Dan Dungaciu: Dacă democrațiile nu mai sunt eficiente, vom asista la SFÂRȘITUL lor
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum democrațiile vor dispărea dacă nu mai sunt eficiente. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Uniunea Europeană, în acest moment, întorcând spatele lumii, ca să zic așa, sau se duce în cap, iertați-mi expresia neacademică, după Ucraina, sau va ajunge federația pe care o visează unii și alții. ” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre eficiența democrațiilor sau dispariția acestora. Războiul, spune acesta, este un instrument politic. Războiul, completează, este un instrument, un mecanism de putere pentru Uniunea Europeană. Asta este marea dramă a actualității. Sociologul susține că Uniunea Europeană nu poate să nu susțină Ucraina în acest război. Retragerea din acest război va face ca Uniunea Europeană să piardă credibilitatea în fața lumii. Dungaciu susține că democrațiile care nu mai sunt eficiente o să dispară. Deși se crede, la nivel mondial, că democrația este forma de guvernământ care aduce prosperitate și bogăție, Dungaciu susține că sunt și state nedemocratice bogate și prospere. În sensul nou, mai spune acesta, sunt societăți libere, fără a fi neapărat și democratice. Acesta este un concept foarte interesant de observat. „Războiul este un instrument politic. Războiul este un instrument de putere pentru Uniunea Europeană. Aici este marea dramă. De fapt, de asta ei nu pot să cedeze această confruntare, pentru că în momentul în care se termină și ei nu pot să clameze victoria, în momentul ăla, toată justificarea nu are cum să existe. Nu știți, noi nu știm în acest moment câți primari candidați AFD, pentru că acolo, nemții sunt foarte discreți, sunt scoși sau dispar din viața politică sau nu, nu sunt admiși să participe la alegeri. Ei mai țin, cum să spun, iluzia asta de mainstream solid și puternic și vivace, pentru că ei folosesc aceste tipuri de instrumente. Aici e marea problemă, aici este marea lor dificultate. Pentru că dacă democrațiile nu mai sunt eficiente și nu mai produc bunăstare. Pentru că apogeul, sau dacă vreți, privilegiul bogăției nu-l avem numai noi, democrații. Încep să aibă și alte state care nu sunt democrații. În sensul nou, sunt societăți libere, fără a fi democratice. Ăsta e un concept foarte important. Dar aia sunt fericiți pentru că le oferă prosperitate. Dacă democrațiile nu mai oferă nici libertate, evident că este sfârșitul acestora. Deci Uniunea Europeană este într-un război existențial și riscă să arate complet altfel. Încă o dată, spun Uniunea Europeană a funcționat înainte. Ca o comunitate economică a funcționat foarte bine, a generat prosperitate tuturor, ajutoare, sprijin financiar. Acuma vrea să fie o entitate politică în care joacă practic ultima carte. Deci, Uniunea Europeană în acest moment, întorcând spatele lumii, ca să zic așa, sau se duce în cap, iertați-mi expresia neacademică, după Ucraina, sau va ajunge federația pe care o visează unii și alții. Șansele pentru al doilea scenariu sunt reduse. Dar noi trăim acest… Într-o mare măsură, ăsta nu-i războiul nostru.”, a explicat sociologul.
