România e campioană la DEFICIT în Uniunea Europeană. Mai vin alte măsuri de austeritate?
Deficitul bugetar al României, scăpat complet de sub control, rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană. Datele Eurostat ne pun pe primul loc în topul țărilor cu cele mai mari deficite bugetare. Doar câteva state membre au reușit să încheie anul cu un buget pe plus, în timp ce altele continuă să se împrumute tot mai mult. Cum principala consecință a deficitului bugetar sunt măsurile de austeritate, întrebarea legitimă este: mai urmează astfel de măsuri în România? România rămâne campioana Europei, pentru că a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB, arată datele publicate recent de Eurostat. După noi vin Polonia, Franța și Slovacia, în timp ce media Uniunii Europene se situează la 3,1%. România e sub media Uniunii Europene la datoria publică Deși unele state membre au reușit să-și echilibreze finanțele, altele continuă să se împrumute din ce în ce mai mult și mai scump. Doar Danmerca, Cipru, Irlanda, Grecia, Luxemburg și Portugalia au reușit să încheie anul cu un buget pe plus. România este singura țară din Europa Centrală și de Est cu un dezechilibru bugetar atât de ridicat. Bulgaria a încheiat 2024 cu un deficit de 3% din PIB, iar Ungaria aproape 5%. Când vine vorba de datoria publică, România se menținea la finalul anului trecut la 54,8% din PIB. Acum, țara are o datorie pulbică de 1.040 mld. lei, adică aproape 60% din PIB. La polul opus sunt Estonia și Bulgaria care au continuat să țină datoriile în frâu și nu au depășit pragul Uniunii de 30% din PIB. Totuși, nu stăm cel mai rău la acest capitol. Țări precum Grecia și Italia depășesc 130% din PIB, iar Franța, Belgia sau Spania se mențin la peste 100%. Campioni rămânem și la cheltuieli, acolo unde majoritatea țărilor reușesc să adune ceva mai mulți bani la buget. România strânge foarte puține venituri și are cheltuieli apropiate de cele ale mediei europene. Cheltuielile publice din România în 2024 au fost de 43,6% din PIB, în timp ce veniturile bugetare s-au situat undeva la 34,2%. Media Uniunii Europene pentru anul trecut a fost de 49,2% pentru cheltuieli și 46% pentru venitrui. Deși datoria României e sub limita europeană de 60% din PIB, statul este nevoit să împrumute în continuare tot mai mult și să plătească dobânzi din ce în ce mai mari pentru a acoperi găurile bugetare. RECOMANDAREA AUTORULUI: După ce guvernul lui a băgat economia în corzi, Nicușor Dan vine cu „soluția”, dar din 2026. Multe vorbe, nicio acțiune concretă Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România
SUA și Qatar amenință UE cu represalii comerciale și energetice din cauza noilor reguli climatice
Washingtonul și Doha au declarat că Directiva UE privind diligența necesară a întreprinderilor în materie de durabilitate (CSDDD) reprezintă o „amenințare existențială” la adresa creșterii, competitivității și rezilienței economiei europene și că va pune în pericol securitatea energetică a acesteia. Cele două țări au afirmat că regulile, care urmează să fie dezbătute de legislatorii europeni, ar afecta exporturile lor de gaz natural lichefiat (GNL), o sursă vitală pentru blocul comunitar după invazia Ucrainei de către Rusia, în 2022. „Aceasta survine într-un moment critic, în care țările și companiile noastre se străduiesc nu doar să mențină, ci să crească semnificativ furnizarea fiabilă de GNL către UE”, se arată într-o scrisoare comună adresată liderilor europeni, semnată de miniștrii energiei din SUA și Qatar, obținută de Financial Times. Scrisoarea sugerează, de asemenea, că regulile europene ar putea afecta acordul comercial încheiat în iulie între Ursula von der Leyen și Donald Trump, care obligă statele membre UE să cumpere energie