UE alocă un miliard de euro pentru instrumente de inteligență artificială create în Europa. Scopul: reducerea dependenței de SUA și Asia
Uniunea Europeană pregătește un plan prin care să promoveze platformele locale de inteligență artificială și să-și reducă dependența de furnizorii străini. Potrivit unui proiect consultat de reporterii Financial Times, noua strategie „Apply AI” a Comisiei Europene va promova instrumente de inteligență artificială create în Europa pentru a oferi securitate și reziliență, stimulând în același timp competitivitatea industrială a blocului. Strategia evidențiază necesitatea de a îmbunătăți utilizarea inteligenței artificiale în sectoare precum asistența medicală, apărarea și industria prelucrătoare. Comisia își propune să „consolideze suveranitatea UE în domeniul inteligenței artificiale” prin accelerarea dezvoltării și utilizării tehnologiilor de inteligență artificială create în Europa, inclusiv politici pentru a „accelera adoptarea soluțiilor europene de IA generativă scalabile și replicabile în administrațiile publice”, se arată în proiect. Strategia, care ar putea suferi modificări înainte de a fi făcută publică, urmează să fie prezentată marți de Henna Virkkunen, Comisarul european responsabil cu tehnologia. UE se bazează pe SUA și Asia pentru mare parte din software, hardware și minerale critice Comisia își propune să „consolideze suveranitatea UE în domeniul inteligenței artificiale” prin accelerarea dezvoltării și utilizării tehnologiilor de inteligență artificială create local, inclusiv politici pentru a „accelera adoptarea soluțiilor europene de IA generativă scalabile și replicabile în administrațiile publice”, se arată în proiect. Documentul avertizează asupra „dependențelor externe” – infrastructura și software-ul necesare pentru a construi, antrena și gestiona aplicații AI, despre care spune că „pot fi folosite ca armă” atât de „actori statali, cât și de actori non-statali”, ceea ce ar fi un risc pentru lanțurile de aprovizionare. În ultimii ani, Europa a asistat la evoluția mai multor companii promițătoare de inteligență artificială, de la producătorul francez de modele Mistral la grupul german de tehnologie de apărare Helsing, dar UE se bazează în continuare pe SUA și Asia pentru o mare parte din software-ul, hardware-ul și mineralele critice necesare dezvoltării inteligenței artificiale. Ursula von der Leyen: UE dorește să accelereze adoptarea AI în toate domeniile Potrivit proiectului, administrațiile publice vor avea un rol central în a „ajuta noile companii de AI să se dezvolte prin creșterea cererii de soluții de AI open source fabricate în Europa”. Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că UE dorește să „accelereze adoptarea AI în toate domeniile” prin intermediul strategiei Apply AI, pentru a se asigura că Europa nu rămâne în urmă. Bruxelles-ul dorește să poziționeze inteligența artificială ca un „activ strategic” care trebuie strâns integrat în sistemele instituționale, industriale și de securitate ale UE. Pentru a pune în aplicare ideile din strategie, cum ar fi sprijinirea adoptării AI în sectorul producției și al sănătății, Comisia va aloca un miliard de euro din programele de finanțare existente. De asemenea, blocul vrea să acorde prioritate implementării instrumentelor europene bazate pe inteligență artificială în domeniul apărării, mai precis în capacitățile de comandă și control. Sistemele de comandă și control, care sunt folosite pentru a instrui trupele și a gestiona operațiunile pe câmpul de luptă, sunt unul dintre așa-numiții facilitatori critici pentru care armatele europene se bazează în prezent foarte mult pe SUA pentru a le furniza prin intermediul NATO. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană a aprobat o schemă de subvenții destinată sectorului energetic din Austria /„Susține și rețeaua europeană de electricitate”
Uniunea Europeană se pregătește să restricționeze importurile de oțel pe piața europeană. Taxele vamale le vor reflecta pe cele ale SUA