Miniștrii Apărării din Europa de Est, convocați să discute proiectul unui „zid împotriva dronelor” de-a lungul graniței de est a UE
Comisarul european pentru Apărare Andrius Kubilius a declarat joi că intenționează să convoace mai mulți miniștri europeni ai Apărării la discuții săptămâna viitoare. Discuțiile se vor axa pe crearea unui „zid împotriva dronelor” de-a lungul graniței de est a Uniunii Europene, notează Reuters. Kubilius le-a declarat reporterilor Reuters că unele țări din Uniunea Europeană discutaseră deja ideea unei linii de apărare împotriva dronelor, înainte de incursiunea dronelor ruse în spațiul aerian polonez de săptămâna trecută, iar Comisia Europeană vrea acum să acționeze rapid pentru a transforma conceptul în realitate. Mai mulți analiști și oficiali au declarat că incursiunea dronelor ruse a scos la iveală lacune în capacitatea Europei și NATO de a se proteja împotriva dronelor, deși forțele poloneze și NATO au doborât mai multe dintre ele. „Vrem cu adevărat să mergem mai departe cu pregătiri foarte, foarte intense și eficiente pentru a începe să umplem acest gol, care este într-adevăr foarte periculos pentru noi… cât de repede putem”, a spus Kubilius. Kubilius a declarat că va organiza o videoconferință pe tema proiectului cu miniștrii Apărării din Europa de Est și un reprezentant al Ucrainei, care ar putea împărtăși din experiența acumulată de Ucraina din războiul declanșat după invazia Rusiei din 2022. „Tocmai m-am întors de la Kiev acum două zile și am discutat atât cu Guvernul, cât și cu reprezentanții industriei”, a declarat Kubilius. „Sunt dornici să-și împărtășească experiența și know-how-ul.” Fost prim-ministru al Lituaniei, Kubilius a fost numit primul comisar european pentru Apărare anul trecut. Kubilius a spus că discuțiile sunt încă într-un stadiu inițial, dar că el imaginează proiectul ca o combinație de senzori și diferite sisteme de armament și de bruiaj care ar detecta și neutraliza dronele care sosesc. El a spus că este prea devreme pentru a estima costul unui astfel de sistem sau cât timp va dura instalarea, dar a spus că unele estimări publice ale analiștilor sugerează că ar putea fi realizat în decurs de un an. Separat, ministrul ucrainean al Apărării Denis Șmihal a declarat joi că militarii și inginerii ucraineni vor forma un grup comun cu omologii polonezi pentru a îi instrui în combaterea dronelor. Foto: Profimedia RECOMANDARE: Două RAFINĂRII din Rusia au fost atacate de drone ucrainene. Autoritățile: „Analizăm amploarea pagubelor”
Discuțiile comerciale dintre UE și cea mai mare economie din Asia de Sud-Est au fost finalizate, după aproape un deceniu
După aproape un deceniu, Uniunea Europeană și Indonezia au finalizat discuțiile comerciale, parte a eforturilor blocului european de a-și diversifica lanțurile de aprovizionare și de a deschide noi piețe. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, va vizita Indonezia pe 23 septembrie pentru a face anunțul, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill. Va exista o declarație comună că negocierile sunt finalizate în mod substanțial, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerțului din Indonezia. Acordul va avea nevoie de aprobarea majorității statelor membre ale UE și a Parlamentului European, precum și a legislativului indonezian înainte de a intra în vigoare, notează Bloomberg. După ce președintele Donald Trump a încercat să reseteze relațiile transatlantice în termeni favorabili americanilor, Uniunea Europeană a accelerat eforturile de a încheia acorduri comerciale cu țări din întreaga lume. Oficialii europeni au intensificat negocierile cu unele dintre cele mai mari economii globale, inclusiv India, și au încheiat discuții cu blocul sud-american Mercosur, care include Brazilia și Argentina. UE a intensificat, de asemenea, negocierile cu Vietnam, Filipine și Thailanda. Încheierea negocierilor cu Indonezia vine după acordul politic la care s-a ajuns între cele două părți în iulie. Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, este un partener important pentru UE, cu o economie în creștere, o piață de 300 de milioane de consumatori și o sursă potențială de materii prime. Dar relația bilaterală a fost tensionată din cauza reglementărilor UE privind defrișările, care vizează combaterea tăierii copacilor în străinătate ca urmare a cererii de mărfuri cheie în UE, cum ar fi uleiul de palmier și cafeaua. Indonezia a fost unul dintre cei mai vocali critici ai reglementărilor UE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE suspendă sprijinul acordat Guvernului NETANYAHU și pregătește sancțiuni /„Situația umanitară este intolerabilă”