americană în valoare de 750 de miliarde de dolari până la sfârșitul lui 2028. „Dincolo de riscurile directe asupra securității energetice, CSDDD amenință să perturbe comerțul și investițiile în aproape toate economiile partenere ale UE. Implementarea sa ar putea periclita investițiile existente și viitoare, locurile de muncă și conformitatea cu acordurile comerciale recente”. SUA și Qatar cer revizuirea urgentă a directivei Această intervenție marchează o ruptură semnificativă între două dintre cele mai mari economii producătoare de combustibili fosili și Uniunea Europeană, care încearcă să accelereze tranziția către energie verde. UE își asigură aproximativ 16% din gaz din SUA și 4% din Qatar. Luni, miniștrii energiei din Europa au convenit să elimine restul de 19% din gazul cumpărat din Rusia până la sfârșitul anului 2027, ceea ce va obliga blocul să caute surse alternative. Directiva UE urmează să fie aplicată treptat din 2027 și va permite statelor membre să amendeze companiile ale căror lanțuri de aprovizionare dăunează mediului sau drepturilor omului cu până la 5% din cifra de afaceri globală. Statele membre UE și Parlamentul European urmează să înceapă negocierile asupra modificărilor directivei mai târziu în această săptămână. În forma sa actuală, legea s-ar aplica companiilor non-UE cu o cifră de afaceri netă de peste 450 milioane de euro în interiorul blocului. Scrisoarea comună semnată de Chris Wright și Saad al-Kaabi afirmă că UE și statele membre trebuie să acționeze rapid pentru a răspunde „îngrijorărilor legitime” legate de directivă.
Dan Dungaciu: Europenii sunt protejați de propria NEPUTINȚĂ
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre condiția europenilor în fața lui Donald Trump. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Știți cum sunt ei? Cum erau rușii căzuți în 1989, când Clinton îi mai lua ca pe niște pudeli și îi plimba prin lume ca să nu se vadă că sunt în fundul gol.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre condiția europenilor în fața lui Trump. Acesta susține că problema europenilor este că nu mai sunt relevanți. În viziunea analistului, Trump este cel care dictează întregul parcurs global. În politica externă, spune acesta, europenii spun să nu se bazeze nimeni pe ei. Dungaciu îi compară pe europenii zilelor de azi cu rușii anului 1989. „Marea problemă europenilor este și-au dat seama, nu că bărcuța lor este mică, ci, de fapt, ei nu sunt niciunde. Ei sunt ca doamna aceea blondă, caut bărbat, caut bărbat 2m și ăla mic bate la ușă, e și urât, și brunet și zice pe mine să nu contați. Ăștia sunt europenii. În politica externă ei sună, domnule, vă rugăm pe noi să nu contați. Unde au fost europenii când s-a discutat pacea din Ucraina, așa zicând? N-au fost. Unde au fost în Orientul Mijlociu? Ei au văzut că de fapt nu contează. Și au zis, domnule, hai să ne agățăm puțin. Știți cum sunt ei? Cum erau rușii căzuți în 1989, când Clinton îi mai lua ca pe niște pudeli și îi plimba prin lume ca să nu se vadă că sunt în fundul gol. Asta este Europa acuma. Și Trump zice hai… Mai faci o glumă cu Macron, zice băi, Macron, cum nu mai vii… Nu au nicio soluție. Ei vor să se opună lui Trump… Ei se mai opun, că votul din Parlament este împotriva lui Trump. Da, au o mare problemă, că nu-i bagă în seamă. Deci America în acest moment nu are o problemă cu Europa. N-are o problemă cu Europa fiindcă sunt ca niște, cum să spun, ca niște copii, pe care îi lasă în pace, nu-i deranjează. Îi disprețuiește profund, îi disprețuiește pe toți… În pofida tuturor europenilor, Trump a spus că Orban este un băiat bun și că îl susține în campanie. În acest moment, ei sunt protejați de propria neputință, că nu se ocupă nimeni de ei, ca să spun așa.”, a explicat sociologul.