Uniunea Europeană va restricționa importurile de oțel pe piața europeană, în contextul în care producătorii locali se luptă cu impactul supracapacității venite din Asia și al barierelor comerciale impuse de SUA și alți parteneri comerciali. La începutul săptămânii viitoare Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii, va propune un nou mecanism pe termen lung care va reduce cu aproape jumătate cotele existente ale blocului comunitar pentru oțel important. În plus, va majora taxele vamale – în prezent aflate la 25% – astfel încât să reflecte politica altor jurisdicții, cum ar fi SUA, care impun în prezent taxe vamale de 50% la importurile de oțel, conform Bloomberg. Anunțul a fost făcut miercuri de vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, în timpul unui eveniment cu ușile închise, potrivit unei persoane la curent cu remarcile reprezentantului Comisiei. Criză severă pentru industria siderurgică a UE în ultimii ani Industria siderurgică a Uniunii Europene se confruntă cu o criză severă în ultimii ani, în contextul importurilor ieftine de oțel din China și alte economii asiatice și barierele tarifare din țări precum SUA și Canada. Președintele american Donald Trump a întărit taxele vamale americane pe oțel și aluminiu la scurt timp după preluarea puterii în ianuarie, majorînd taxele la 50%. Bruxelles-ul face presiuni asupra Washingtonului pentru a discuta despre crearea unui sistem de cote pentru taxe vamale pentru a aborda împreună problema supracapacității. Sejourne a spus că Uniunea Europeană continuă să creadă într-o ordine internațională în care comerțul este posibil, dar „nu vom fi singurii care ne impunem principiile pe care alții nu le mai aplică”, potrivit unor persoane familiarizate cu remarcile sale. Anul trecut, China a produs peste 1.000 de milioane de tone de oțel, mai mult de jumătate din producția mondială. Țările europene sunt mult în urmă: Germania a produs 37 de milioane, Spania 12 și Franța mai puțin de 11, potrivit statisticilor organizației comerciale World Steel. În același timp, costurile pentru producătorii europeni de oțel au crescut din cauza creșterii prețurilor la energie, notează Le Figaro. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Subiectul presant al reuniunii UE de la Copenhaga, la care participă și Nicușor Dan/ De ce a fixat PUTIN ținta pe Marea Baltică
Viktor Orban, mesaj dur la summitul de la Copenhaga: Situația e gravă. Pe masă sunt propuneri pro-război / Premierul Ungariei se opune aderării Ucrainei la UE
„Copenhaga, ziua a doua. Situația este gravă. Pe masă sunt propuneri evidente pro-război. Vor să dea fondurile UE Ucrainei. Vor să accelereze aderarea Ucrainei prin tot felul de trucuri juridice. Vor să finanțeze livrările de arme. Toate aceste propuneri arată limpede că bruxellezii vor să meargă la război”, a scris Viktor Orbán pe pagina sa de Facebook. Șeful guvernului de la Budapesta și-a reafirmat ferm opoziția față de planurile legate de sprijinul militar și financiar pentru Kiev, insistând că Ungaria nu poate fi ocolită în luarea deciziilor. „Eu voi apăra ferm poziția Ungariei, dar acest summit dovedește și că următoarele luni vor fi despre amenințarea războiului. Vom avea nevoie de sprijinul întregii noastre comunități politice și al fiecărui maghiar iubitor de pace”, a adăugat Orbán. Reuniunea informală de la Copenhaga a reunit liderii statelor membre pentru discuții privind securitatea europeană și perspectiva aderării Ucrainei. Deși nu s-au luat decizii oficiale, reuniunea pregătește terenul pentru summitul Consiliului European programat pe 23-24 octombrie. Ungaria blochează consensul în privința deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina, premierul Orbán respingând în mod repetat ceea ce el numește „trucuri juridice” și avertizând că Uniunea Europeană riscă să fie atrasă în război prin aceste decizii. „Poziția Ungariei este că trebuie încheiat un acord strategic cu Ucraina, nu oferită calitatea de membru, deoarece aderarea ar însemna că Uniunea Europeană ar fi atrasă în războiul ruso-ucrainean”, a declarat premierul Ungariei. El a adăugat că „o parte semnificativă a fondurilor UE ar reveni Ucrainei dacă aceasta ar adera la Uniune”. Orban afirmă că strategia UE este să înfrângă Rusia într-un „război de uzură”, iar Ungaria nu este de acord: „Nu există o soluție pe front, sute de mii de oameni vor muri de ambele părți”, a avertizat el. Viktor Orbán consideră că trebuie negociat un acord pe termen lung cu Rusia privind un nou sistem de securitate europeană, în cadrul căruia să fie găsit și locul Ucrainei.
Rusia ar putea naționaliza și vinde rapid activele deținute de străini, ca represalii pentru inițiativele europenilor
Rusia ar putea naționaliza și vinde rapid activele deținute de străini în cadrul unui nou mecanism de privatizare, ca represalii pentru orice inițiativă europeană de a confisca proprietăți rusești din străinătate, potrivit unei persoane apropiate Guvernului de la Kremlin. Președintele Vladimir Putin a semnat marți un ordin care permite vânzarea rapidă de active deținute de stat, în cadrul unei proceduri speciale. Decretul este menit să grăbească vânzarea de companii, atât rusești, cât și străine, a spus persoana familiarizată cu chestiunea, care a cerut să nu fie identificată, conform Bloomberg. În cazul în care Uniunea Europeană începe să pună sechestru pe activele rusești, Moscova ar putea răspunde cu măsuri simetrice, a spus persoana. Plan de a oferi Ucrainei împrumuturi folosind activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei Sute de companii occidentale încă operează în Rusia, în domenii de la sectorul bancar la bunuri de larg consum. Decizia lui Putin vine în timp ce liderii UE reuniți în Danemarca sunt în favoarea unui plan de a oferi Ucrainei împrumuturi de 140 de miliarde de euro folosind activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei. Decretul limitează evaluările înainte de vânzare la zece zile și accelerează înregistrarea de stat a proprietății, potrivit documentului publicat pe site-ul guvernului. Compania de stat Promsvyazbank PJSC a fost desemnată să se ocupe de astfel de tranzacții. Decretul lui Putin a subliniat că modificările sunt un răspuns la sancțiunile împotriva Rusiei. Miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a numit planul UE o „confiscare ilegală a proprietății rusești, furt”. Rusia s-a abținut de la naționalizarea activelor aparținând corporațiilor internaționale Putin a avertizat că ordinea financiară globală ar fi subminată dacă Occidentul ar decide să confiște rezervele de stat ale Rusiei din străinătate, care au fost blocate ca răspuns la invadarea Ucrainei în 2022. Până acum, Rusia s-a abținut de la naționalizarea activelor aparținând corporațiilor internaționale. În schimb, a acționat pentru a lua unele companii în administrare temporară, înainte de a aranja vânzări către unii cumpărători preferați, cu discounturi mari. Noul decret ar putea fi folosit și pentru a vinde active deținute anterior de investitorii ruși. Kremlinul a intensificat confiscările de bunuri ale cetățenilor ruși, inclusiv cei cu pașapoarte străine sau care au fost acuzați de extremism sau corupție. Proprietățile sunt adesea revândute pentru a strânge fonduri pentru bugetul de stat. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării
Grupul celor Șapte, aproape de un acord care ar spori semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei
Statele membre ale Grupului celor Șapte se apropie de un acord care ar spori semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei, din cauza reticenței acesteia de a pune capăt războiului împotriva Ucrainei. Informația a fost obținută de reporterii Bloomberg care au examinat un proiect de declarație a statelor Grupului. „Suntem aliniați asupra necesității de a acționa împreună și credem că acum este momentul pentru o escaladare coordonată semnificativă a măsurilor pentru a consolida rezistența Ucrainei și pentru a afecta grav capacitatea Rusiei de a purta război împotriva Ucrainei”, se arată în document. Miniștrii de Finanțe ai G-7 urmează să aibă o întrunire miercuri, iar declarația s-ar putea schimba înainte de a fi finalizată și înainte ca toate cele șapte națiuni – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Japonia și Canada – să o semneze, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. G-7 ar putea sancționa marile companii petroliere ruse Varianta actuală a documentului arată că G-7 lucrează la o serie de opțiuni, care includ noi măsuri în sectoare economice cheie, cum ar fi energia, finanțele și industria militară. De asemenea, ar mai fi vizate națiunile și entitățile care ajută eforturile de război ale Moscovei și o ajută să ocolească sancțiunile existente. „Am convenit că acum este momentul să maximizăm presiunea asupra exporturilor de petrol ale Rusiei, una din sursele majore de venituri ale statului rus”, se arată în declarație. Se sugerează că G-7 ar putea sancționa marile companii petroliere ruse și ar putea viza și flota din umbră de petroliere a Rusiei și comerțul cu energie. Proiectul de declarație sugerează că miniștrii vor discuta, de asemenea, despre nevoile financiare ale Ucrainei, inclusiv despre coordonarea modalităților de utilizare în continuare a activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei. Separat, liderii Uniunii Europene se întâlnesc în Danemarca, în timp ce crește sprijinul pentru un plan de utilizare a fondurilor imobilizate în blocul comunitar, pentru a oferi Ucrainei noi ajutoare în valoare de 140 de miliarde de euro. Uniunea Europeană lucrează, de asemenea, la un nou pachet de sancțiuni, care ar permite interzicerea gazelor naturale lichefiate rusești până în 2027 și ar impune mai multe restricții asupra sectoarelor energetic și financiar ale Moscovei. Atât UE, cât și G-7 speră să finalizeze munca la pachetele de sancțiuni luna aceasta, au spus sursele, care au vorbit sub condiția anonimatului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării
Nicușor Dan participă la reuniunea informală a șefilor de stat sau de Guvern din Uniunea Europeană
Președintele României Nicușor Dan participă miercuri la reuniunea informală a șefilor de stat sau de Guvern din Uniunea Europeană, care va avea loc la Copenhaga. Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului participă miercuri de la ora 13.00 la reuniunea informală a șefilor de stat sau de Guvern din Uniunea Europeană, care va avea loc la Palatul Christiansborg, Copenhaga, Regatul Danemarcei. De asemenea, de la ora 20.00, Nicușor Dan va lua parte la dineul oficial oferit de Majestatea Sa Regele Frederic al X-lea al Danemarcei și Majestatea Sa Regina Maria în onoarea liderilor participanți la reuniunea Comunității Politice Europene. Dineul va avea loc la Palatul Amalienborg din Copenhaga. Joi, de la ora 11.00, președintele României va ua parte la cea de-a șaptea reuniune a Comunității Politice Europene, găzduită de Bella Center, Copenhaga. Președintele Nicușor Dan a afirmat marți, la Euronews, că summitul Comunității Politice Europene de la Copenhaga este „mai degrabă un summit de viziune” și că dezbaterile vor viza în principal sprijinul acordat Ucrainei. „Anticipez că mâine se vor discuta chestiuni legate de războiul din Ucraina, chestiuni legate de cadența sprijinului pe care țările occidentale pot să-l ofere Ucrainei, dar la nivel politic, nu la nivel tehnic”, a spus Nicușor Dan.
Comisia Europeană propune o ajustare a propriilor reguli pentru a ocoli opoziția Ungariei la aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE
Uniunea Europeană se pregătește să inițieze activitățile tehnice pentru a permite aderarea Ucrainei și Republicii Moldova, în ciuda opoziției Ungariei, care blochează avansarea negocierilor, potrivit unor oficiali informați despre proces. Ucraina a solicitat aderarea la UE în 2022, la câteva săptămâni după invazia rusă, iar Republica Moldova i-a urmat exemplul la puțin timp după aceea. Ambele țări au început oficial negocierile de aderare la UE anul trecut, dar de atunci Ungaria se opune următorilor pași: o decizie unanimă ale celor 27 de membri ai blocului comunitar de a deschide oficial așa-numitele „capitole” de negociere, pentru a alinia legislația celor două națiuni la regulile UE în domenii variind de la energie la concurență și statul de drept. Liderii UE vor discuta problema la reuniunea de la Copenhaga Comisia Europeană propune o ajustare a propriile reguli, pentru a ocoli veto-ul premierului ungar Viktor Orban, și inițierea activităților tehnice în mai multe „clustere”, chiar și în absența unei decizii oficiale de a deschide discuții în aceste domenii, au spus oficialii, conform Financial Times. Liderii UE vor discuta problema la reuniunea lor de miercuri de la Copenhaga, înainte ca alți lideri din state vecine cu UE, inclusiv Ucraina și Republica Moldova, să li se alăture joi. Taras Kachka, vicepremierul ucrainean pentru Integrare Europeană, a declarat că Ucraina speră să convingă Budapesta să permită continuarea negocierilor, având în vedere că decizia finală de a lăsa o țară să adere la UE necesită în continuare unanimitate și este o „problemă politică profundă”. „Dar între timp avem – și apreciem cu adevărat că avem – o ofertă din partea instituțiilor UE și a altor state membre pentru a merge cu activități tehnice pe clustere”, a declarat Kachka. Acest lucru ar permite Ucrainei și Republicii Moldova să avanseze cu reformele, alinierea reglementărilor și pregătirea instituțională. Odată ce Ungaria ar fi dispusă să nu se mai opună, formalitățile ar putea fi accelerate. „În teorie, ai putea deschide și închide un cluster în aceeași zi”, a spus unul dintre oficiali. Absența progresului, o sursă de frustrări Planul nu este lipsit de riscuri – ar putea face mai dificilă motivarea Ucrainei și a Republicii Moldova să întreprindă reforme politice, uneori dureroase, fără o recunoaștere publică a eforturilor lor. Dar alternativa, ca reformele să se oprească cu totul, riscă să fie mai rea, au spus oficialii. „Oficialii de la Kiev ne spun că chiar și militarii din prima linie sunt conștienți de lipsa progresului tehnic la Bruxelles”, a declarat un diplomat UE implicat în discuții. „Trebuie să găsim o modalitate de a face progrese cumva… crește nivelul de frustrare nu doar față de maghiari, ci de noi toți.” Kachka a spus că urmarea unei piste tehnică nu este ideal și reprezintă „o problemă pentru toată lumea”. El a spus că totuși este important să se continue „fără întreruperi, deoarece întreruperile negocierilor de aderare vor duce, să zicem, la dezasamblarea reformelor”. Kachka a spus că speră să convingă Ungaria să-și „calibreze” poziția din „respect”, dar a recunoscut că este „într-adevăr mai optimist decât mulți oameni”. Un înalt oficial din Republica Moldova a declarat pentru Financial Times că se află în discuții cu Comisia și susține în general avansarea activităților tehnice în absența unei decizii oficiale de a deschide și închide capitole. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: NATO și UE intensifică acțiunile de contracarare a amenințărilor RUSIEI /Ucraina este „prima linie de apărare” a Europei
Schimbările climatice și poluarea amenință resursele Europei, avertizează Uniunea Europeană
Agenția Europeană de Mediu a declarat că biodiversitatea din Europa este în declin din cauza producției și consumului nesustenabile, în special în sistemul alimentar, potrivit Reuters. Din cauza supraexploatării resurselor naturale, a poluării și a speciilor străine invazive, peste 80% din habitatele protejate se află într-o stare precară, a afirmat agenția, în timp ce resursele de apă sunt, de asemenea, supuse unei presiuni severe. „Degradarea mediului nostru natural pune în pericol modul de viață european”, a afirmat agenția în raportul său intitulat „Mediul în Europa în 2025”. „Europa depinde în mod critic de resursele naturale pentru securitatea economică, iar schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă o amenințare directă la adresa acestora”. Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume și se confruntă cu secete tot mai grave și alte fenomene meteorologice extreme. Însă guvernele se confruntă cu alte priorități, printre care competitivitatea industrială, iar negocierile privind obiectivele climatice ale UE au alimentat diviziunile dintre țările mai bogate și cele mai sărace. Țările UE au confirmat că blocul nu va respecta termenul limită global pentru stabilirea de noi obiective de reducere a emisiilor, din cauza divergențelor dintre guvernele UE cu privire la aceste planuri. „Fereastra de oportunitate pentru acțiuni semnificative se restrânge, iar consecințele întârzierii devin din ce în ce mai tangibile”, a declarat directorul executiv Leena Yla-Mononen. „Ne apropiem de puncte de inflexiune – nu numai în ecosisteme, ci și în sistemele sociale și economice care stau la baza societăților noastre”.
Presa internațională despre alegerile din Republica Moldova: „Un vot crucial”, „alegeri istorice”, „integrarea cu UE sau întoarcere în umbra Moscovei”
Presa internațională subliniază caracterul istoric al alegerilor parlamentare din Republica Moldova pentru viitorul țării, o bătălie purtată între pro-europenii conduși de Maia Sandu și o facțiune pro-rusă susținută de Rusia. Alegerile din Republica Moldova sunt importante și pentru Uniunea Europeană și Ucraina, notează mai multe publicații, printre care Frankfurter Allgemeine Zeitung. New York Times: Pentru mulți moldoveni, alegerile din Republica Moldova sunt o alegere între Rusia și UE Republica Moldova se îndreaptă spre alegeri parlamentare duminică, care ar putea fie să continue eforturile sale de a adera la Uniunea Europeană, fie să apropie națiunea de Rusia. Tendințele opuse spre Est și Vest din politica Republicii Moldova conferă alegerilor o importanță uriașă, scrie New York Times. Situată între Ucraina și România, Republica Moldova, o mică națiune de 2,4 milioane de oameni, este atât importantă din punct de vedere strategic datorită locației sale, cât și a unui test critic al sentimentului față de Europa de Vest. Associated Press: Moldovenii se duc la vot într-un scrutin tensionat, afectat de acuzații de ingerințe ale Rusiei Cetățenii Republicii Moldova se îndreaptă spre urne pentru o rundă tensionată de alegeri parlamentare, afectate de acuzații de interferență a Rusiei, un vot văzut ca o alegere între integrarea cu Uniunea Europeană sau o întoarcere în umbra Moscovei, notează Associated Press. Comisia Electorală Centrală a raportat că peste 400.000 de persoane, sau aproximativ 14% dintre alegătorii eligibili, votaseră până la ora 11 dimineața. După vot, președintele pro-occidental al Republicii Moldova, Maia Sandu, a reiterat afirmațiile că Rusia „a intervenit masiv” în alegeri, spunând că ea a votat „pentru menținerea păcii” și că viitorul țării sale se află în UE. „Rusia reprezintă un pericol pentru democrațiile noastre. Democrația noastră este tânără și fragilă, dar asta nu înseamnă că statele cu democrații mai lungi nu sunt în pericol. Vrem să trăim într-o democrație”, a spus ea. „Astăzi, în țara noastră, democrația este în mâinile moldovenilor – numai ei pot salva Republica Moldova”. Bloomberg: Alegeri în Republica Moldova pe fondul amestecului Rusiei Moldovenii urmează să voteze duminică în alegerile care vor determina dacă țara își poate continua progresul spre aderarea la Uniunea Europeană sau dacă va fi trasă înapoi pe orbita Rusiei. Partidul Acțiune și Solidaritate al președintelui Maia Sandu urmărește să păstreze o majoritate parlamentară și să formeze un guvern care să continue reformele necesare pentru a-și atinge obiectivul de aderare la UE până la sfârșitul deceniului. Grupurile de opoziție formate în mare parte din forțe pro-ruse încearcă să convingă alegătorii să adopte o „abordare mai echilibrată” față de Moscova și Bruxelles. Succesul lor este probabil să împiedice eforturile lui Sandu, notează Bloomberg. Scrutinul este cel mai recent dintr-o serie de alegeri cu miză mare din Republica Moldova în ultimul an. Acesta urmează realegerii lui Sandu și unui referendum câștigat la limită privind includerea obiectivului de aderare la UE în Constituție, în octombrie 2024. Niciun sondaj la ieșirea de la urne nu va fi publicat după încheierea votului la ora locală 21:00. Pe măsură ce rezultatele încep să apară, accentul va fi pus pe voturile a peste un milion de moldoveni care trăiesc în străinătate. O mare parte din diaspora este pro-europeană și a schimbat rezultatul unor alegeri anterioare. CNN: Republica Moldova avertizează că Rusia a dezlănțuit o campanie uriașă de interferență pentru a influența alegerile cruciale În urmă cu puțin timp, CNN scria: “În timp ce Republica Moldova se pregătește pentru alegerile parlamentare cruciale de duminică, Rusia își intensifică eforturile de a interveni în vot, spun oficialii, în ceea ce ei descriu ca o încercare nerușinată de a opri mișcarea spre vest a fostului stat sovietic și de a instala un guvern mai flexibil față de Moscova”. Le Monde: Rusia alimentează teama înaintea alegerilor din Republica Moldova, susținând că o invazie NATO este iminentă Dornic să readucă Republica Moldova sub influența sa, Kremlinul a conceput o strategie exhaustivă pentru a interveni în alegerile de duminică. Serviciul de informații externe al Rusiei, cunoscut sub numele de SVR, monitorizează îndeaproape situația politică din Republica Moldova, unde alegerile vor avea loc duminică, 28 septembrie. SVR a acuzat Uniunea Europeană și NATO că ar plănui o invazie militară a micii republici, care este considerată esențială în sprijinirea Ucrainei sfâșiate de război, scrie Le Monde. Le Figaro: „Suntem în luptă, nu este ușor”: în Republica Moldova, alegeri parlamentare sub ochii Moscovei În ciuda ingerinței Rusiei, moldovenii sunt chemați să aleagă duminică deputați în Parlament pentru a confirma orientarea pro-europeană adoptată de țara lor în urmă cu un an. Alegerile sunt menite să reînnoiască cele 101 locuri din Parlament, dar au o dimensiune care depășește cu mult granițele acestei țări mici: este vorba fie de confirmarea orientării sale pro-europene, fie de revenirea în orbita rusă. „Ne-am săturat puțin de alegeri istorice”, a spus un locuitor din Chișinău, capitala Republicii Moldova. „Aici, la granițele Europei și ale lumii rusești, totul capătă rapid o dimensiune geopolitică”, notează Le Figaro. BBC: Republica Moldova organizează alegeri cheie în timp ce umbra Rusiei se profilează „Arma lor sunt banii, arma ta este votul tău!” era mesajul scandat cel mai puternic în timp ce câteva sute de susținători ai partidului de guvernământ, PAS, și ai politicilor sale pro-europene se alăturau mitingului final înainte de scrutinul de duminică, notează BBC. Săptămâna aceasta, Poliția și procurorii din Republica Moldova au dezvăluit dovezi ale interferenței electorale la o scară fără precedent: cumpărarea de voturi și dezinformarea pe care o leagă direct de Rusia. De asemenea, autoritățile au descoperit un complot pentru a instiga la tulburări violente, reținând zeci de bărbați care au călătorit în Serbia pentru antrenament, inclusiv în utilizarea armelor de foc. Partidele de opoziție resping discuțiile despre amestecul Rusiei ca fiind un „spectacol politic”, susținând că Guvernul pregătește terenul pentru a anula votul în cazul în care PAS își pierde majoritatea în Parlament. Reuters: Moldovenii încep să voteze la alegerile parlamentare cu miză mare Moldovenii au început să voteze duminică la alegerile parlamentare, care ar putea avea un impact major asupra încercării Guvernului de a adera la Uniunea Europeană, în timp ce
România, printre statele din estul UE care au ajuns la o înțelegere cu privire la „zidul împotriva dronelor”
Statele din prima linie a flancului estic al Uniunii Europene au ajuns la o înțelegere cu privire la necesitatea unui „zid împotriva dronelor” cu capabilități avansate de detectare, urmărire și interceptare. Anunțul a fost făcut vineri de comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. După o videoconferință cu miniștrii Apărării din statele membre UE din prima linie a flancului estic, Kubilius a spus că este nevoie de capabilități suplimentare în domeniul dronelor. El a adăugat că va fi definită o foaie de parcurs tehnică detaliată, împreună cu experți naționali, notează Reuters. Într-o postare pe platforma X, Kubilius a declarat: „Încălcările zilnice ale spațiului aerian al UE sunt inacceptabile. Rusia testează UE și NATO. Răspunsul nostru trebuie să fie ferm, unit și imediat. Am fost cu toții de acord: #EasternFlankWatch, cu #DroneWall ca nucleu, va servi întreaga Europă.” Ministrul Apărării din România, printre participanții la conferință Națiunile Uniunii Europene au convenit să avanseze cu planurile de implementare a “Eastern Flank Watch”, o inițiativă de apărare cu scopul de a proteja întreaga Uniune Europeană de amenințările de securitate în creștere. Grupul a convenit, de asemenea, asupra implementării unui „zid împotriva dronelor”, pentru a contracara încălcările zilnice ale spațiului aerian al UE, în special de către Rusia. La întâlnire au participat miniștrii Apărării din țările din prima linie a UE, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia și România, alături de alte două state membre ale UE din flancul estic, Ungaria și Slovacia. Înaltul Reprezentant al Comisiei Europene Kaja Kallas și președinția daneză a Consiliului Uniunii Europene s-au alăturat, de asemenea, reuniunii. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Bază militară din Danemarca, survolată de DRONE. Este cel mai recent incident după cele din Polonia, România și Estonia