Economia Europei pierde 43 de miliarde de euro din cauza fenomenelor meteo extreme. Care sunt cele mai afectate țări
Potrivit unei analize recente, economia Europei a înregistrat pierderi economice, pe termen scurt, de cel puțin 43 de miliarde de euro, în urma fenomenelor extreme cauzate de secetă și inundații, în vara lui 2025. Cele mai afectate țări sunt Malta, Cipru și Bulgaria. Totodată, Stéphane Hallegatte, specialist în cadrul Băncii Mondiale pe probleme climatice, a confirmat că efectele la nivel macroeconomic vor fi de lungă durată, transmite The Guardian. Economia Europei a suferit o lovitură puternică din cauza fenomenele climatice extreme din vara lui 2025. Pierderile înregistrate au reprezentat 0,26% din producția Uniunii Europene în 2024, arată analiza care se bazează pe conexiunea dintre datele meteorologice și cele economice, dintr-un studiu publicat recent. Țările unde economia a fost grav afectată Cipru, Grecia și Bulgaria au înregistrat pierderi de peste 1% din GVA, (valoarea brută adăugată, similară produsului intern brut) pe anul 2024, urmate de țări precum Spania Italia și Portugalia. Economiștii din cadrul Băncii Central Europene (BCE) sunt de părere că aceste rezultate sunt „conservatoare”, având în vedere că nu au fost luate în considerare efectele incendiilor devastatoare din sudul Europei, de luna trecută, sau impactul cumulat al fenomenelor extreme care se produc în același timp. Banca Mondială avertizează asupra efectelor pe termen lung Spre deosebire de studiile anterioare, care analizează impactul direct, cum ar fi bunurile distruse în timpul fenomenelor meteo extreme, cel recent s-a bazat pe analiza legăturii dintre climă și producția economică pentru a explica impactul pe termen lung asupra economiei. Astfel de exemple ar fi numărul limitat de ore pe care constructorii le pot lucra în timpul valurilor de căldură, sau transportul angajaților care fac naveta, în contextul inundațiilor care provoacă daune căilor ferate. Specialistul șef în probleme climatice din cadrul Băncii Mondiale, Stéphane Hallegatte, a precizat că impactul la nivel macroeconomic are consecințe mai largi și durează mai mult, decât daunele directe. „De mult timp susțin că ar trebui să ne orientăm atenția de la daunele directe provocate de dezastre la indicatori mai largi, care surprind un impact economic complex, așa că sunt foarte bucuros să văd că studiul face exact acest lucru”, a spus el. Hallegatte a avertizat însă că studiul utilizează „indicatori imperfecți”, ceea ce ar duce la o subestimare a pierderilor totale. Potrivit acestuia valoarea brută adăugată (GVA) nu include și pierderile înregistrate de firme mici și persoane cu posibilități financiare reduse. „Atunci când dezastrele afectează comunități și oameni săraci, impactul asupra valorii brute adăugate poate fi minim, deoarece acești oameni sunt săraci, dar asta nu înseamnă că nu au avut suferit”, a precizat Hellgate. Foto: Profimedia Agenția MOODY’S: România rămâne printre ţările recomandate pentru investiţii, dar cu perspectivă negativă După ce ți-a luat din bani, statul te-a și îndatorat fără sa știi. Datoria externa a explodat cu încă 15 miliarde de euro și a ajuns la RECORD ABSOLUT INS: Exporturile României de produse din tutun se ridică în 2024 la 2 mld. euro, cu o contribuție de 1,5 mld. euro a sectorului la balanța comercială
Decizia UE privind centrala nucleară construită de ruși în Ungaria, anulată de Curtea Europeană de Justiție. Budapesta anunță că proiectul va continua
Curtea Europeană de Justiție a anulat decizia Uniunii Europene privind planurile pentru construcția unei centrale nucleare în Ungaria de către o companie rusă. Curtea Europeană de Justiție a argumentat că nu este clar dacă Guvernul lui Viktor Orban a respectat regulile UE privind achizițiile publice atunci când a atribuit contractul pentru centrala nucleară Paks II companiei ruse Rosatom, fără o licitație publică, notează Financial Times. Judecătorii de la tribunalul din Luxemburg au decis joi că Comisia Europeană ar fi trebuit să ia în considerare regulile Uniunii privind achizițiile publice atunci când a aprobat planurile Budapestei de a subvenționa construcția a două noi reactoare nucleare, construite de Rosatom. „Comisia ar fi trebuit să verifice dacă această atribuire directă, făcută fără o procedură de licitație publică, respectă normele UE privind achizițiile publice”, a spus instanța. „Comisia a considerat că da, dar decizia nu este suficient de motivată”. Noul termen pentru finalizarea proiectului Paks II, începutul anilor 2030 Budapesta a semnat un parteneriat cu compania rusă de stat Rosatom în 2014, cu scopul de a construi o centrală nucleară de 2 gigawați. Proiectul este mult în urmă, și noul termen pentru finalizare este începutul anilor 2030. Centrala nucleară Paks are patru reactoare construite în Rusia în anii 1980. Alte țări din fostul bloc estic au apelat la tehnologia occidentală pentru a-și moderniza infrastructura nucleară din epoca sovietică, dar Ungaria a insistat să aleagă partenerul rus, deși a explorat și alternative. Rosatom conduce proiectul și a implicat mai multe companii internaționale mari – inclusiv grupuri franceze și germane – ca subcontractanți. Cele două reactoare care vor forma “inima centralei” vor fi produse de Nijni Novgorod Engineering. Guvernul Ungariei a declarat că va continua proiectul conform planului, dar este gata să coopereze cu Comisia Europeană pentru a demonstra că a îndeplinit cerințele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat. „Curtea Europeană de Justiție nu a afirmat că proiectul nu respectă regulile achizițiilor publice, ci doar că motivația nu a fost satisfăcătoare”, a declarat joi ministrul Afacerilor Europene, Janos Boka. „Nu există niciun motiv legal pentru a nu continua investiția de la Paks în ritmul actual”, a adăugat el. La rândul său, ministrul de Externe Peter Szijjarto a subliniat, de asemenea, că decizia Curții Europene de Justiție nu limitează sau încetinește în niciun fel investiția Paks II. Comisia a declarat că va „studia cu atenție hotărârea și va reflecta asupra următorilor pași”. Decizia CEJ vine într-un moment delicat pentru premierul maghiar, care este supus unei presiuni din ce în ce mai mari să pună capăt dependenței energetice a țării sale de Rusia, pe care Orban a încercat să o mențină în ciuda războiului din Ucraina. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Noi TENSIUNI între Ucraina și Ungaria. Kievul și Budapesta continuă schimbul de replici după atacul asupra conductei Drujba
Secretarul american al Energiei: UE ar putea renunța la gazul din Rusia în șase până la 12 luni, folosind în schimb gaz natural lichefiat din SUA
Uniunea Europeană ar putea renunța la gazul din Rusia în șase până la 12 luni, înlocuindu-l cu gaz natural lichefiat din SUA, a declarat vineri secretarul american al Energiei, Chris Wright. Statele Unite au comunicat această poziție oficialilor UE săptămâna aceasta, a adăugat Wright pentru Reuters. Declarația lui Wright a fost făcută la Bruxelles, unde oficialul american s-a întâlnit joi cu comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, pentru a discuta despre sfârșitul achizițiilor europene de energie rusească. UE negociază propuneri privind eliminarea treptată a importurilor de petrol și gaz rusești până în ianuarie 2028, cu o interdicție asupra contractelor pe termen scurt începând cu anul viitor. „Cred că acest lucru s-ar putea face cu ușurință în 12 luni, poate în șase luni”, a spus Wright, când a fost întrebat despre cât de repede ar putea UE să renunțe la gazul rusesc. „Cu siguranță mi-am exprimat opinia că am putea face asta mai repede. În ceea ce privește SUA, am putea face acest lucru mai repede și cred că ar fi bine dacă acele date ar fi devansate și mai mult. Nu știu dacă se va întâmpla asta, dar s-a dialogat”, a spus el, referindu-se la întâlnirea sa cu Jorgensen. În încercarea de a pune capăt războiului din Ucraina, SUA își intensifică presiunea asupra Europei să renunțe la energia cumpărată din Rusia, care ajută la finanțarea operațiunilor militare ale Moscovei. „Cu cât eliminăm mai repede importurile, cu atât mai repede punem presiune pe Rusia”, a spus Wright. Comisar european: Este inacceptabil ca UE să continue să importe energie rusească Jorgensen a spus că este inacceptabil ca UE să continue să importe energie rusească, dar că 2028 este un termen ambițios și va garanta că țările UE nu se vor confrunta între timp cu creșteri ale prețurilor la energie sau cu penurii de aprovizionare. Săptămâna aceasta, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că blocul ia în considerare o eliminare mai rapidă a importului de combustibil fosil din Rusia ca parte a noilor sancțiuni împotriva Moscovei, fără a specifica cum va face Bruxelles-ul acest lucru. Noile sancțiuni necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de membri ai UE. Ungaria și Slovacia s-au opus până acum sancțiunilor asupra gazului din Rusia – motiv pentru care UE a propus 2028 ca termen pentru eliminarea completă a importurilor, într-o lege care poate fi aprobată de o majoritate consolidată a țărilor UE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Parlamentul European cere măsuri urgente în Gaza. Instituțiile UE și statele membre, îndemnate să asigure angajamentul față de soluția a două state
Parlamentul European a solicitat ca Uniunea Europeană să ia măsuri urgente în Gaza, într-o rezoluție adoptată joi și a îndemnat toate instituțiile UE și statele membre să ia măsuri diplomatice pentru a asigura angajamentul față de o soluție bazată pe coexistența a două state. Rezoluția a fost adoptată cu 305 voturi pentru, 151 împotrivă și 122 de abțineri. Parlamentul a condamnat cu fermitate obstrucționarea de către Guvernul israelian a ajutorului umanitar și a solicitat deschiderea tuturor punctelor de trecere a frontierei relevante. Europarlamentarii s-au declarat alarmați de penuria severă de alimente și malnutriția rezultate din restricționarea ajutorului umanitar. Ei cer refacerea imediată a infrastructurii vitale și solicită tuturor părților să își respecte obligațiile umanitare în temeiul dreptului internațional. Dreptul Israelului la autoapărare Europarlamentarii cer încetarea imediată și permanentă a focului și eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor israelieni deținuți în Gaza. Ei îndeamnă UE să exercite o influență diplomatică asupra țărilor terțe pentru a face presiuni asupra Hamas pentru a asigura eliberarea lor. Parlamentul condamnă în termenii cei mai fermi „crimele barbare” comise de Hamas împotriva Israelului și solicită sancțiuni concrete împotriva grupării teroriste. Parlamentul își reiterează angajamentul față de securitatea Israelului și „dreptul său inalienabil la autoapărare”, menționând că Israelul rămâne un partener-cheie al UE în lupta împotriva terorismului regional. Cu toate acestea, europarlamentarii subliniază că dreptul Israelului de a se apăra nu poate justifica o acțiune militară nediscriminatorie în Gaza și își exprimă îngrijorarea cu privire la operațiunile militare din Fâșia Gaza. Anchetă privind încălcările dreptului internațional Rezoluția susține decizia președintelui Comisiei Europene de a suspenda sprijinul bilateral al UE pentru Israel și de a suspenda parțial acordul comercial UE-Israel. Europarlamentarii doresc anchete complete asupra tuturor crimelor de război și încălcărilor dreptului internațional și ca toți cei responsabili să fie trași la răspundere. Parlamentul sprijină, de asemenea, sancțiunile UE împotriva coloniștilor și activiștilor israelieni violenți din Cisiordania și Ierusalimul de Est ocupat și solicită sancțiuni împotriva miniștrilor israelieni Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir. Sprijin pentru soluția a două state Parlamentul îndeamnă toate instituțiile UE și statele membre să ia măsuri diplomatice pentru a asigura angajamentul față de o soluție bazată pe coexistența a două state, cu scopul de a înregistra progrese înainte de Adunarea Generală a ONU din septembrie. Parlamentul subliniază necesitatea demilitarizării totale a Fâșiei Gaza și excluderea Hamas de la guvernare, cerând restabilirea unei Autorități Palestiniene reformate ca unic organism de conducere. Europarlamentarii încurajează țările UE să aplice mandatele de arestare ale Curții Penale Internaționale. Înființarea unui stat palestinian este esențială pentru pace, securitatea Israelului și normalizarea regională, potrivit Parlamentului. Statele membre ar trebui să ia în considerare recunoașterea statului Palestina, concluzionează acesta, în vederea realizării soluției a două state. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Keir Starmer l-a confruntat pe Isaac Herzog cu privire la situația din ORIENTUL MIJLOCIU/ „A fost o întâlnire între aliați, dar a fost una dificilă”
UE ia în considerare să accelereze eliminarea importurilor de combustibili fosili din Rusia
Uniunea Europeană ia în considerare accelerarea eliminării importurilor de combustibili fosili din Rusia, ca parte a noilor sancțiuni împotriva Moscovei, a declarat miercuri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Oficiali UE se află la Washington pentru a discuta despre coordonarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În timp ce UE și SUA iau în considerare măsuri mai dure pentru a reduce veniturile Moscovei, diviziunile interne și nevoia de sprijin global ridică întrebări cu privire la cât de eficiente vor fi astfel de măsuri în izolarea Rusiei, notează Reuters. Săptămâna trecută, președintele american Donald Trump le-a cerut liderilor europeni să nu mai cumpere petrol din Rusia, a declarat un oficial al Casei Albe. De asemenea, el a cerut UE să impună taxe vamale de până la 100% asupra Chinei și Indiei pentru a crește presiunea asupra Moscovei. Al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei Într-un discurs din Parlamentul European, Ursula von der Leyen a declarat că UE „caută să elimine mai repede combustibilii fosili ruși, flota din umbră și țările terțe”, ca parte a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni în curs de pregătire. Luni, Kremlinul a anunțat că nicio sancțiune nu va forța vreodată Rusia să își schimbe atitudinea față de războiul din Ucraina. UE a interzis deja importurile de țiței din Rusia pe mare – care reprezentau peste 90% din importuri – și a impus un plafon de preț în comerțul cu petrol rusesc. Uniunea a impus sancțiuni împotriva a peste 400 de petroliere și acum negociază metode pentru eliminarea completă a importurilor de petrol și gaze din Rusia până la 1 ianuarie 2028, începând cu noi achiziții și contracte pe termen scurt, în 2026. Sancțiunile ar putea devansa aceste termene, dar Ungaria și Slovacia s-au opus până acum unor astfel de măsuri privind importurile de gaze. Cele două state importă aproximativ 200.000-250.000 de barili de petrol rusesc pe zi, echivalentul a aproximativ 3% din cererea de petrol a UE. Achizițiile UE de gaz din Rusia rămân mult mai mari. Aproximativ 13% din gazul importat de Europa în acest an ar urma să vină din Rusia, în scădere de la aproximativ 45% înainte de invadarea Ucrainei de Rusia în 2022, arată datele UE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: New Delhi își caută noi aliați pentru a contracara presiunea Washingtonului/ INDIA și UE poartă negocieri pentru soluționarea problemelor comerciale
Viktor Orban propune restructurarea Uniunii Europene în cercuri concentrice pentru a preveni dezintegrarea blocului
Viktor Orban a propus transformarea Uniunii Europene într-o structură bazată pe cercuri concentrice și a anunțat că, fără modificări, bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2028 – 2034 „ar putea fi ultimul” de acest fel, anunță agenția MTI. Premierul Ungariei consideră că un sistem cu cercuri concentrice poate garanta menținerea conceptului de integrare europeană și a Uniunii Europene pentru următorii zece ani, altfel blocul comunitar s-ar putea destrăma. Viktor Orban a declarat că o astfel de structură „nu este deloc același lucru cu o Uniune Europeană cu mai multe viteze”. În ultimul cerc al acestei Europe a cercurilor concentrice, a explicat el, s-ar afla țările care doresc cooperarea doar în două domenii: securitatea militară și securitatea energetică. În aceeași categorie ar intra și celelalte state care nu fac parte din Uniune, cum sunt Marea Britanie, Turcia sau chiar Ucraina. În al doilea cerc ar intra țările care vor să limiteze integrarea europeană la piața comună, iar în primul cerc s-ar regăsi statele dispuse să armonizeze principii și să formeze o uniune politică. Premierul ungur a mai spus că, în lipsa schimbărilor, bugetul multianual al Uniunii pentru 2028 – 2034 „ar putea fi ultimul” și ar putea fi urmat de o destrămare a zonei euro „într-un proces haotic și distrugător”. A mai zis, de altfel, că Uniunea Europeană se află deja într-o stare de dezintegrare și fragmentare. „Dacă va continua așa, și sunt șanse bune să o facă, Uniunea Europeană va intra în istorie ca un rezultat dezamăgitor al unui experiment măreț”.
Succes diplomatic pe linie. Niciun ROMÂN printre noii ambasadori ai Uniunii Europene
Niciun român nu apare pe lista celor 36 de ambasadori noi ai Uniunii Europene. În schimb, bulgarii au un reprezentant, Ungaria la fel, în vreme ce Polonia marchează două numiri la vârful diplomației europene. Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene (UE), anunța pe 30 august numirea a 36 de noi ambasadori ai UE în întreaga lume. Dacă România nu are niciun nou reprezentant printre ambasadorii europeni, vecinii României și alte țări din Estul Europei au înregistrat mai multe numiri. Este vorba despre Ungaria, Bulgaria, Croația, Lituania, Letonia și Polonia. Erika Hasznos, diplomată cu experiență din Ungaria, a fost numită de Kaja Kallas ambasador în Papua Noua Guinee. Un alt vecin care a fost numit ambasador este bulgarul Dimiter Tzantchev. Acesta va reprezenta Uniunea Europeană în Maroc. Și Croația are un nume pe lista celor 36 de noi ambasadori. Diplomata Marijana Kujundzic va fi reprezentata UE în Azarbaidjan. De asemenea, letonul Artis Bertulis a fost numit ambasador în Singapore, în timp ce lituanianul Raimundas Karoblis, fost ministru al Apărării, va merge în Pakistan. Polonezii s-au descurcat și mai bine, având două nume pe listă. Iwona Piorko Bermig va reprezenta Uniunea Europeană în Republica Moldova. De cealaltă parte, Radoslaw Darski va fi ambasador în Tadjikistan. Totuși, potrivit site-ului Serviciului Diplomatic al Uniunii Europene, România are și ea un diplomat care reprezintă Uniunea Europeană în lume. Este vorba despre Denisa-Elena Ionete, numită ambasador al UE în Djibouti în 2024. Atunci, a fost singura persoană din România prezentă pe lista noilor numiri de ambasadori. Revenind la numirile de la finalul lunii august 2025, cei mai mulți noi ambasadori provin din Germania, Franța, Italia și Suedia. Lista completă a celor 36 de noi ambasadori este: HØEG Erik a fost numit ambasador al UE în Argentina KUJUNDŽIĆ Marijana a fost numită ambasador al UE în Azerbaidjan RAMSEY Fiona a fost numită ambasador al UE în Barbados BRONCHAIN Philippe a fost numit ambasador al UE în Burkina Faso MILLOT Sylvie a fost numită ambasador al UE în Cabo Verde ROUDIE François a fost numit ambasador al UE în Columbia RAZAALY Irchad a fost numit ambasador al UE în Côte d’Ivoire URBAN Jens a fost numit ambasador al UE în Cuba FUENTES MILANI Raul a fost numit ambasador al UE în Republica Dominicană BANDINI Duccio a fost numit ambasador al UE în El Salvador DARMANIN Joanna a fost numită ambasador al UE în Eritreea KARANKO Johanna a fost numită ambasador al UE în Guatemala BIANCHI Federico a fost numit ambasador al UE în Guineea-Bissau STICKER Xavier a fost numit ambasador al UE în Guineea Conakry PIERANTONI Luca a fost numit ambasador al UE în Guyana ROOS Hélène a fost numită ambasador al UE în Haiti SEMTNER Klemens a fost numit ambasador al UE în Irak MANN Michael a fost numit ambasador al UE în Israel SUNNERGREN Mette a fost numit ambasador al UE în Lesotho ARISTI GAZTELUMENDI Daniel a fost numit ambasador al UE în Malawi PIORKO BERMIG Iwona a fost numită ambasador al UE în Moldova TZANTCHEV Dimiter a fost numit ambasador al UE în Maroc KAROBLIS Raimundas a fost numit ambasador al UE în Pakistan HASZNOS Erika a fost numit ambasador al UE în Papua Noua Guinee AFHELDT Katja a fost numită ambasador al UE în Paraguay VON BECKERATH Andreas a fost numit ambasador al UE în Serbia BERTULIS Artis a fost numit ambasador al UE în Singapore DI MAURO Francesca a fost numită ambasador al UE în Somalia ASTUTO Ugo a fost numit ambasador al UE în Coreea de Sud ENARSSON Per a fost numit ambasador al UE în Sudanul de Sud KÜNNE Andreas a fost numit ambasador al UE în Elveția și Liechtenstein DARSKI Radoslaw a fost numit ambasador al UE în Tadjikistan BARGFREDE Thorsten a fost numit ambasador al UE în Timorul de Est MAVROMICHALIS Petros a fost numit ambasador al UE în Uruguay POTZEL Deike a fost numit ambasador al UE pe lângă Organizația Națiunilor Unite la Geneva SIMONNET Patrick a fost numit ambasador al UE în Yemen RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Fost consilier al lui Dacian Cioloș, numit pentru a doua oară secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Ilie Bolojan a semnat decizia Puci la partidul REPER. Octavian Berceanu, ales președinte acum 6 zile, și-a dat DEMISIA. O grupare apropiată de Boc ar fi făcut presiuni în partid CCR dezbate pe 24 septembrie proiectul privind legea pensiilor magistraților/ÎCCJ: „Judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat”