Comisarul pentru Energie: UE își menține planurile de eliminare treptată a importului de petrol din Rusia până în 2028
Uniunea Europeană își menține planurile de eliminare treptată a importului de petrol din Rusia până în 2028, a declarat comisarul UE pentru energie Dan Jorgensen. Comisarul UE a adăugat că nu s-a confruntat cu presiuni din partea Statelor Unite pentru o devansare a termenului limită. Joi, președintele american Donald Trump le-a spus liderilor europeni să nu mai cumpere petrol rusesc, a declarat un oficial de la Casa Albă. Îndemnul a venit în contextul eforturilor lui Trump de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Comisarul pentru energie Dan Jorgensen a declarat pentru Reuters că el personal nu a fost supus presiunilor Administrației americane pentru a opri achizițiile de petrol rusesc mai repede decât termenul limită din 2028, dar ar fi bucuros ca SUA să sprijine planul UE. „Nu numai că Putin a transformat energia într-o armă folosită împotriva noastră, a șantajat statele membre, dar de fapt ajutăm indirect la finanțarea războiului lui Putin, iar acest lucru trebuie să înceteze. Iar dacă președintele Trump este de acord cu asta, atunci este un sprijin binevenit, pentru că acesta este cu siguranță obiectivul nostru principal”, a spus Jorgensen. Energia este cel mai profitabil produs de export al Rusiei, iar veniturile din exporturile de combustibil au ajutat Moscova să-și finanțeze războiul. Discuțiile cu Ungaria și Slovacia privind importurile de petrol din Rusia Uniunea Europeană negociază mecanismele pentru a elimina treptat importurile de petrol și gaze rusești ale UE până la 1 ianuarie 2028. Ungaria și Slovacia continuă să importe țiței rusesc prin conducta Drujba și se opun planului UE, spunând că acesta ar majora prețurile la energie. Cele două state importă aproximativ 200.000-250.000 de barili de petrol rusesc pe zi, echivalentul a aproximativ 3% din cererea de petrol a UE. Jorgensen a spus că este în discuții cu ambele guverne – dar că, dacă este necesar, țările UE ar putea aproba planurile fără cele două state. El a refuzat să confirme dacă Bruxelles-ul va oferi finanțare sau garanții legale pentru a încerca să câștige sprijinul celor două țări. „Dacă, din motive interne, există țări care nu consideră că pot susține planul, atunci acest lucru nu necesită unanimitate”, a spus Jorgensen. Miniștrii Energiei urmează să aprobe propunerile UE luna viitoare Propunerile UE sunt concepute pentru a fi adoptate de o majoritate consolidată de țări membre. Diplomați UE au declarat pentru Reuters că se așteaptă ca miniștrii Energiei din țările membre să le aprobe în timpul unei reuniuni luna viitoare. Achizițiile UE de gaze rusești rămân mult mai mari. S-a calculat că Europa ar cumpăra aproximativ 13% din gazul său din Rusia în acest an, în scădere de la aproximativ 45% înainte de invadarea Ucrainei în 2022. Discuții cu secretarul american pentru Energie la Bruxelles Săptămâna viitoare, Jorgensen va purta discuții cu secretarul american pentru Energie Chris Wright la Bruxelles, cu privire la promisiunea UE de a cumpăra energie în valoare de 250 de miliarde de dolari din SUA pe an, ca parte a acordului comercial dintre SUA și UE. Analiștii au spus că angajamentul de cumpărare a energiei este nerealist – în parte, deoarece UE poate controla doar într-o mică măsură energia importată de companiile europene. Jorgensen a spus că vor discuta opțiuni pentru modul în care Administrațiile UE și SUA pot asigura implementarea acordului. De exemplu, Comisia a spus că ar putea “pune la comun” cererea companiilor europene pentru a cumpăra mai mult gaz din SUA. „Este clar că rolul nostru este de a facilita. UE nu este un comerciant de gaz”, a spus Jorgensen. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Vladimir Putin NEAGĂ că economia Rusiei are probleme, cu toate că specialiștii susțin contrariul
Reuters: Trump ia în considerare sancțiuni împotriva oficialilor UE responsabili de implementarea Legii privind Serviciile Digitale
Administrația președintelui SUA Donald Trump ia în considerare impunerea de sancțiuni împotriva oficialilor Uniunii Europene sau ai statelor membre UE responsabili de implementarea Legii privind Serviciile Digitale, au declarat două surse familiare cu chestiunea. Washingtonul consideră că UE urmărește impunerea de restricții „nejustificate” asupra libertății de exprimare, în eforturile sale de a combate discursul instigator la ură și dezinformarea, și că Legea privind Serviciile Digitale sporește și mai mult aceste restricții. Pe lângă cenzură, Legea ar impune costuri companiilor americane de tehnologie, notează Reuters. O astfel de decizie fără precedent ar escalada eforturile Administrației Trump împotriva a ceea ce ea consideră încercarea Europei de a suprima vocile conservatoare. Oficialii de rang înalt ai Departamentului de Stat nu au luat încă o decizie finală dacă să continue cu implementarea măsurilore punitive, care ar putea veni sub formă de restricții de viză, au spus sursele. Nu este clar ce oficiali UE sau ai statelor membre UE ar fi vizați, dar săptămâna trecută au existat mai multe întrevederi între oficialii americani pe această temă, potrivit surselor. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat nu a confirmat și nici nu a infirmat relatările Reuters despre potențialele acțiuni punitive. „Monitorizăm cenzura în creștere în Europa cu mare îngrijorare, dar nu avem alte informații de furnizat în acest moment”, a spus purtătorul de cuvânt. Taxe vamale pentru statele care care au impozite pe serviciile digitale Luni, Trump a amenințat statele care au impozite pe serviciile digitale cu „taxe vamale suplimentare ulterioare” pe exporturile lor către SUA, dacă aceste națiuni nu elimină legislația respectivă. Administrația Trump s-a îndepărtat în general de politica tradițională de promovarea a democrației și a drepturilor omului a SUA, concentrându-se în schimb pe încercarea de a încheia acorduri comerciale bilaterale. Administrația a pledat pentru cauze selective, în special cele legate de politicienii de dreapta și ceea ce consideră a fi o suprimare a vocilor conservatoare din online. Cele mai izbitoare au fost incursiunile Administrației în politica internă a aliaților europeni. Oficialii Administrației Trump au denunțat ceea ce ei spun că este suprimarea liderilor de dreapta, inclusiv în România, Germania și Franța, și au acuzat autoritățile europene că cenzurează opinii precum criticile la adresa imigrației. Oficiali americani de rang înalt, inclusiv vicepreședintele JD Vance, au atacat în mod repetat oficialii și reglementările europene, acuzându-i că „cenzurează” americanii, o afirmație pe care UE o respinge. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: SUA intenționează să achiziționeze nave din Coreea de Sud/ Seulul pledează pentru o extindere a cooperării cu Washingtonul
Macron, la Chișinău: Cetățenii Moldovei au înțeles că aderarea la UE reprezintă o șansă istorică pentru prosperitate
„Știm că aceste reforme necesită eforturi mari, dar cetățenii Moldovei au înțeles că aderarea la UE reprezintă o șansă istorică pentru prosperitate și securitate”, a declarat Macron, potrivit Agora. Liderul francez a amintit că Republica Moldova a înscris anul trecut opțiunea europeană în Constituție, pe care a descris-o drept „un gest plin de semnificație, dovadă a hotărârii dumneavoastră de a vă decide singuri viitorul”. Macron a precizat că împreună cu cancelarul Germaniei și premierul Poloniei a dorit să fie prezent la Chișinău pentru a transmite „un mesaj de respect, prietenie, solidaritate și încredere în viitor” poporului moldovenesc. El a evidențiat sprijinul european, menționând Planul de Creștere și Reformă pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro pentru următorii doi ani, precum și investițiile Agenției Franceze pentru Dezvoltare, care a deblocat peste 250 de milioane de euro. Macron a subliniat și inițiativele în domeniul educației și culturii, inclusiv o dublă diplomă francofonă de drept între Universitatea Sorbona și Universitatea de Stat din Moldova. Referindu-se la situația regională, Macron a acuzat Rusia că duce un „război de agresiune”, insistând asupra diferenței fundamentale dintre Uniunea Europeană și fosta Uniune Sovietică. „Uniunea Europeană nu amenință pe nimeni și respectă suveranitatea fiecărui stat. Ea nu este Uniunea Sovietică, ci o comunitate a păcii, prosperității și valorilor democratice”, a punctat președintele Franței. Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Donald Tusk vizitează Republica Moldova pentru a sprijini parcursul pro-UE al Maiei Sandu înainte de alegerile parlamentare, avertizând asupra ingerinței ruse.
Bloomberg: În schimbul unor taxe vamale mai mici pe mașini, UE elimină taxele pe importurile de bunuri industriale din SUA
Uniunea Europeană va încerca să accelereze până la sfârșitul săptămânii procedurile pentru a elimina toate taxele vamale pentru importurile de bunuri industriale americane. Eliminarea taxelor vamale pe bunurile industriale americane este o condiție pusă de președintele SUA Donald Trump pentru ca Statele Unite să reducă taxele vamale pe importurile de automobile din Uniunea Europeană. În plus, Comisia Europeană ar percepe taxe vamale preferențiale pentru anumite produse agricole și fructe de mare, potrivit unor persoane la curent cu chestiunea, notează Bloomberg. Comisia va renunța la efectuarea unei evaluări a impactului propunerii – procedura normală în aceste situații – în încercarea de a avansa rapid, au mai spus sursele, care au dorit să rămână anonime. UE a recunoscut că acordul comercial încheiat cu Trump favorizează SUA, dar a subliniat că acordul este necesar pentru a le oferi companiilor stabilitate și certitudine. Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a descris anterior acordul cu SUA ca „un acord puternic, chiar dacă nu este perfect”. Automobilele, una dintre cele mai importante categorii de exporturi ale UE către SUA În prezent, automobilele și piesele auto din UE se confruntă cu o taxă vamală de 27,5% când sunt exportate către SUA. Chiar dacă SUA și UE au încheiat un acord comercial care ar duce la scăderea taxelor vamale americane pentru aproape toate produsele europene la 15%, Trump a spus că acest lucru nu se va aplica automobilelor până când nu va fi propusă o legislație pentru eliminarea taxelor vamale pe produsele industriale. Dacă UE propune legislația până la sfârșitul lunii, atunci rata tarifară de 15% pentru mașinile europene va fi aplicată retroactiv începând cu data de 1 august. Automobilele constituie una dintre cele mai importante categorii de exporturi ale UE către SUA. Doar Germania a exportat mașini și piese în valoare de 34,9 miliarde de dolari în SUA în 2024. Demersurile UE vin în contextul în care Trump a amenințat că va impune taxe vamale și alte sancțiuni țărilor care taxează serviciile online, fără a specifica ce națiuni va viza și dacă UE va fi implicată. Trump a criticat de mult timp reglementările UE în domeniul tehnologiei și antitrust în legătură cu companiile gigant americane din domeniul tehnologiei, inclusiv Google și Apple. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană RESPINGE amenințările lui Trump privind noi tarife comerciale /UE își menține „suveranitatea” în sectorul digital
Noi sancțiuni impuse de Elveția împotriva Rusiei, dar și mai multor persoane și entități din Republica Moldova și Belarus
Elveția a urmat modelul Uniunii Europene, cu cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, și a impus noi sancțiuni împotriva unor persoane și entități din Rusia, Republica Moldova și Belarus. Departamentul Federal pentru Economie, Educație și Cercetare (DEFR) a extins listele de sancțiuni referitoare la Rusia, a anunțat Guvernul de la Berna într-un comunicat. Prin această decizie, Elveția a adoptat o serie de amendamente introduse de Uniunea Europeană ca parte a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni. Măsurile intră în vigoare la 12 august. Pe lista de sancțiuni au fost adăugate 14 persoane fizice și 41 de persoane juridice, care se vor confrunta cu înghețarea activelor și interdicții de intrare sau tranzit prin Elveția. Printre acestea se numără companii rusești și internaționale care gestionează nave ale flotei ruse din umbră, comercianți de țiței rusesc și entități care sprijină efortul de război al Rusiei. În plus, alte 105 nave din țări terțe fac acum obiectul unor interdicții complete privind cumpărarea, vânzarea și prestarea de servicii. Acestea sunt în principal petroliere care fac parte din flota din umbră a Rusiei. Departamentul a redus, de asemenea, plafonul de preț pentru țițeiul rusesc la 47,6 dolari pe baril, aliniindu-se la măsurile UE și la prețurile actuale de pe piața globală. În sectorul comerțului, 26 de noi entități, inclusiv unele din țări terțe, au fost supuse unor restricții mai stricte de control al exporturilor, în special pentru că au eludat restricțiile privind exportul de drone. Elveția a urmat, de asemenea, inițiativa UE de a impune sancțiuni unor persoane și entități din Republica Moldova și Belarus. În ceea ce privește Republica Moldova, șapte persoane fizice și trei entități sunt acum supuse înghețării activelor și interdicției de furnizare de resurse economice. De asemenea, persoanelor le este interzis să intre și să tranziteze Elveția. Sancțiunile vizează persoane și entități implicate în eforturile conduse de Rusia de a influența referendumul din Republica Moldova privind aderarea la UE și alegerile prezidențiale din 2024. În ceea ce privește Belarusul, opt companii din industria de armament sunt acum supuse înghețării activelor și interdicției de furnizare de resurse economice. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Reuters: Diplomații americani din Europa, instruiți să facă lobby împotriva legii UE privind serviciile digitale
Departamentul de Stat al SUA i-a instruit pe diplomații americani din Europa să lanseze o campanie de lobby pentru a se crea o opoziție față de Legea serviciilor digitale (Digital Services Act, DSA) a Uniunii Europene. Legea Uniunii Europene este menită să facă mediul online mai sigur și mai echitabil, obligând giganții tehnologici să facă mai mult pentru a combate conținutul ilegal, inclusiv discursul instigator la ură și materialele cu abuzuri sexuale asupra copiilor. Washingtonul consideră că legea UE înăbușă libertatea de exprimare și impune costuri companiilor americane din domeniul tehnologiei. Pe 4 august, Departamentul de Stat a emis o telegramă internă, semnată de secretarul de stat american Marco Rubio, care afirmă că UE urmărește să impună restricții „nejustificate” asupra libertății de exprimare și că Legea Serviciilor Digitale exacerbează aceste restricții. Documentul a putut fi consultat de reporterii Reuters. Telegrama, al cărei titlu o descrie ca fiind o „cerere de acțiune”, i-a însărcinat pe diplomații americani din ambasadele SUA din Europa să colaboreze în mod regulat cu guvernele UE și autoritățile din domeniul serviciilor digitale pentru a transmite îngrijorările SUA cu privire la DSA și costurile financiare pentru companiile de tehnologie din SUA. „Personalul diplomatic ar trebui să își concentreze eforturile pentru a obține sprijinul Guvernului statului gazdă și al altor părți interesate pentru a abroga și/sau modifica DSA sau legile UE sau naționale conexe care restricționează exprimarea online”, se arată în secțiunea de „obiective” a telegramei. Sugestii specifice cu privire la schimbări în legislația UE Telegrama a inclus sugestii specifice cu privire la modul în care legislația UE poate fi schimbată și subiectele de abordat pentru a-i ajuta pe diplomați să-și susțină punctul de vedere. Diplomaților americani li se ordonă să investigheze orice relatare privind cazuri de cenzură, descrise ca fiind „orice efort guvernamental de a suprima formele protejate de exprimare sau de a constrânge companiile private să facă același lucru”, adăugând că ar trebui să se acorde prioritate oricăror incidente care afectează cetățenii și companiile americane. Exemplele ar putea include arestări, procese în instanță, confiscări de proprietăți și suspendări de conturi online. „Personalul diplomatic ar trebui să se întâlnească cu oficiali guvernamentali, companii, societatea civilă și persoanele afectate pentru a semnala cazurile de cenzură, inclusiv dar fără a se limita la cele legate de DSA”, se arată în telegramă. Directiva vizează în special definiția “conținutului ilegal” din lege, spunând că este “prea vastă”. Diplomații americani sunt instruiți să pledeze pentru a se restrânge definiția „conținutului ilegal”, astfel încât să nu limiteze libertatea de exprimare, inclusiv în discursul politic și religios. O altă sugestie este retragerea sau modificarea Codului de Conduită privind Dezinformarea din DSA, despre care Departamentul de Stat a spus că stabilește „controale prea largi” asupra conținutului, într-un mod care subminează libertatea de exprimare. Printre alte puncte de discuție se numără eliminarea sau reducerea amenzilor pentru nerespectarea restricțiilor de conținut și renunțarea la „raportori de încredere”, entități desemnate de autoritățile naționale pentru a raporta conținutul online ilegal către platforme. „Tradiția libertății de exprimare din America” Directiva Departamentului de Stat marchează o accelerare a eforturilor Administrației de a promova ceea ce numește „tradiția libertății de exprimare din America”, o politică care a sporit tensiunile dintre SUA cu aliații europeni. Această politică a intrat în centrul atenției în februarie, când vicepreședintele SUA J. D. Vance i-a uimit pe liderii europeni acuzându-i – la o conferință cunoscută de obicei pentru manifestările de unitate transatlantică – că cenzurează discursul unor grupuri precum partidul de dreapta AfD din Germania și că democrația europeană este în regres. În timpul călătoriei sale, Vance s-a întâlnit cu liderii AfD – un partid clasificat de serviciul de informații intern al Germaniei ca fiind un grup suspectat de extremism. Companiile americane de tehnologie precum compania Meta, care deține Facebook și Instagram, au intervenit și ele, spunând că DSA echivalează cu o cenzură a platformelor lor. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump: J.D. Vance, „cel mai probabil” următorul LIDER al mișcării „Make America Great Again”
BCE, acuzată de angajați că s-a transformat într-un „mini-stat” care intervine în politica țărilor UE
Personalul Băncii Centrale Europene susține că lipsa unui sistem de control și echilibru în interiorul instituției a dus la „un număr mare de plângeri” privind „favoritismul în angajare și promovare” și un „nivel ridicat de epuizare și tendințe suicidale”. Într-o scrisoare de patru pagini redactată de un comitet al angajaților și adresată președintelui BCE, Christine Lagarde, banca este acuzată de intervenții de natură politică care depășesc mandatul său oficial de a controla inflația și de a asigura stabilitatea financiară. Banca a devenit „o fortăreață care nu poate fi trasă la răspundere”. Conform The Telegraph, episodul are loc în contextul în care BCE vrea să schimbe modul în care angajații care fac parte din comitetul de personal sunt aleși și plătiți. Scrisoarea vine după ce un sondaj efectuat pe 1.425 de angajați ai băncii de către sindicatul Organizația Internațională și Europeană a Serviciilor Publice a constatat că mai mult de jumătate dintre angajați au raportat stresul la locul de muncă ca fiind „o problemă reală” și un nivel de încredere scăzut sau inexistent în Lagarde și echipa sa. BCE a răspuns cu un sondaj propriu, care a constatat că 85% din cei 3.000 de respondenți erau „mândri să lucreze pentru BCE”. De asemenea, BCE a raportat o rotație a personalului de doar 1,8% anul trecut. Echipa Lagarde, „o abordare mult mai antidemocratică decât cele anterioare” În scrisoarea sa, comitetul susține că, în timp ce majoritatea băncilor centrale răspund în fața unui Parlament național, „natura extrateritorială” a BCE a transformat-o într-un fel de „mini-stat”. Acest lucru i-ar fi permis băncii ca, la nivelul UE, „să intervină în domeniul politic, dând instrucțiuni guvernelor dincolo de domeniul politicii monetare sau luând decizii pe care mulți observatori le identifică ca fiind de natură politică”. Pe plan intern, nu ar exista un control adecvat asupra managerilor care au abuzat de putere, a susținut comitetul. Acest lucru i-a lăsat pe lucrători într-o „situație de dependență extremă de puterea existentă, punând astfel în pericol capacitatea personalului de a-și exprima în mod independent opiniile ca experți”. Deși conducerea BCE ar fi permis dintotdeauna aceasta, comitetul de personal a declarat că echipa doamnei Lagarde „are o abordare mult mai antidemocratică decât cele anterioare”. Scrisoarea susține că purtătorul de cuvânt al comitetului angajaților ar fi primit o notă „instruindu-l să nu menționeze existența unei culturi a fricii în cadrul BCE și potențialul său impact asupra activității”. Un purtător de cuvânt al BCE a respins afirmațiile comitetului: „Procesul de promovare este conceput astfel încât să evite favoritismul, cu mecanisme de verificare încorporate pentru a asigura corectitudinea și a preveni influența individuală”. Purtătorul de cuvânt a mai spus că BCE este supusă unor audieri trimestriale în Parlamentul European, iar aspectele care țin de locul de muncă sunt guvernate de statutul personalului UE și de Curtea Europeană de Justiție: „La Curtea Europeană de Justiție, BCE a câștigat majoritatea covârșitoare a proceselor privind problemele de muncă.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Firmele din zona euro așteaptă îmbunătățirea condițiilor de creditare /Managerii sunt preocupați de INFLAȚIE și de tensiunile comerciale
UE și SUA fac progrese spre un acord cu taxe vamale de 15%, dar decizia finală a lui Donald Trump este dificil de prezis
Uniunea Europeană și Statele Unite înregistrează progrese spre un acord care ar stabili o taxă vamală de 15% pentru majoritatea importurilor, potrivit mai multor diplomați informați despre negocieri. Statele membre ar putea fi gata să accepte taxe la acest nivel, iar oficialii UE fac presiuni pentru ca acestea să acopere sectoare precum automobilele, au spus diplomații. Importurile de oțel și aluminiu peste o anumită cotă s-ar confrunta cu o taxă vamală mai mare, de 50%, a adăugat unul dintre diplomați. Diplomații au avertizat că, deși negociatorii UE sunt optimiști că se poate ajunge la un acord, ei sunt, de asemenea, conștienți de faptul că orice acord va trebui aprobat de președintele american Donald Trump, iar decizia sa finală este dificil de prezis, notează Bloomberg. Negocierile rămân fluide și un acord ar putea să nu fie anunțat imediat, a declarat un oficial american. Ambele părți au accelerat discuțiile în ultimele săptămâni pentru a evita un război comercial în toată regula. Negociatorii UE și SUA se apropiau de un acord în urmă cu două săptămâni, dar negocierile au stagnat după ce președintele american a amenințat UE cu o taxă vamală de 30% pentru majoritatea bunurilor dacă ambele părți nu reușesc să ajungă la un acord până la 1 august. În cazul în care nu va exista un acord până la acest termen limită și dacă Trump și-ar duce la capăt amenințarea de a crește taxele la 30%, UE pregătește contramăsuri. Răspunsul UE ar include un pachet de taxe vamale pentru bunuri americane în valoare de peste 90 de miliarde de euro, cu taxe egale cu cele 30% ale lui Trump. Uniunea Europeană analizează, de asemenea, activarea instrumentului anti-coerciție, un instrument care oferă oficialilor puteri largi pentru a restricționa accesul companiilor americane la piețele europene. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE avertizează asupra situației internaționale, pe fondul TENSIUNILOR cu Rusia, China și SUA /„Concurenții geopolitici sunt puternici”
Din 2030, UE le-ar putea interzice companiilor de leasing să mai cumpere mașini cu motoare cu combustie
Uniunea Europeană (UE) a stabilit ca până în 2035 să fie interzisă în totalitate vânzarea de autoturisme pe bază de benzină și motorină. Acum, Comisia Europeană intenționează să accelereze la tranziția către mașinile electrice și energiile verzi, introducând noi reglementări: să le interzică companiilor private să mai cumpere mașini termice. Planul UE pentru „Fit for 55” Bruxellesul speră că va da un impuls tranziției ecologice pentru a atinge obiectivele climatice „zero carbon” până în 2050. Până în 2030, UE speră să reducă emisiile de carbon cu 55%, în conformitate cu planul „Fit for 55”. Vestea a venit ca o bombă pentru industria auto, deja aflată într-o criză devastatoare din cauza creșterii costurilor traiului și a electrificării, mai ales că fabricarea unei mașini electrice este cu 40% mai poluantă decât la cea termică. Ce companii vor fi vizate, mai exact? Din 2030, firmele cu flotă auto și companiile de leasing nu vor mai putea cumpăra mașinile termice, potrivit Bild, publicația germană citată de Newsweek. Companiile private nu vor mai putea nici măcar să închirieze automobile. Astfel, companiile de leasing ar putea inunda piața second-hand de flote de mașini electrice. Sau așa speră Uniunea Europeană. Însă, statisticile din ultima vreme ne arată că mulți șoferi nu-și permit financiar să cumpere automobile electrice. Iar cei care au, cumpără mai ieftin mașini electrice de la companii chineze, nu și de la mărcile europene. Competiția dintre piața europeană a mașinilor electrice și cea chineză a devenit acerbă. În prezent, 60% din mașinile noi vândute în Europa sunt realizate de flotele companiilor de leasing. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Adio, mașini pe benzină și motorină?! Ce arată noile reglementări ale UE pentru închirierea vehiculelor MOTIVUL pentru care în România se vând cele mai puține mașini electrice din UE Comisia Europeană alocă fonduri de peste 800 de milioane de euro pentru fabricarea BATERIILOR integrate în mașinile electrice Europa, pas înapoi în „războiul” cu China pe piața bateriilor pentru mașinile electrice. Un producător suedez a inițiat procedura de FALIMENT
FT: UE va cere Marii Britanii plata de comisioane din contractele obținute din viitorul fond de apărare de 150 de miliarde de euro
Marea Britanie va trebui să plătească Uniunii Europene un comision din valoarea armamentului vândut de companiile britanice prin intermediul unui fond de apărare înființat de Bruxelles, conform planurilor elaborate de blocul comunitar. În mai, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că Marea Britanie se va alătura noului proiect al Uniunii Europene, “Security Action for Europe” (SAFE), în valoare de 150 de miliarde de euro. SAFE face parte dintr-un efort al UE de a obține și aloca 800 de miliarde de euro pentru noi cheltuieli pentru apărare până în 2030. SAFE le va permite statelor membre și anumitor „state terțe”, cum ar fi Marea Britanie, să se angajeze în achiziții comune de drone și sisteme de apărare antirachetă, printre altele. „Echilibru corect între contribuții și beneficii” Londra va fi obligată să răsplătească Bruxelles-ul pentru că i s-a permis să participe la program, au declarat doi diplomați UE pentru Financial Times. „Ceea ce a fost scris în regulamentul SAFE este că trebuie să existe un echilibru corect în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile” țărilor externe, cum ar fi Marea Britanie, a spus unul dintre diplomați. Diplomații au spus că, din moment ce companiile britanice vor primi bani UE, care le vor permite să creeze locuri de muncă și să aibă o capacitate de producție sporită, Londra ar trebui să răsplătească Bruxelles-ul. Dacă companiile britanice câștigă contracte finanțate cu bani de la SAFE, Guvernul britanic va trebui să plătească un procent către fond pentru a ajuta la echilibrarea beneficiului economic al contractelor, au adăugat diplomații. Același mecanism s-ar aplica Canadei și oricărei alte țări care dorește ca industria sa de apărare să acceseze banii, au remarcat diplomații. Suma exactă pe care Marea Britanie va trebui să o plătească pentru a accesa fondul este încă discutată de către statele membre, care se pregătesc să își finalizeze poziția cu privire la acordul cu Marea Britanie, care este așteptat să fie publicat săptămâna aceasta. Înalți oficiali britanici au declarat că Franța negociază dur cu alte state membre pentru a conveni asupra unui mandat de negociere al UE săptămâna aceasta. Franța, care vede SAFE ca pe o modalitate de a stimula industria de armament din UE, face presiuni pentru o contribuție ridicată a Marii Britanii. Dar alte țări, în frunte cu Germania, vor să se asigure că Marea Britanie nu este descurajată să adere la program, a spus un al treilea diplomat. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Membri ai Congresului SUA cer menținerea Tratatului AUKUS /„Există indicii că Beijingul se pregătește de utilizarea forței militare”