Planul de reînarmare al UE: Inițiative comune, care ar trebui să înceapă în 2026 pentru ca Europa să fie gata de luptă în 2030
Uniunea Europeană va propune lansarea unor proiecte comune de apărare aeriană și de drone în lunile următoare, ca parte a unui ambițios plan de reînarmare pe parcursul a următorilor cinci ani. Documentul a fost consultat de reporterii Bloomberg. Planul, care este încă supus modificărilor, va fi prezentat joi, înainte ca liderii statelor UE să-l discute săptămâna viitoare la un summit de la Bruxelles. „Mâine, vom propune obiective clare și repere pentru a elimina lacunele de capabilități, pentru a accelera investițiile în domeniul apărării în statele membre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Thomas Regnier. „Aliații și partenerii tradiționali își mută atenția către alte regiuni ale lumii” Conform planului, până la sfârșitul anului 2027, 40% din achizițiile UE din domeniul apărării ar trebui să fie făcute în comun, mai mult decât dublu față de rata actuală. „Statele autoritare interferează din ce în ce mai mult în societățile și economiile noastre”, se arată în document. „Aliații și partenerii tradiționali își mută atenția către alte regiuni ale lumii”. Acesta adaugă: „Rusia militarizată reprezintă o amenințare persistentă la adresa securității europene în viitorul apropiat”. Obiectivul: Europa să fie pregătită pentru luptă în 2030 Propunerea, pregătită de Comisia Europeană, prevede o revizuire completă a planificării și achizițiilor militare ale UE. Statele UE trebuie să-și coordoneze cheltuielile pentru apărare și să creeze rapid coaliții pentru a construi împreună noi programe de apărare. Iar aceste eforturi ar trebui să înceapă în următorul an, dacă se dorește atingerea obiectivului ca Europa să fie pregătită pentru luptă în 2030. Documentul notează că, deși bugetul de apărare colectivă al UE aproape s-a dublat din 2021 – de la 218 miliarde de euro la 392 de miliarde de euro în 2025 – cheltuielile sunt încă în mare parte necoordonate între statele UE, ceea ce restrânge capacitatea Europei de a se reînarma rapid. Eforturi comune în mai multe domenii Planul identifică mai multe domenii în care eforturile comune ar putea ajuta, inclusiv sistemele de apărare aeriană și antirachetă, precum și dronele și contra-dronele. Pentru a iniția aceste proiecte, despre care spune că ar trebui să fie lansate până la jumătatea anului 2026, planul prevede înființarea de coaliții până la începutul anului 2026. Obiectivul de achiziții comune de 40% va ajuta la aceste inițiative, spune planul. În prezent, achizițiile comune sunt sub 20% din total, în ciuda faptului că statele UE s-au angajat în 2007 să ajungă la 35%. Pentru a respecta termenul final al planului – 2030 – se subliniază că toate proiectele, contractele și finanțarea trebuie să fie demarate până la sfârșitul anului 2028. Pentru a ajuta la finanțarea consolidării militare a UE, blocul a aprobat deja un fond de 150 de miliarde de euro, alocat în prezent pentru diverse proiecte. Propunerea Comisiei dorește ca aceste eforturi să fie finalizate până la sfârșitul anului 2030. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Înainte de întâlnirea Zelenski-Putin, ucrainenii au discutat cu reprezentanții marilor fabricanți de ARMAMENT din SUA
Uniunea Europeană începe duminică implementarea treptată a sistemului digital la frontieră
Țările membre ale Uniunii Europene au început duminică să pună în aplicare un nou sistem de intrare și ieșire la frontierele externe ale blocului, înregistrând electronic datele cetățenilor din afara UE, scrie Reuters. Sistemul de intrare/ieșire (EES), un sistem automatizat care impune călătorilor să se înregistreze la frontieră prin scanarea pașaportului și prelevarea amprentelor digitale și a fotografiei, va fi introdus pe o perioadă de șase luni. Măsura are ca scop detectarea persoanelor care depășesc perioada de ședere legală, combaterea fraudei de identitate și prevenirea migrației ilegale, în contextul presiunilor politice din unele țări ale UE pentru adoptarea unei poziții mai dure. „Sistemul de intrare/ieșire este coloana vertebrală digitală a noului nostru cadru european comun în materie de migrație și azil”, a declarat Magnus Brunner, comisarul european pentru afaceri interne și migrație, într-un comunicat. Cetățenii din afara UE vor trebui să își înregistreze datele personale la prima intrare în spațiul Schengen – toate țările membre ale UE, cu excepția Irlandei și Ciprului, dar incluzând Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Pentru călătoriile ulterioare va fi necesară doar verificarea biometrică facială. Sistemul ar trebui să fie pe deplin operațional, ștampilarea pașapoartelor fiind înlocuită cu înregistrări electronice, la 10 aprilie 2026. „Fiecare resortisant al unei țări terțe care ajunge la o frontieră externă va fi supus verificării identității, controlului de securitate și înregistrării în bazele de date ale UE”, a spus Brunner, adăugând că „implementarea pe o perioadă de șase luni oferă statelor membre, călătorilor și întreprinderilor timp pentru a trece fără probleme la noile proceduri”. Pentru călătorii britanici care utilizează portul Dover, terminalul Eurotunnel din Folkestone sau terminalul Eurostar din St Pancras International din Londra, procesul va avea loc la frontieră înainte de a părăsi Regatul Unit. La Dover și la terminalul Eurotunnel, numai traficul de marfă și de autocare va fi supus controalelor EES începând de duminică. Verificările vehiculelor de pasageri vor urma în noiembrie la Dover și până la sfârșitul anului la Eurotunnel, în timp ce Eurostar la St Pancras va introduce treptat noul proces începând cu unii călători de afaceri începând de duminică. „Recunoaștem că verificările EES vor reprezenta o schimbare semnificativă pentru călătorii britanici, motiv pentru care am colaborat îndeaproape cu partenerii noștri europeni pentru a ne asigura că implementarea se va desfășura cât mai lin posibil”, a declarat ministrul britanic pentru securitatea frontierelor și azilul, Alex Norris. „Marea Britanie și UE au un obiectiv comun de securizare a frontierelor, iar aceste măsuri de modernizare ne vor ajuta să ne protejăm cetățenii și să prevenim migrația ilegală”, a afirmat Norris.
Noul sistem de intrare-ieșire al UE intră în funcțiune duminică: „Vom ști cine intră în UE, când și unde.” Posibile congestii pe aeroporturi
Aeroporturile și punctele de trecere a frontierei din Europa se pregătesc pentru potențiale congestii după intrarea în funcțiune a unui sistem de securitate care monitorizează amprentele pasagerilor, duminică. Operatorii vor începe să înregistreze fotografii biometrice și amprente ale persoanelor care sosesc sau pleacă din Uniunea Europeană, la anumite puncte de trecere a frontierei, pe măsură ce noul sistem de intrare-ieșire (EES) este introdus treptat pe parcursul următoarelor șase luni, notează Financial Times. Aeroporturile, porturile și terminalele feroviare au fost nevoite să instaleze dispozitive care să efectueze verificările, care vor permite verificarea informațiilor despre statutul de imigrare al oamenilor și să-i identifice automat pe cei care depășesc durata vizei sau a șederii permise. „Vom ști cine intră în UE, când și unde. Este coloana vertebrală digitală a noii noastre abordări a gestionării frontierelor”, a declarat Magnus Brunner, comisar european pentru Afaceri Interne. Sistemul va fi introdus de cele 29 de țări din spațiul Schengen, inclusiv Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein. Controalele nu se vor aplica persoanelor care dețin permise de ședere UE sau vize de lungă ședere. După amânări repetate, sistemul va fi pe deplin operațional în aprilie 2026 Sistemul a fost convenit în 2017, dar a fost amânat de mai multe ori din cauza îngrijorărilor că sistemele informatice nu sunt pregătite și călătoriile vor fi afectate. Statele UE au decis în cele din urmă să implementeze sistemul pas cu pas, ceea ce înseamnă că va fi pe deplin operațional abia pe 10 aprilie 2026, când va înlocui ștampilele manuale din pașapoarte. „Lansarea acestui sistem IT la scară largă în 27 de state membre este o sarcină complexă și solicitantă – dar una pentru care suntem pregătiți”, a spus Brunner. „Perioada de punere în aplicare de șase luni va asigura că statele membre, călătorii și întreprinderile se pot adapta fără probleme.” Operatorii, pregătiți pentru plângeri din partea clienților Operatorii spun că amânările le-au permis să rezolve erorile și să efectueze teste, dar se declară pregătiți pentru plângeri din partea clienților care vor suferi întârzieri, deoarece înregistrarea informațiilor biometrice pentru prima dată durează mai mult decât verificările ulterioare. „Multe vor depinde de modul în care sistemul se va comporta în ziua lansării și de prezența forțelor de poliție în număr adecvat la posturile de control”, a declarat Ourania Georgoutsakou, șeful grupului de lobby Airlines for Europe. Inițial, controalele vor fi puse în aplicare numai la anumite puncte de trecere a frontierei sau pentru anumite categorii de persoane. Olanda, de exemplu, va începe cu porturile IJmuiden și Eemshaven și va introduce controale pe aeroportul Schiphol din Amsterdam abia pe 3 noiembrie. În Germania, controalele biometrice vor începe duminică pe aeroportul din Dusseldorf, apoi pe aeroporturile din Frankfurt și Munchen, urmate de porturile maritime și alte puncte de trecere. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ursula von der Leyen, cu ochii pe ROMÂNIA. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: „Se întâmplă ceva periculos”
Europa importă experiența ucraineană pentru un scut comun anti-dronă
Țările europene se pregătesc să adopte modelul ucrainean de luptă cu dronele, considerat mai rapid, mai ieftin și testat în condiții reale de război, potrivit DefenseNews. După numeroase incidente cu drone suspecte în spațiul aerian european, liderii UE și NATO fac pași concreți în construirea unui „scut comun și de încredere” împotriva amenințărilor aeriene, idee lansată de liderul ucrainean Volodimir Zelenski la Forumul de Securitate de la Varșovia, care a avut loc la sfârșitul lui septembrie. Tactici anti-dronă de la Kiev „Nicio simulare nu poate reproduce ce se întâmplă când mii de drone, rachete și sisteme de război electronic operează simultan într-un război real”, au explicat experți americani afiliați institutului de analiză strategică Atlantic Council, care spun că schimburile directe și instruirile în Ucraina sunt „esențiale pentru ca forțele europene să înțeleagă concret cum funcționează sistemele anti-dronă în luptă”. Ei consideră că experiența Ucrainei în combinarea senzorilor, bruiajului pe bandă largă și armelor antiaeriene oferă un avantaj unic pentru partenerii europeni. Țări precum Polonia și Danemarca au apelat deja la specialiști ucraineni pentru instruirea trupelor și pentru dezvoltarea unor tactici de apărare adaptate amenințărilor moderne. 2 miliarde de euro în drone ucrainene Uniunea Europeană a decis să investească 2 miliarde de euro în parteneriate cu Ucraina pentru dezvoltarea și producția de drone, sprijinind industria ucraineană, afectată de război. În același timp, statele membre vor beneficia de tehnologia și inovațiile testate în luptă pe frontul ucrainean. Cooperarea merge deja mai departe: Danemarca și Ucraina au semnat la începutul săptămânii un acord care permite firmelor ucrainene din domeniul apărării să deschidă linii de producție comună în statul nordic, cu transfer tehnologic inclus. O astfel de cooperare are nevoie, însă, de un cadru economic clar: „Pentru ca acest parteneriat să funcționeze, este nevoie de stimulente privind piețele comune și protejarea proprietății intelectuale”, a menționat Federico Borsari, de la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene, cu sediul la Washington.
SUA cer UE să modifice reglementările de mediu. Companiile americane, scutite de due diligence și planuri de tranziție climatică
SUA cer Uniunii Europene să revizuiască părți din legislația de mediu, la doar câteva luni după ce cele două părți au ajuns la un acord privind taxele vamale și au evitat un război comercial transatlantic. Potrivit unui document de poziție al Guvernului american consultat de reporterii Financial Times, Washingtonul a cerut Bruxelles-ului să elimine cerințele pentru companiile din afara UE de a prezenta „planuri de tranziție climatică”. De asemenea, UE ar trebui să modifice legislația de mediu privind lanțurile de aprovizionare pentru a exclude companiile americane și altele din „țările cu due diligence corporativ de înaltă calitate”. Amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală pentru încălcarea normelor de due diligence Regulile UE privind due diligence, care au intrat în vigoare anul trecut, impun companiilor care operează în Uniune să identifice orice efecte negative de mediu și sociale din lanțurile lor de aprovizionare, în încercarea de a combate munca forțată și poluarea. Încălcarea normelor de due diligence poate duce la amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală. În documentul său, Administrația Trump descrie normele ca o „reglementare excesivă gravă și nejustificată” care „impune sarcini economice și de reglementare semnificative companiilor americane”. SUA, dispuse la zero concesii Washingtonul a transmis cererile Comisiei Europene zilele trecute, potrivit a doi oficiali UE familiarizați cu chestiunea. Spre deosebire de negocierile comerciale tradiționale, SUA nu oferă nicio concesie în schimb. „Este o stradă cu sens unic”, a spus un oficial UE. Normele UE au fost deja criticate de companiile americane de petrol și gaze. Companiile americane se tem că regulile de due diligence le vor expune la un risc crescut de procese din partea grupurilor de activiști, pentru cazuri de muncă a copiilor și daune aduse mediului, prezente în lanțurile lor de aprovizionare. Potrivit oficialilor americani, mai multe companii americane au declarat că vor trebui să oprească operațiunile în UE ca urmare a regulilor de due diligence și raportare a sustenabilității. Statele Unite și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la taxa UE pe carbon la graniță, care se va aplica începând de anul viitor industriilor poluante din afara blocului comunitar, cum ar fi producătorii de oțel și aluminiu. Washingtonul se opune, de asemenea, unei viitoare legi UE anti-defrișări, care ar interzice importul de bunuri precum lemnul și cacao dacă producătorii nu reușesc să dovedească că nu au fost tăiate păduri în timpul procesului de producție. Luna trecută, Bruxelles-ul a anunțat că va amâna regulile privind defrișarea pentru a doua oară, cu încă un an, dând vina pe o problemă a sistemului IT. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ursula von der Leyen, cu ochii pe ROMÂNIA. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: „Se întâmplă ceva periculos”
Parlamentul European a votat interzicerea denumirilor de „friptură,” hamburger sau „cârnați” pentru produsele vegetariene
Parlamentul European a votat miercuri pentru interzicerea utilizării termenilor precum “friptură”, “cârnați” sau “hamburger” pentru produsele care nu conțin carne. Europarlamentarii au susținut, cu 355 de voturi pentru și 247 împotrivă, o propunere venită din partea Partidului Popular European, o coaliție de partide conservatoare, care interzice denumiri precum „friptură pe bază de plante” sau „burger vegetarian”. Totuși, decizia nu este finală, deoarece urmează etapa negocierilor cu cele 27 state membre ale Uniunii Europene. Dezbateri aprinse în Parlamentul European Inițiatoarea propunerii, franțuzoaica Céline Imart (43 de ani), ea însăși fermieră, a invocat riscul de confuzie și protecția consumatorilor ca principalele argumente: Înlocuitorii pe bază de plante, de exemplu, nu oferă aceleași valori nutriționale ca omologii lor de origine animală. „Este vorba despre transparență și claritate pentru consumator și recunoașterea muncii fermierilor noștri.” Celine Imart, fermieră și europarlamentar, verifică producția de grâu de la ferma ei din Cuq-Toulza, sud-vestul Franței, pe 17 mai 2024. În timpul unei dezbateri aprinse în Parlamentul European, Imart a ținut să clarifice: „Nu se pune problema interzicerii alternativelor pe bază de plante, dar țin la punerea în valoare a termenilor, la adevăratul lor sens”, Friedrich Merz: „Un cârnat este un cârnat. Cârnații nu sunt vegani” Propunerea a beneficiat de sprijin de la Berlin: cancelarul Friedrich Merz și ministrul Agriculturii Alois Rainer s-au pronunțat în mod clar pentru redenumirea obligatorie a produselor vegetariene, notează Bild. Rainer, de profesie maestru măcelar, a declarat: „Pentru mine personal, un șnițel este făcut din curcan, vițel sau porc”. La rândul său, Merz a declarat: „Un cârnat este un cârnat. Cârnații nu sunt vegani.” „Nu trebuie să luăm consumatorii de proști” Legea, care vizează interzicerea unor denumiri precum „friptură de soia,” a divizat dreapta, notează Le Figaro. Europarlamentarul german Peter Liese, de exemplu, consideră că este „păcat” că Parlamentul European dedică timp „unei astfel de prostii”. „Nu trebuie să luăm consumatorii drept proști”, dacă „pe un pachet scrie ‘burger vegetarian’ sau ‘cârnați vegetarieni’, oricine poate decide dacă vrea să-l cumpere sau nu”, a spus el. Un alt europarlamentar german, Jan-Christoph Oetjen, a fost și mai critic: „Nu le putem explica convingător oamenilor de ce Parlamentul European votează pentru astfel de prostii. Această decizie dăunează credibilității întregului Parlament al UE”. Ecologiștii s-au declarat împotriva textului. Olandeza Anna Strolenberg a mustrat „lobby-ul cărnii” pentru că „încearcă să-și slăbească concurenții inovatori din sectorul alimentar”. Produsele vegetariene care imită carnea au crescut în ultimii ani, determinate de preocuparea consumatorilor pentru o alimentație sănătoasă, bunăstarea animalelor sau reducerea amprentei asupra mediului, în contextul în care fermele de animale sunt principalii emițători de CO2. În 2020, deputații au respins o lege pe același subiect. Cu toate acestea, alegerile europene din 2024 au schimbat echilibrul partidelor, oferind mai multe locuri europarlamentarilor de dreapta și de extremă-dreapta, care susțin că sunt apropiați de sectorul agricol. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Giorgia Meloni a fost denunțată la Curtea Penală Internațională pentru presupusa complicitate la genocidul din FÂȘIA GAZA
Adrian Severin: O politică de război este împotriva politicilor Uniunii Europene
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin a vorbit despre situația politică din Franța și despre consecințele acesteia asupra Uniunii Europene. El a explicat că politica președintelui Macron contravine intereselor reale ale Europei și pune în pericol stabilitatea statelor membre. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Este o politică împotriva intereselor Franței” Adrian Severin a spus că principalele partide din Franța, care se bucură de susținerea electoratului, sunt amândouă favorabile păcii. Acestea se opun direcție promovate de președintele Emmanuel Macron. Severin consideră că poziția lui Macron destabilizează întreaga construcție europeană. „Principalele partide politice din Franța care au reușit să atragă susținerea electoratului, susținerea populației, sunt amândouă în favoarea păcii și împotriva politicii războinice a domnului Macron, care, repet, este o politică împotriva intereselor Franței, intereselor fundamentale ale Franței și, pe cale de consecință, pentru că Franța este un actor european important, împotriva intereselor fundamentale ale Uniunii Europene.”, afirmă invitatul. „România este împinsă să-și asume riscuri” Fostul ministru de externe a explicat că România este afectată în mod direct de politica adoptată la Paris. El spune că Bucureștiul este adesea împins să își asume riscuri care depășesc capacitatea și interesul național. O asemenea atitudine poate deveni periculoasă pe termen lung. „Această politică e împotriva intereselor țărilor europene. Și, bineînțeles, asta am vrut să spun, intereselor României, ca țară membră a Uniunii Europene, care, în plus, e și țară de linia întâi și care, din această cauză, este împinsă mereu să-și asume riscuri nemăsurate.”, spune el. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică”