Inteligența artificială a lui Musk, sub lupa Europei: suspiciuni că a folosit datele utilizatorilor din UE
Rețeaua X (fostul Twitter), deținută de Elon Musk, se confruntă cu o anchetă oficială din partea Uniunii Europene, după ce au apărut suspiciuni că ar fi utilizat datele personale ale utilizatorilor europeni pentru a antrena propria inteligență artificială, Grok. Autoritatea irlandeză de protecție a datelor (DPC), care acționează în numele întregii UE, a deschis vineri o investigație oficială. Potrivit comunicatului emis de DPC, ancheta vizează în mod specific „datele personale incluse în postările accesibile publicului, încărcate pe platforma X de către utilizatorii din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European”. Suspiciunile autorităților vizează faptul că aceste informații ar fi fost colectate și procesate fără consimțământ explicit, cu scopul de a antrena Grok – sistemul AI dezvoltat de compania xAI a lui Musk. Platforma X, în vizorul autorităților europene În centrul anchetei se află o problemă majoră de confidențialitate: dacă datele publice postate de europeni pe X pot fi considerate „material de antrenament” pentru un algoritm AI. Deși multe companii de inteligență artificială încearcă să-și antreneze modelele pe cantități uriașe de date din mediul online, utilizarea acestora fără transparență și fără acordul explicit al persoanelor vizate ridică semne de întrebare majore din perspectiva Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR). Autoritatea irlandeză solicită rețelei X să explice clar ce fel de date au fost folosite, în ce scopuri, și dacă utilizatorii au fost informați în prealabil. În plus, se verifică dacă au existat opțiuni reale de refuz din partea acestora, așa cum cere legislația europeană. Musk, din nou în centrul controverselor Inteligența artificială Grok este integrată în platforma X și are ca scop generarea automată de răspunsuri și conținut. În mod oficial, compania lui Musk a anunțat că folosește date publice pentru antrenarea acestei tehnologii, dar nu a specificat clar dacă printre acestea se află și postările utilizatorilor europeni. Ancheta vine într-un context tensionat, în care Uniunea Europeană încearcă să impună o reglementare mai strictă asupra companiilor Big Tech, în special în privința AI-ului. Dacă se va dovedi că Musk a încălcat normele GDPR, compania ar putea fi sancționată cu amenzi de până la 4% din cifra de afaceri globală. În paralel, mai multe organizații pentru drepturile digitale au cerut transparență totală în legătură cu metodele de antrenare ale lui Grok, dar și protejarea mai eficientă a utilizatorilor față de posibile abuzuri tehnologice.
Ursula von der Leyen: UE ar putea impozita marile firme tech, dacă nu se ajunge la o înțelegere privind taxele vamale ale lui Donald Trump
UE este pregătită să implementeze cele mai puternice măsuri comerciale și ar putea impune taxe companiilor de tehnologie din SUA dacă negocierile cu Donald Trump nu reușesc să pună capăt războiului său tarifar împotriva Europei. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pentru Financial Times că UE va căuta un acord „complet echilibrat” cu Washingtonul în timpul pauzei de 90 de zile în aplicarea taxelor. Dar președintele Comisiei a avertizat că este gata să extindă dramatic războiul comercial transatlantic astfel încât să includă sectorul serviciilor dacă aceste discuții eșuează, incluzând potențial o taxă pe veniturile din publicitatea digitală care ar afecta companii precum Meta și Google. „Dezvoltăm măsuri de retorsiune”, a spus von der Leyen, explicând că acestea ar putea include prima utilizare a instrumentului anti-coerciție al blocului, capabil să lovească exporturile de servicii. „Există o gamă largă de contramăsuri… în cazul în care negocierile nu sunt satisfăcătoare”. Von der Leyen: „Vedem costul haosului” Ea a spus că acest lucru ar putea include taxe pe comerțul cu servicii dintre SUA și UE, subliniind că măsurile vor depinde de rezultatul discuțiilor cu Washingtonul. „Un exemplu este că ai putea pune o taxă pe veniturile din publicitate ale serviciilor digitale.” Măsura ar fi o taxă aplicată la nivelul întregii piețe unice. Acest lucru diferă de taxele pe vânzările digitale, care sunt impuse individual de statele membre. Von der Leyen a declarat că războiul comercial al lui Trump a provocat „un punct de inflexiune complet în comerțul global”: „Este un punct de cotitură pentru Statele Unite, fără nicio îndoială”, a spus ea, adăugând: „Nu ne vom mai întoarce niciodată la status quo”. „Nu există câștigători în acest sens, doar învinși”, a continuat ea, referindu-se la turbulențele de pe piețele de acțiuni și obligațiuni. „Astăzi vedem costul haosului… Costurile incertitudinii cu care ne confruntăm astăzi vor fi mari.” Conform lui von der Leyen, Comisia Europeană a încercat anterior să negocieze cu SUA, dar i s-a spus să aștepte până la anunțul lui Trump din 2 aprilie, care a impus Uniunii o taxă vamală „reciprocă” de 20%. Ea a oferit public un acord tarifar zero la zero pentru bunurile industriale, dar ideea nu a avut succes la Washington, unde oficialii se plâng de presupusele bariere comerciale non-tarifare ale UE, cum ar fi TVA și standardele produselor. Von der Leyen a spus că este deschisă să discute despre alinierea standardelor UE și SUA, dar a spus că aceasta ar avea probabil rezultate limitate. „Cred că merită neapărat să ne uităm unde ne putem alinia normele și standardele pentru a face afacerile mai ușoare. Așa că sunt deschisă la asta”, a spus ea. „Dar nu ar trebui să avem așteptări prea mari pentru că… Adesea există standarde diferite pentru că există diferențe în modul de viață și în cultură.” Ea a exclus revizuirea reglementărilor „de neatins” ale UE privind conținutul digital și puterea de piață, pe care oficialii Trump le văd ca o taxă percepută firmelor Big Tech din SUA. Nici UE nu vrea să negocieze TVA, despre care a spus că este echivalent al taxi pe vânzări din SUA: „Acestea nu sunt în pachetele de negocieri, deoarece acestea sunt deciziile noastre suverane”. Dacă negocierile eșuează, UE va reactiva automat măsurile de retorsiune planificate ca răspuns la taxele vamale americane pe oțel și aluminiu. În plus, von der Leyen a spus că alte contramăsuri la așa-numitele taxe reciproce ale lui Trump ar putea viza excedentul uriaș al SUA din sectorul serviciilor cu UE. Președintele SUA a inclus doar bunurile în cifrele sale privind comerțul, excluzând serviciile exportate de SUA în restul lumii. „Companiile care oferă servicii fac o afacere bună pe această piață [UE]. Și marea majoritate a serviciilor, 80% din servicii provin din SUA. Deci, din nou, vrem o soluție negociată care să fie cea mai bună pentru noi, pentru noi toți”, a spus von der Leyen. Bruxelles-ul ia în considerare și o posibilă taxă pe exporturile de fier vechi către SUA Pe lângă comerțul cu servicii, von der Leyen a declarat că Bruxelles-ul ia în considerare și măsuri precum o posibilă taxă pe exporturile de fier vechi către SUA, unde fierul vechi din UE este la mare căutare la oțelăriile americane. Referindu-se la potențialul efect de domino al unui război comercial global, von der Leyen a spus că UE „nu va tolera” ca bunurile chinezești afectate de taxele vamale americane să fie redirecționate către Europa, adăugând că Bruxelles-ul va „lua precauții” dacă un nou mecanism de monitorizare detectează o creștere a importurilor chinezești. Von der Leyen a spus că i-a spus acest lucru clar premierului chinez Li Qiang într-o convorbire telefonică săptămâna aceasta și că acesta a răspuns că „acest risc nu există pentru că ar stimula consumul în China”. „Să nu irosim niciodată ocazia oferită de o criză bună” Indiferent de rezultatul negocierilor cu SUA, politicile lui Trump au remodelat radical relațiile comerciale globale, a spus von der Leyen, și au stimulat discuțiile dintre UE și puteri precum Malaezia, Thailanda, Filipine, Indonezia și Emiratele Arabe Unite. „Există un interes din partea atât de multor țări din întreaga lume să lucreze mai strâns cu noi, împreună, pentru a echilibra sistemul și pentru ca comerțul liber să concureze cu adevărat pe calitate și nu în jurul taxelor”, a spus von der Leyen. Atât SUA, cât și UE sunt de acord că regulile Organizației Mondiale a Comerțului nu au reușit să asigure condiții de concurență echitabile, deoarece China subvenționează o parte din producția sa de producție, inundând cu mărfuri piețele globale. Războiul comercial a stimulat acum discuții despre „gândirea modului în care putem moderniza, reforma și stabiliza OMC”. „Dar accentul trebuie pus pe modernizare și reformă, nu pe a păstra ceea ce avem astăzi pentru că există prea multe dificultăți”, a spus ea. „Adică, să nu irosim niciodată ocazia oferită de o criză bună.” Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Christine Lagarde: BCE este pregătită să asigure STABILITATEA financiară a zonei euro Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul
Președintele Azerbaidjanului cere UE să își reevalueze restricțiile financiare cu privire la extinderea coridorului gazelor
Uniunea Europeană trebuie să-și reevalueze finanțarea și politicile privind contractele pe termen lung dacă dorește să continue să importe gaze naturale din Azerbaidjan, a declarat miercuri președintele azer, Ilham Aliev, adăugând că Baku ar putea căuta, în schimb, alte piețe de export. Aliev a menționat interdicția Băncii Europene de Investiții cu privire la finanțarea de noi proiecte în domeniul combustibililor fosili precum și lipsa de contracte de achiziții de gaze pe termen lung printre barierele care stau în calea majorării exporturilor spre UE, arată Reuters. „Piața din UE este de tip premium în termeni de legislație, reguli și prețuri, dar nu ar trebui să ne uităm numai spre vest. Ne putem uita și spre est, și spre sud. Acest lucru este important pentru viitorul industriei gazelor din Azerbaidjan și pentru securitatea energetică a Europei”, a spus Ilham Aliev la un forum organizat la Baku. UE a crescut importurile de gaze din Azerbaidjan În contextul diversificării importurilor de energie, după invazia rusească din Ucraina, UE și-a majorat importurile de gaze din Azerbaidjan până la 13 miliarde metri cubi în 2024, de la opt miliarde metri cubi în 2021. În anul 2022, Bruxellesul a semnat un acord cu Baku pentru dublarea importurilor de gaze, până la cel puțin 16 miliarde metri cubi în 2027. Recent, ministrul azer al Energiei a anunțat că țara sa vrea să își crească exporturile de gaze spre Europa, până la 14 miliarde metri cubi în 2026. Însă, comentariile făcute miercuri de președintele Ilham Aliev sugerează că aceste obiective ar putea fi greu de atins, date fiind dificultățile în obținerea de finanțări în infrastructură din partea Bruxelles-ului. „Toate marile noastre proiecte energetice, petrol sau gaze, sunt finanțate pe baza unui model de 70% împrumuturi și 30% finanțare corporate. Acum instituțiile europene trebuie să revină la această abordare”, a spus Aliev. Autoritățile de la Baku și-au anunțat dorința de a extinde principala arteră de export a gazelor spre Europa, Coridorul Sudic al Gazelor, care se întinde pe o lungime de 3.500 de kilometri, din Azerbaidjan și până în Italia. Un număr de 12 țări, inclusiv 10 din Europa, primesc gaze din Azerbaidjan, a spus Aliyev, în condițiile în care a fost convenit un proiect de gasificare în Albania și un altul este planificat în Bulgaria. CITEȘTE ȘI: Președintele Azerbaidjanului cere Armeniei să accepte condițiile țării sale pentru a putea semna un tratat de pace Sursa foto: Profimedia Andrei Văcaru a absolvit studiile de licență la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București în anul 2013, dar și un master în Comunicare în cadrul … vezi toate articolele
Europa devine mai blândă în privința restricțiilor inteligenței artificiale, industria tech o cere
După ce Uniunea Europeană a adoptat, în 2023, primul set de reguli din lume dedicate reglementării riscurilor inteligenței artificiale, Bruxelles-ul dă acum semne că este dispus să îndulcească legislația. Sub presiunea marilor companii din domeniul tehnologiei, Comisia Europeană a anunțat că ia în calcul simplificarea unora dintre cerințele administrative ale așa-numitului AI Act, într-un efort de a încuraja investițiile și inovația pe continent, scrie Politico. Bruxelles-ul încearcă să calmeze industria Henna Virkkunen, responsabila Comisiei pentru dosarele digitale, a declarat în fața Parlamentului European că Executivul european rămâne „angajat” față de obiectivele de bază ale legislației AI, dar recunoaște că este nevoie de un mediu „mai rapid și mai simplu” pentru a stimula dezvoltarea tehnologică în Europa. „Dacă vrem să atragem investiții în AI, trebuie să ne asigurăm că oferim un cadru mai agil decât cel pe care îl avem acum”, a spus Virkkunen, subliniind că unele obligații de raportare ar putea fi eliminate. Această poziție vine după ce, în februarie, Comisia Europeană a renunțat la un plan de a introduce reguli stricte de răspundere juridică în cazul daunelor cauzate de AI — o măsură considerată de mulți ca fiind un compromis în fața industriei. Presiuni crescânde din partea companiilor de top Lobby-ul industriei tech s-a intensificat în ultimele luni, mai ales în contextul noilor tensiuni comerciale generate de politica tarifară a Statelor Unite. Organizații precum Computer & Communications Industry Association (CCIA) au salutat inițiativa Comisiei ca „un prim pas” spre simplificare, dar cer „mai mult curaj”. Companii majore precum OpenAI, reprezentată la Bruxelles de principalul său lobbyist Chris Lehane, au cerut în mod repetat reguli „simple și previzibile”. John Collison, cofondatorul companiei Stripe, a criticat în termeni duri actuala legislație, numind-o o „reglementare preventivă a unor riscuri speculative”. O zonă sensibilă rămâne cea a modelelor AI de uz general, precum GPT (OpenAI) sau Gemini (Google), unde regulile propuse sunt percepute de industrie ca fiind prea rigide și greu de implementat. O dezbatere care se anunță din nou tensionată Deși Comisia Europeană evită termenul de „revizuire legislativă”, un înalt oficial al instituției a confirmat că „nimic nu este exclus” în ceea ce privește ajustarea AI Act până la finalul anului. Bruxelles-ul va consulta industria pentru a identifica zonele în care incertitudinea legislativă frânează dezvoltarea și adoptarea tehnologiei. Totuși, vocile din societatea civilă avertizează că această relaxare a reglementărilor ar putea submina chiar obiectivele inițiale ale legislației: protejarea drepturilor fundamentale și limitarea riscurilor asociate cu AI. „Simplificarea nu trebuie să însemne dereglamentare”, a declarat Maximilian Gahntz, expert în politici AI la Mozilla, subliniind că eficiența AI Act nu trebuie compromisă pentru a mulțumi interesele economice. Ce urmează pentru AI în Europa? În contextul unei competiții globale acerbe în domeniul inteligenței artificiale, Europa încearcă să găsească un echilibru între protecția cetățenilor și susținerea inovației. Pe de o parte, reglementările stricte au fost menite să pună oamenii pe primul loc. Pe de altă parte, relaxarea acestora ar putea deveni o necesitate strategică, în fața ritmului accelerat cu care SUA și China avansează în domeniul AI. Oricare va fi direcția, este clar că lupta pentru modelarea viitorului inteligenței artificiale în Europa abia începe. Iar în acest joc de influență, nu doar reglementările, ci și valorile de la care ele pornesc vor fi puse la încercare.
Statele UE au votat: Primele contramăsuri împotriva taxelor vamale impuse de SUA intră în vigoare pe 15 aprilie
Statele membre ale Uniunii Europene au votat în favoarea propunerii Comisiei Europene de a introduce contramăsuri comerciale împotriva Statelor Unite. Propunerea Comisiei fusese făcută ca răspuns la decizia din martie a SUA de a impune taxe vamale la importurile de oțel și aluminiu din UE. Uniunea Europeană se alătură astfel Chinei și Canadei în inițierea de represalii și escaladarea unui conflict comercial global. “UE consideră că taxele vamale ale SUA sunt nejustificate și dăunătoare, provocând daune economice ambelor părți, precum și economiei globale. UE și-a exprimat preferința clară de a găsi rezultate negociate cu SUA, care ar fi echilibrate și reciproc avantajoase”, a anunțat Comisia Europeană. Un comitet de experți în comerț din cele 27 de țări ale UE a votat miercuri după-amiază propunerea Comisiei. Diplomații UE au declarat că 26 de membri ai UE au votat pentru, doar Ungaria împotrivă. Aprobarea a venit în ziua în care au intrat în vigoare taxele vamale „reciproce” ale SUA impuse Uniunii Europene și a altor câteva zeci de țări, inclusiv taxe de 104% asupra Chinei. Uniunea Europeană se confruntă cu taxe de import de 25% pentru oțel, aluminiu și mașini, precum și cu o nouă serie de taxe mai largi de 20% pentru aproape toate celelalte bunuri. Uniunea Europeană va institui taxe de 25% pe o serie de importuri din Statele Unite începând de marțea viitoare, ca răspuns la taxele impuse de SUA pentru metale. UE încă evaluează cum să răspundă la celelalte taxe vamale. Printre importurile americane se numără porumb, grâu, orz, orez, motociclete, păsări de curte, fructe, lemn, îmbrăcăminte și ață dentară, potrivit unui document consultat de Reuters. Acestea au totalizat aproximativ 21 de miliarde de euro anul trecut, ceea ce înseamnă că represaliile UE vor fi împotriva unor bunuri în valoare mai mică decât exporturile de metale ale UE în valoare de 26 de miliarde de euro, afectate de taxele americane. Taxele vamale urmează să intre în vigoare în etape – pe 15 aprilie, 16 mai și o etapă finală (pe migdale și soia) pe 1 decembrie. „Aceste contramăsuri pot fi suspendate în orice moment, în cazul în care SUA sunt de acord cu un rezultat negociat corect și echilibrat”, a declarat Comisia Europeană într-un comunicat. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Trump AMENINȚĂ că nu a terminat cu măsurile referitoare la importuri. Președintele spune că va viza sectorul farmaceutic
CE: Exporturile europene de produse agricole au ajuns la un nivel record în 2024. Care au fost principalii parteneri comerciali
Atât exporturile, cât și importurile de produse agroalimentare ale Uniunii Europene, au atins un nivel record în anul 2024, arată un raport al Comisiei Europene. Potrivit documentului, la nivelul sectorului agroalimentar au fost înregistrate mai multe evoluții pozitive, iar balanța comercială a Uniunii în acest domeniu este una pozitivă, ridicându-se la 63,6 miliarde de euro, arată raportul. Exporturile cumulate de produse agroalimentare ale UE au crescut anul trecut cu 3% (sau 6,6 miliarde euro) până la un nivel record de 235,4 miliarde euro. Marea Britanie a rămas prima destinație a exporturilor UE de produse agroalimentare, în condițiile în care a fost destinația pentru 23% (53,9 miliarde euro) din exporturile blocului comunitar. În schimb, au scăzut exporturile spre Rusia și China. Alte evoluții semnificative în 2024 au fost creșterea exporturilor UE de produse agroalimentare spre Elveția (cu 6% sau 653 milioane de euro) și spre Japonia (tot cu 6% sau 458 milioane euro). În timp ce preparatele din cereale (24,8 miliarde euro sau 11% din total), produsele lactate (19,7 miliarde euro sau 8%) și vinul (17,4 miliarde euro sau 7%) ocupă primele poziții pe lista produselor agroalimentare exportate de UE în 2024, măslinele și produsele din cacao au înregistrat cele mai mari creșteri ca valoare a exporturilor, în principal datorită exploziei prețurilor. Pe de altă parte, și importurile de produse agroalimentare ale UE au atins un nivel record în 2024, după o creștere de 8% (12,4 miliarde euro) în ritm anual până la 171,8 miliarde euro, depășind precedentul record atins în anul 2022. Potrivit executivului comunitar, acest lucru se datorează în primul rând creșterii dramatice a prețurilor la importurile de cacao, precum și la cafea, fructe și nuci. Brazilia, Marea Britanie și Ucraina au rămas cele mai importante surse pentru produsele agroalimentare importate de UE. Coasta de Fildeș, Ucraina și Nigeria au înregistrat cele mai semnificative creșteri ale exporturilor spre UE. În schimb, au scăzut puternic importurile blocului comunitar de produse agroalimentare din Rusia (cu 46% sau 865 milioane euro) și Australia (cu 28% sau 722 milioane euro). Creșterea mai puternică a importurilor comparativ cu cea a exporturilor a dus la o diminuare a excedentului balanței comerciale a UE în domeniul agroalimentar, până la un excedent de 63,6 miliarde euro, cu 5,8 miliarde euro (sau 8% mai puțin) decât excedentul record înregistrat în 2023. CITEȘTE ȘI: China a oprit în ultimele două luni importurile de gaz natural lichefiat din SUA. E cea mai lungă asemenea pauză din ultimii cinci ani Donald Trump: Uniunea Europeană trebuie să cumpere din SUA energie în valoare de 350 de miliarde de dolari Sursa foto: Shutterstock Andrei Văcaru a absolvit studiile de licență la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București în anul 2013, dar și un master în Comunicare în cadrul … vezi toate articolele
Washington Post: Elon Musk i-a cerut în mod direct lui Donald Trump să renunțe la noile taxe vamale
În acest weekend, miliardarul Elon Musk, văzut de multe persoane ca fiind „numărul doi de la Casa Albă”, a lansat o serie de critici pe rețelele sociale la adresa consilierilor președintelui Donald Trump în ceea ce privește taxele vamale uriașe anunțate de Washington și chiar a făcut o serie de apeluri personale în legătură cu acestea către Trump. Potrivit The Washington Post, care citează două surse apropiate discuțiilor, tentativa lui Musk de a-l convinge pe Trump să renunțe la tarife nu a avut succes până acum. Mai mult, luni, Trump a amenințat că va adăuga noi taxe, de 50%, pentru importurile din China, dacă Beijingul nu va renunța la taxele anunțate recent, ca răspuns la decizia SUA. Între timp, Musk a postat un videoclip pe X în care regretatul economist conservator Milton Friedman a prezentat beneficiile cooperării comerciale internaționale, arată sursa citată. Dezacordul lui Musk față de decizia lui Trump cu privire la acest subiect este dezacordul cel mai mare dintre cei doi de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump. Elon Musk a investit aproape 290 de milioane de dolari pentru a-l sprijini pe Trump în alegerile de anul trecut și a fost numit la conducerea Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), instituția însărcinată cu reducerea cheltuielilor publice. De asemenea, Musk nu a fost de acord cu alți membri ai Administrației Trump cu privire la chestiuni precum vizele H1-B pentru imigranții calificați și cu privire la abordarea DOGE privind cheltuielile guvernamentale. Sâmbătă, Musk l-a vizat consilierul pentru probleme comerciale al lui Trump, Peter Navarro, lansând un mesaj subtil la adresa acestuia prin care i-a criticat activitatea. „Un doctor în economie de la Harvard este un lucru rău, nu un lucru bun”, a scris Musk. Navarro nu i-a adresat niciun răspuns fondatorului Tesla. Elon Musk nu pare a fi de acord cu războiul comercial spre care s-ar putea îndrepta Statele Unite În replică, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, i-a luat apărarea lui Navarro, subliniind că actuala Administrație a înregistrat progrese remarcabile de la preluarea mandatului de către Donald Trump. „Președintele a alcătuit o echipă remarcabilă de indivizi foarte talentați și experimentați, care aduc idei diferite la masă, știind că președintele Trump este cel mai important factor de decizie. Când el ia o decizie, toți vorbesc în aceeași direcție pentru a o executa. De aceea această Administrație a făcut mai mult în două luni decât a făcut cea anterioară în patru ani”, a transmis aceasta într-un comunicat de presă. Între timp, într-un interviu cu vicepremierul italian Matteo Salvini în weekend, Musk a spus că și-ar dori să vadă o „zonă de liber schimb” între Europa și Statele Unite „În final, sper că este de acord că atât Europa, cât și Statele Unite, ar trebui să treacă în mod ideal, în în opinia mea, la o situație cu tarife zero”, a declarat el. Musk a mai spus că și-ar dori mai multă libertate de mișcare pentru cetățenii europeni și cei ai Statelor Unite și a adăugat că oamenii ar trebui să lucreze în orice țară (din UE sau în SUA, n. red.) „dacă își doresc acest lucru”, mai arată sursa citată. CITEȘTE ȘI: Donald Trump a semnalat că Elon Musk ar putea DEMISIONA de la conducerea Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală Elon Musk atribuie „stângii radicale” excluderea lui Marine Le Pen din cursa prezidențială /Un fost oficial SUA compară situația cu cea din ROMÂNIA Sursa foto: Shutterstock Andrei Văcaru a absolvit studiile de licență la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București în anul 2013, dar și un master în Comunicare în cadrul … vezi toate articolele
Europa pregătește riposta împotriva giganților tech și băncilor americane în războiul tarifelor lui Trump
Uniunea Europeană se confruntă cu una dintre cele mai complexe provocări comerciale din ultimii ani, pe măsură ce administrația Donald Trump anunță impunerea de „tarife reciproce” asupra tuturor partenerilor săi comerciali. Această escaladare, denumită de președintele american „Liberation Day”, marchează un nou capitol al războiului comercial declanșat inițial împotriva Canadei, Mexicului și Chinei, imediat după învestirea sa. Dacă până acum conflictul s-a purtat mai ales pe teritoriul bunurilor, țintind importurile de oțel, aluminiu sau automobile, recentele declarații de la Casa Albă indică extinderea taxelor și asupra segmentului serviciilor, acolo unde giganții financiari și tehnologici americani dețin o pondere considerabilă, scrie Politico. Bruxelles-ul a respectat până acum regulile clasice ale războiului comercial: a răspuns măsurilor americane prin tarife echivalente asupra unor branduri emblematice, precum motocicletele Harley-Davidson ori whiskey-ul bourbon. Totuși, amenințările actuale ale Washingtonului, care consideră că reglementările digitale și barierele non-tarifare europene îi prejudiciază companiile, obligă Uniunea Europeană să treacă la o etapă superioară. „Vom aborda aceste negocieri dintr-o poziție de forță”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, subliniind că toate instrumentele disponibile sunt pe masă. Noul front al războiului comercial Înainte ca Trump să instituie tarifele universale, tensiunile dintre Bruxelles și Washington au vizat bunuri tradiționale precum metalele și automobilele. Europa a combătut loviturile anterioare printr-o abordare de tip „blow for blow”, răspunzând cu taxe similare la fiecare nou set de măsuri americane. Această metodă a funcționat până acum, însă noile planuri ale administrației Trump, care vizează în special serviciile, au capacitatea de a schimba regulile jocului. Uniunea Europeană este o mare exportatoare de produse finite (autoturisme, produse farmaceutice, echipamente industriale), dar este în egală măsură și un importator de servicii americane, fie că este vorba de sectorul financiar, de consultanță sau de servicii digitale. Oficialii europeni și-au îndreptat atenția către vulnerabilitățile pe care SUA le pot avea în domeniul serviciilor. În această categorie intră bănci de calibru precum J.P. Morgan sau Bank of America, dar și companii de tehnologie de talie mondială, precum Amazon (cel mai mare retailer online din lume), Google (liderul global al căutărilor pe internet) sau X, rețeaua socială deținută de Elon Musk. Bruxelles-ul consideră că, dacă Washingtonul își intensifică presiunile, ar putea impune măsuri precum taxe pe tranzacțiile financiare, restricții la acordarea licențelor în sectorul bancar ori chiar impunerea unor reguli fiscale mai stricte pentru marile platforme digitale. Instrumentele de presiune și riscurile escaladării În vederea contracarării planurilor americane, Comisia Europeană analizează posibilitatea de a recurge la instrumentele de reglementare deja existente: Digital Markets Act, destinat să limiteze abuzurile de putere ale giganților tech, ori Instrumentul Internațional de Achiziții Publice, care ar putea bloca accesul companiilor americane la contracte finanțate din fonduri publice europene. Mai mult, Bruxelles-ul nu exclude ideea de a lovi companiile americane prin impunerea unor taxe digitale suplimentare, limitând sursele lor majore de profit pe piața UE. Există totuși îngrijorări că un pas prea agresiv ar putea alimenta și mai mult reacția Washingtonului. Analiștii subliniază că economia globală este puternic interconectată și că orice măsură radicală ar putea afecta companiile de pe ambele maluri ale Atlanticului. În acest sens, reprezentanții mediului de afaceri din Europa avertizează că instituirea unor taxe pe servicii ar putea determina un efect de domino, prin care americanii să răspundă cu noi restricții, inclusiv asupra exporturilor europene de produse high-tech sau farmaceutice. Totodată, rămâne în discuție „bazooka” legislativă a UE: Instrumentul Anti-Coerciție. Acesta oferă Comisiei Europene posibilitatea de a reacționa pe scară largă, printr-un set de contramăsuri care pot merge de la restrângerea drepturilor de proprietate intelectuală pentru companiile americane, până la interzicerea lor în blocul comunitar. Pentru a utiliza această armă de ultimă instanță, însă, e nevoie de un consens puternic la nivelul statelor membre, iar mulți diplomați europeni ezită să recurgă la o escaladare necontrolată a conflictului. Echilibrul între negociere și fermitate În pofida determinării de a se apăra, Bruxelles-ul speră încă să păstreze canalele de dialog cu Washingtonul. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, și-a exprimat dorința de a stabili un „term sheet” cu partea americană, pentru a structura potențialele negocieri privind reducerea reciprocă a taxelor și pentru a se evita agravarea disputei. Printre scenariile discutate se numără investiții europene mai consistente în sectorul american al apărării sau facilități pentru importul de gaze naturale lichefiate din SUA. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă administrația Trump este dispusă să dea înapoi de la obiectivul său declarat de a reechilibra balanța comercială prin impunerea de tarife. Uniunea Europeană insistă asupra faptului că relațiile transatlantice sunt mult mai complexe decât simpla statistică a deficitului sau surplusului comercial și subliniază importanța menținerii unor legături economice stabile și diversificate. Pe măsură ce „Liberation Day” se apropie, Europa se vede nevoită să-și apere interesele economice prin măsuri concrete, dar și să țină cont de consecințele pe termen lung ale unui conflict amplificat. În contextul în care ambele părți dețin „arme” economice puternice, mingea rămâne în terenul diplomației. Dacă negocierile nu vor duce la un compromis, Bruxelles-ul pare pregătit să pună în practică strategii avansate pentru a-și proteja companiile și piețele, chiar cu riscul de a inflama și mai mult relațiile cu Statele Unite.
Europa vrea suveranitate tehnologică: investește 1,3 miliarde de euro în inteligență artificială, securitate cibernetică și competențe digitale
Comisia Europeană a anunțat recent o investiție majoră în valoare de 1,3 miliarde de euro, în cadrul programului Digital Europe Programme (DIGITAL), cu scopul de a consolida suveranitatea tehnologică a continentului. Investiția se concentrează pe trei direcții principale: inteligența artificială (AI), securitatea cibernetică și dezvoltarea competențelor digitale. Proiecte-cheie pentru viitorul digital al Europei Fondurile sunt programate să fie distribuite în perioada 2025-2027 și vor susține proiecte diverse, printre care se numără întărirea rezilienței cibernetice și protejarea infrastructurilor critice precum spitalele și cablurile submarine. De asemenea, o parte semnificativă a investiției va merge către dezvoltarea proiectelor AI în domeniul securității cibernetice și a programelor educaționale axate pe securitatea datelor și alte competențe digitale. Comisia a subliniat că aceste investiții fac parte dintr-un program mai amplu, DIGITAL, care prevede fonduri totale de 8,1 miliarde de euro pentru produse și soluții tehnologice inovatoare pe o perioadă de patru ani (2023-2027). Condiții stricte pentru companii și strategia UE de autonomie tehnologică „Soluțiile în domeniul securității cibernetice, cum ar fi EU Cybersecurity Reserve, vor contribui semnificativ la îmbunătățirea rezilienței și securității infrastructurilor esențiale, inclusiv ale spitalelor și cablurilor submarine,” a declarat Comisia Europeană cu ocazia anunțului, informează agenția de presă Reuters. Pentru a avea acces la aceste fonduri, companiile trebuie să fie stabilite într-un stat membru al UE. Această cerință ar putea constitui o provocare pentru companiile din Statele Unite și Marea Britanie, în contextul relațiilor tensionate dintre aceste state și Uniunea Europeană din ultimii ani. Regatul Unit continuă să gestioneze consecințele economice și de reglementare ale Brexit-ului, în timp ce Statele Unite au fost implicate în diferite dispute comerciale și politice cu blocul european. Prin anunțul acestei inițiative, UE își manifestă intenția clară de a-și dezvolta propriile tehnologii în mod independent față de Statele Unite și Asia, regiunile considerate tradițional ca centre globale ale inovației tehnologice. „Asigurarea suveranității tehnologice europene începe cu investiții în tehnologii avansate și facilitarea dezvoltării competențelor digitale ale cetățenilor europeni,” a declarat Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație. Prin intermediul Digital Europe Programme, UE urmărește să asigure că noile tehnologii și oportunitățile pe care acestea le aduc ajung eficient și rapid la cetățeni, companii și administrațiile publice europene.
Scandalul Huawei lovește Parlamentul European: anchetă penală, birouri percheziționate, plăți suspecte către eurodeputați
Un nou val de tensiune a cuprins instituțiile europene, după ce autoritățile judiciare belgiene au lansat o anchetă de amploare privind presupuse plăți ilegale făcute de compania chineză Huawei către membri ai Parlamentului European. Investigația, aflată în desfășurare, vizează activități de lobby suspecte și posibile acte de corupție care ar fi avut drept scop influențarea poziției oficiale a instituției europene în favoarea gigantului tech din China. Percheziții la Strasbourg și Bruxelles Potrivit informațiilor obținute de publicația Politico, două birouri ale asistenților politici ai unor eurodeputați au fost percheziționate joi în sediul Parlamentului European din Strasbourg, Franța. Oficiali apropiați anchetei au confirmat că aceste percheziții au legătură directă cu investigația asupra practicilor de lobby desfășurate de Huawei. Birourile respective fuseseră sigilate încă din 13 martie, zi în care autoritățile belgiene au coordonat o amplă operațiune ce a vizat peste 20 de locații din Belgia și Portugalia. În paralel, alte două birouri din sediul Parlamentului de la Bruxelles fuseseră anterior percheziționate și ulterior redeschise. Scrisoare de susținere în centrul scandalului În centrul anchetei se află o scrisoare deschisă semnată de opt membri ai Parlamentului European, care ar fi fost redactată în 2021 pentru a apăra interesele Huawei în contextul tensiunilor comerciale și geopolitice dintre UE, SUA și China. Documente judiciare consultate de jurnaliștii Politico sugerează că această inițiativă ar fi fost susținută financiar de compania chineză. Procurorii investighează dacă Huawei a efectuat plăți ilegale pentru a obține sprijinul eurodeputaților, în condițiile în care firma era deja supusă unor presiuni internaționale privind riscurile de securitate cibernetică asociate echipamentelor sale. Arestări și acuzații penale În cadrul anchetei, patru persoane au fost deja inculpate pentru corupție și constituirea unui grup infracțional organizat, iar o altă persoană este acuzată de spălare de bani. Printre cei vizați se află și un asistent parlamentar al eurodeputatului italian Fulvio Martusciello (grupul PPE), care a fost arestat în Italia pe 20 martie. Parlamentul European a confirmat suspendarea sa din funcție. Martusciello este cunoscut ca principalul promotor al scrisorii deschise din 2021, document considerat acum element central în presupusa schemă de influențare politică orchestrată de Huawei. Reacția companiei Huawei a reacționat anterior într-un comunicat oficial, afirmând că are o politică de „toleranță zero față de corupție și orice alte forme de abatere” și că se angajează să respecte „în orice moment toate legile și reglementările aplicabile”. Compania nu a oferit însă comentarii suplimentare cu privire la acuzațiile concrete investigate în Belgia. Un nou capitol în criza de încredere Scandalul survine într-un moment sensibil pentru relațiile UE-China și ridică semne de întrebare cu privire la transparența activităților de lobby din interiorul instituțiilor europene. Nu este prima oară când Parlamentul European este implicat într-o anchetă de corupție cu ramificații internaționale — dar amploarea și gravitatea acuzațiilor din acest caz, precum și implicarea unei companii de talia Huawei, amplifică miza politică. Ancheta este în curs, iar instituțiile europene evită deocamdată declarațiile publice. Totuși, presiunea pentru mai multă transparență și răspundere în fața cetățenilor este în creștere.