efectele s-ar putea resimți chiar din al treilea trimestru al acestui an, în paralel cu procedura de contestare a deciziei europene în instanțele competente. Cu alte cuvinte, europenii ar putea vedea mai puține funcții, o experiență de navigare mai greoaie sau mai multe limitări în utilizarea aplicațiilor Meta, cel puțin temporar. Meta vs. Comisia Europeană: o confruntare în plină desfășurare Analiștii cred că Meta încearcă să transforme nemulțumirea utilizatorilor în presiune publică împotriva Comisiei Europene. „Scopul real este ca publicul să devină vocal împotriva acestui regim de reglementare, care, într-adevăr, ar putea degrada serviciile disponibile pentru rezidenții UE”, a declarat Eric Seufert, analist la Mobile Dev Memo, pentru BBC. Comisia Europeană evaluează în prezent și alte modele alternative de monetizare introduse de Meta, inclusiv variante care folosesc mai puține date personale în scopuri publicitare. Însă până la o decizie clară, Meta are 60 de zile pentru a se conforma deciziei deja emise, în caz contrar riscând sancțiuni suplimentare. Meta prosperă financiar, dar sub presiune legală Paradoxal, avertismentul Meta vine într-un moment în care compania are performanțe financiare solide. Raportul pe primul trimestru al anului arată venituri publicitare consistente și o creștere de 6% a numărului de utilizatori activi zilnic. Mark Zuckerberg a declarat că Meta „face progrese semnificative” în dezvoltarea inteligenței artificiale și a ochelarilor inteligenți, iar Meta AI are deja aproape un miliard de utilizatori activi lunar. Totuși, compania se confruntă și cu alte fronturi de presiune: în SUA, Meta este în proces cu Comisia Federală pentru Comerț (FTC), care o acuză că a creat un monopol pe rețelele sociale prin achiziționarea Instagram și WhatsApp. În același timp, Apple a fost amendată recent cu 500 de milioane de euro de către Comisia Europeană pentru practici similare de control asupra propriului ecosistem digital. Ce urmează pentru utilizatorii din România și Europa Deși nu au fost anunțate încă detalii concrete privind modificările pe care Meta le va implementa, este posibil ca acestea să afecteze felul în care utilizatorii europeni interacționează cu Facebook și Instagram: mai puține opțiuni gratuite, mai puține funcții, sau o diferențiere vizibilă față de experiența oferită în alte regiuni ale lumii. Rămâne de văzut dacă acest conflict dintre Meta și UE va duce la o reglementare mai clară a modului în care giganții tech pot monetiza datele utilizatorilor — sau dacă, între timp, experiența digitală a milioane de europeni va fi redusă la un produs „tăiat pe margini”.