Viktor Orban propune un dialog bilateral româno-ungar cu Nicușor Dan pentru o cooperare strânsă în UE
Într-un interviu acordat portalului Krónika Online, Orbán a evidențiat interesul pentru un dialog bilateral româno-ungar și a punctat existența unor „interese convergente” între cele două state. Aflat la Târgu Mureș, unde a participat la înmormântarea juristului Előd Kincses, liderul de la Budapesta a transmis un mesaj de deschidere către București, spunând că „în probleme economice, militare, în chestiunea războiului și a păcii”, vrea să înțeleagă mai bine viziunea lui Nicușor Dan. Viktor Orbán dorește o colaborare pragmatică În aceeași intervenție, Viktor Orbán a subliniat că relațiile româno-ungare pot intra într-o nouă etapă de cooperare pragmatică, în contextul provocărilor europene și globale. Premierul a felicitat România pentru succesul în procesul de aderare la spațiul Schengen și a recunoscut eforturile diplomatice susținute, precizând că țara „merita acest statut”. Totodată, Orbán a adus în discuție și greaua moștenire economică pe care noul guvern condus de Ilie Bolojan a preluat-o, exprimând empatie față de dificultățile economice ale României: „Le țin pumnii să reușească.” Relațiile româno-ungare în UE Potrivit lui Orbán, atât România, cât și Ungaria se confruntă cu presiuni similare, iar cooperarea strânsă în cadrul UE este crucială. Declarațiile premierului ungar indică o deschidere reală spre relansarea relațiilor bilaterale, pe fundalul unei Europe marcate de instabilitate economică și conflicte regionale. Prin inițierea unui dialog bilateral româno-ungar cu noul președinte al României, Orbán pare să mizeze pe o relație strategică, care să aducă beneficii ambelor țări în cadrul Uniunii Europene.
UE trimite ajutor Moldovei pentru a se apăra de atacurile cibernetice ale Rusiei înainte de alegeri
Uniunea Europeană se pregătește să trimită un grup de experți în securitate cibernetică în Republica Moldova, ca parte a unui efort fără precedent de a proteja alegerile parlamentare din septembrie de interferențele rusești. Acțiunea, denumită „rezerva cibernetică” a UE, ar marca prima intervenție operațională a acestui mecanism aflat încă în fază incipientă. Rusia, acuzată că vizează destabilizarea Moldovei Potrivit unui document intern al Comisiei Europene, Moldova a fost afectată puternic de efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei și este în continuare o țintă directă a activităților hibride ale Moscovei. Acestea includ atacuri informatice, campanii de dezinformare și tentative de influențare a opiniei publice împotriva direcției pro-europene a țării, notează Politico. În acest context, Comisia Europeană accelerează lansarea rezervei cibernetice – un grup de specialiști în securitate digitală din sectorul privat care pot fi mobilizați la cerere. Deși lansarea oficială era planificată pentru decembrie 2025, misiunea din Moldova ar putea deveni prima activare efectivă a acestui instrument european. Pe fondul tensiunilor crescute în regiune, autoritățile de la Bruxelles consideră că sprijinirea Chișinăului în fața amenințărilor cibernetice este esențială pentru protejarea proceselor democratice în vecinătatea estică a Uniunii Europene. Un efort european coordonat în sprijinul Moldovei Vineri, la Chișinău, va avea loc primul summit UE-Moldova, unde liderii europeni vor discuta inclusiv consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride și extinderea colaborării în domeniul securității cibernetice. În cadrul aceluiași summit, Uniunea Europeană va anunța prelungirea mandatului Misiunii de Parteneriat în Moldova cu încă doi ani, suplimentarea personalului cu 30% și majorarea bugetului cu aproape 20 de milioane de euro. Această misiune a contribuit deja la crearea unei agenții de securitate cibernetică în Moldova, la instruirea a mii de funcționari și la dezvoltarea unui centru strategic de comunicare. Conform directorului agenției de securitate cibernetică de la Chișinău, Mihai Lupașcu, țara „a îndeplinit cerințele necesare” pentru a beneficia de acest sprijin, iar aderarea la rezerva cibernetică ar spori semnificativ capacitatea de reacție în cazul unor atacuri majore. Simulări, alerte și implicarea giganților tehnologici Pentru a anticipa eventuale scenarii de atac, o simulare de amenințări hibride a avut loc recent la Chișinău, cu participarea reprezentanților Comisiei Europene, Google, Meta și TikTok. Scopul a fost pregătirea unui răspuns eficient în cazul unei campanii masive de dezinformare sau al unui atac informatic care ar putea perturba alegerile parlamentare din septembrie. De altfel, oficialii UE avertizează că un atac cibernetic de amploare în regiune ar putea avea efecte de propagare, afectând nu doar securitatea națională a Moldovei, ci și stabilitatea întregii regiuni. Prin semnarea Acordului Digital Europe Program în luna mai, Moldova a devenit eligibilă pentru asistență din partea rezervei cibernetice, în baza Regulamentului european privind solidaritatea cibernetică. Acest regulament mai include și un sistem de alertă care centralizează avertismentele și datele din domeniul securității informatice, pentru a permite reacții rapide din partea guvernelor.
Primul summit MoldovaUE, la Chișinău. Discuții privind aderarea și cooperarea bilaterală
La eveniment au participat liderii de la vârful instituțiilor europene: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, primiți la Chișinău de președinta Maia Sandu. La summit au mai participat președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, și prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean. „Primul summit Moldova–Uniunea Europeană arată că aderarea țării noastre la UE deja se întâmplă. Nu mai este un vis îndepărtat sau o promisiune vagă. Este un proces ancorat în realitate și construit pas cu pas, cu susținerea deplină a Uniunii Europene și a tuturor celor 27 de state membre”, a declarat Maia Sandu. UE va investi 1,9 miliarde de euro în Republica Moldova Discuțiile s-au axat pe procesul de aderare al Republicii Moldova la UE, investițiile prevăzute în cadrul Planului de Creștere – un pachet de sprijin financiar și tehnic în valoare de 1,9 miliarde de euro – și pe aprofundarea relațiilor bilaterale. Printre temele abordate s-au numărat: extinderea relațiilor comerciale; cooperarea în domeniul securității și apărării; investiții în infrastructura energetică, eficiența energetică și dezvoltarea surselor regenerabile; facilitarea contactelor între cetățeni, inclusiv eliminarea tarifelor de roaming și tranzacții bancare mai ieftine și mai rapide. Ursula von der Leyen a anunțat debursarea primei tranșe din Planul de Creștere: 270 de milioane de euro. Totodată, oficialii europeni au confirmat că Republica Moldova este pregătită să adere la programul „Roam like at Home”. Începând cu 1 ianuarie 2026, cetățenii moldoveni vor putea utiliza telefonia mobilă și internetul în UE fără taxe suplimentare. Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în martie 2022, a primit statutul de țară candidată în iunie 2022, a deschis oficial negocierile de aderare în iunie 2024 și se află în prezent în procesul de evaluare a legislației naționale.
UE nu cedează în fața Big Tech, precum Google, Meta și OpenAI: legea privind inteligența artificială va fi aplicată fără întârziere
Uniunea Europeană a transmis un mesaj clar marilor companii din domeniul tehnologiei: nu va exista niciun fel de amânare în implementarea AI Act, legea istorică ce reglementează utilizarea inteligenței artificiale pe teritoriul comunitar. În ciuda presiunilor tot mai mari din partea unor lideri din industrie și a apelurilor publice pentru o „pauză” în aplicarea noilor reguli, Bruxelles-ul își menține ferm poziția. Anunțul vine într-un moment în care zeci de companii din Europa și SUA, inclusiv giganți precum Google, Meta sau producătorii de modele AI precum OpenAI, încearcă să influențeze agenda europeană invocând riscuri pentru inovație și competitivitate. Presiuni tot mai mari pentru o amânare a legii AI Act a intrat oficial în vigoare în februarie 2025, dar aplicarea sa este una progresivă. Următoarea etapă importantă va avea loc pe 2 august 2025, când intră în vigoare obligații noi pentru dezvoltatorii de „modele de AI cu uz general” — așa cum sunt ChatGPT, Gemini sau Grok. Aceștia vor fi obligați să ofere mai multă transparență cu privire la algoritmii folosiți, seturile de date care le antrenează modelele și riscurile pe care le pot genera. În ultima lună, mai multe companii au încercat să convingă Comisia Europeană să acorde un moratoriu sau să amâne aplicarea prevederilor-cheie. Pe 3 iulie, o scrisoare deschisă semnată de peste 40 de lideri din mediul de afaceri european — inclusiv de CEO-ul Airbus, de șeful Carrefour sau de fondatorul start-up-ului francez Mistral AI — a cerut o „pauză” pentru a nu sufoca ecosistemul de inovație european. Comisia Europeană a respins însă categoric aceste cereri. „Am văzut multe rapoarte, scrisori și declarații despre AI Act. Permiteți-mi să fiu clar: nu există nicio pauză, niciun termen de grație, nicio amânare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier. Aplicare etapizată, dar fără compromisuri Deși legea va fi aplicată progresiv pentru a permite companiilor și statelor membre să se adapteze, Bruxelles-ul insistă că termenele legale nu se vor schimba. După intrarea în vigoare a obligațiilor pentru modelele de uz general în august 2025, va urma un nou prag în august 2026, când se vor aplica reglementări mai stricte pentru modelele de AI considerate „cu risc ridicat” — folosite, de exemplu, în sănătate, educație sau justiție. Companiile vizate vor trebui să efectueze evaluări de risc, să furnizeze documentație tehnică detaliată și să asigure trasabilitatea deciziilor generate de AI. Este un set de cerințe fără precedent, care vine pe fondul unor preocupări crescânde privind „halucinațiile” AI, erori în generarea de conținut, lipsa transparenței și riscurile de manipulare. Comisia susține că aceste reguli sunt esențiale pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor și pentru a asigura încrederea în tehnologiile emergente. Un semnal puternic pentru întreaga lume Prin fermitatea cu care își menține calendarul AI Act, Uniunea Europeană dorește să stabilească un standard global pentru reglementarea inteligenței artificiale, similar cu ceea ce a reușit cu legislația GDPR privind protecția datelor. „Uniunea Europeană vrea să arate că este posibil să îmbinăm inovația cu responsabilitatea”, a explicat un oficial european citat de Reuters. De altfel, AI Act este prima lege cuprinzătoare privind inteligența artificială adoptată la nivel mondial și este urmărită cu atenție de guverne, companii și activiști din întreaga lume.
Austria se pregătește să deporteze un azilant în Siria. Ar fi o premieră la nivelul UE, după căderea lui Assad
Autoritățile din Austria se pregătesc să deporteze un sirian al cărui statut de azilant a fost revocat din cauza unei condamnări penale. Un oficial al Uniunii Europene și mai multe grupuri pentru drepturile omului susțin că aceasta va fi prima deportare din Europa în Siria după căderea președintelui sirian Bashar al-Assad. Grupurile pentru drepturile omului sunt îngrijorate de faptul că planul Austriei ar putea crea un precedent, încurajând alte state membre ale Uniunii Europene să urmeze exemplul, pe fondul creșterii sentimentului anti-imigrație. Bărbatul în vârstă de 32 de ani, care a primit azil în Austria în 2014, și-a pierdut statutul de refugiat în februarie 2019 din cauza antecedentelor sale penale, a declarat consilierul său juridic Ruxandra Staicu. Ea a refuzat să precizeze natura condamnării sale. Deportarea în Siria nu a fost posibilă pe durata războiului civil din această țară, deoarece Siria era considerată nesigură. Guvernul austriac susține că, după căderea lui Assad, situația s-a schimbat și a demarat procedurile de retragere a statutului unor refugiați, deși grupurile pentru drepturile omului susțin că este prematur să se procedeze astfel. Autoritățile austriece și siriene au convenit săptămâna trecută ca bărbatul să fie deportat, dar închiderea spațiului aerian din cauza conflictului dintre Iran și Israel a întârziat procesul, au declarat Staicu și un diplomat occidental. Diplomatul, care a solicitat anonimatul, a adăugat că deportarea va avea loc odată cu redeschiderea spațiului aerian. Staicu a declarat că clientul său a primit o decizie negativă privind azilul în aprilie. El a depus o altă cerere de azil și așteaptă un răspuns. „Există atacuri împotriva oamenilor și nu avem nicio idee în ce direcție va merge Siria”, a declarat Staicu, adăugând că deportarea clientului său ar încălca Convenția Europeană a Drepturilor Omului care interzice tortura și tratamentele inumane. 1,68 milioane de cereri de azil în Europa primite din partea cetățenilor sirieni, din 2015 Din 2015, țările europene au primit aproximativ 1,68 milioane de cereri de azil din partea cetățenilor sirieni. Unele state, în special Germania, i-au primit inițial cu căldură pe azilanți, în timp ce războiul civil le răvășea țara natală. Dar îngrijorarea crescândă a opiniei publice cu privire la amploarea imigrației a alimentat sprijinul pentru partidele de extremă dreapta cu vederi anti-imigranți. Odată cu căderea lui Assad în decembrie anul trecut, multe guverne ale UE au suspendat rapid procesarea cererilor de azil siriene, iar unele au solicitat reevaluarea situației de securitate din Siria pentru a permite reluarea deportărilor. În Austria, fostul cancelar Karl Nehammer, din partea Partidului Popular Austriac (OVP), se numără printre cei care solicită o astfel de reevaluare, pe fondul presiunilor exercitate de Partidul Libertății, de extremă-dreapta. Unele grupuri de apărare a drepturilor și avocați spun că este încă prea periculos să se înceapă întoarcerea oamenilor în Siria. Reprezentanții Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) au declarat pentru Reuters: „Sirienii… nu trebuie să fie returnați cu forța din nicio țară, inclusiv cele din Uniunea Europeană, în nicio parte a Siriei” din cauza situației generale din această țară. Grupurile pentru drepturile omului au menționat mai multe cazuri de atacuri împotriva minorităților, după căderea lui Assad. Siria rămâne, de asemenea, afectată de o gravă criză umanitară, 90% din populație trăind sub pragul sărăciei, conform estimărilor ONU. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Trump a semnat un nou ordin EXECUTIV care prevede ridicarea unor sancțiuni impuse Siriei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
O nouă cursă în tehnologie: Europa se aruncă în revoluția computerului cuantic, dar riscă să repete greșelile făcute cu inteligența artificială
În timp ce valul tehnologic global se mută dinspre inteligența artificială către computerele cuantice, Europa are o șansă rară de a recupera terenul pierdut. Bruxellesul vrea acum să evite ca istoria recentă să se repete: deși continentul a fost un lider în cercetare pentru AI, a pierdut inițiativa în fața SUA și Chinei când a venit momentul comercializării. În noua strategie privind tehnologiile cuantice, lansată miercuri, Comisia Europeană recunoaște provocările — dar și oportunitatea unei povești de succes economic într-un domeniu aflat la început de drum. Potrivit datelor oficiale, Europa contribuie cu doar 5% la investițiile private globale în tehnologia cuantică. În comparație, Statele Unite atrag peste 50% din finanțări, iar China în jur de 40%. Iar miza nu e una minoră: computerele cuantice promit o revoluție a capacităților de calcul, cu aplicații în comunicații, criptografie, medicină, industrie și apărare, scriu cei de la Politico. Europa domină cercetarea, dar pierde cursa comercializării La nivel academic, Europa conduce. Este, de fapt, lider mondial în numărul de publicații științifice despre tehnologiile cuantice. Însă când vine vorba de brevete și de produse scalabile, situația se schimbă drastic: UE se află abia pe locul al treilea, după SUA și China. Pentru mulți observatori, este un deja vu perfect: același lucru s-a întâmplat și în cazul inteligenței artificiale. „Europa a rămas în urmă în multe domenii tehnologice. Însă în acest sector suntem cu câțiva ani înaintea altor țări”, a declarat Juha Vartiainen, cofondator al companiei finlandeze IQM, specializată în computere cuantice, citat de Politico. Însă avertismentul vine rapid: fără o acțiune concertată, continentul riscă să piardă din nou avantajul. Documentul prezentat de Comisie subliniază că lipsa unor piețe de capital consolidate și a unui sprijin financiar semnificativ ar putea compromite șansele de succes. Deși Bruxellesul și capitalele europene au pus la dispoziție până acum aproximativ 11 miliarde de euro pentru finanțarea tehnologiilor cuantice, investițiile private rămân fragmentate și insuficiente pentru a concura la nivel global. Fragmentarea pieței și lipsa capitalului de risc, slăbiciuni cronice Unul dintre cele mai mari obstacole este incapacitatea Europei de a construi o piață unitară de capital. Fără un sistem de investiții comparabil cu cel american sau chinez, startup-urile din domeniul cuantic nu reușesc să obțină finanțări masive. Potrivit lui Enrique Lizaso, CEO-ul companiei spaniole Multiverse Computing, Europa trebuie să fie pregătită să investească „cel puțin 100 de milioane de euro per companie” pentru a fi competitivă. Multiverse a reușit luna trecută să atragă 189 de milioane de euro într-o rundă de finanțare care a inclus investitori atât din SUA, cât și din Europa. Dar exemplele sunt rare. „Este foarte greu să crești o companie în Europa. Nu avem instrumentele și capitalul de risc necesare pentru a sprijini acest nivel de dezvoltare”, avertizează Lizaso. Chiar și comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen, recunoaște că lipsa unei coordonări eficiente între țările membre este o problemă serioasă. „Suntem destul de fragmentați. Trebuie să conectăm punctele între ele”, a spus ea într-un interviu recent. Strategia UE: două „mari provocări” și un apel la pragmatism În strategia prezentată miercuri, Comisia Europeană anunță lansarea a două „grand challenges” între 2025 și 2027. Una dintre ele va fi dedicată dezvoltării unui computer cuantic funcțional, iar cealaltă va viza sisteme de navigație cuantică pentru medii critice — o direcție importantă inclusiv pentru apărare și securitate. Unii specialiști, precum Vartiainen, consideră însă că abordarea „neutră din punct de vedere tehnologic” a UE — care finanțează simultan mai multe direcții de cercetare — diluează impactul investițiilor. Ei propun un model mai concentrat, similar cu cel american, unde DARPA (agenția de cercetare a Pentagonului) a selectat deja 18 companii pentru un program strategic ce urmărește crearea unui computer cuantic fără erori până în 2033. Aceste companii ar putea primi până la 300 de milioane de dolari, în funcție de performanțele atinse. În plus, strategiile de achiziții publice — unde guvernele ar putea deveni primii clienți ai noii tehnologii — sunt privite ca o soluție de sprijin indirect. În teorie, dacă statele europene cumpără primele produse cuantice, acestea pot deschide piața și pentru sectorul privat. Dar planurile Comisiei în acest sens sunt vagi și lipsite de detalii concrete. Teama de reglementare prematură planează asupra industriei O altă îngrijorare majoră este riscul unei reglementări excesive, înainte ca tehnologia să fie suficient de matură. Industria amintește cazul inteligenței artificiale, unde UE a grăbit adoptarea unui cadru legal, doar pentru a reveni ulterior asupra unor măsuri considerate prea restrictive. „Nu ne putem permite să reglementăm ceva care nu e încă matur”, avertizează Cecilia Bonefeld-Dahl, directoarea DigitalEurope, unul dintre cele mai importante grupuri de lobby din domeniul tehnologic de la Bruxelles. „Altfel, Europa riscă să piardă și cursa cuantică.” Problema este agravată de faptul că tehnologiile cuantice sunt considerate sensibile din punct de vedere strategic: un computer cuantic ar putea sparge sistemele de criptare actuale, ceea ce le face interesante nu doar pentru companii, ci și pentru armate. Unele state europene au impus deja restricții la exportul acestor tehnologii, dar industria cere claritate și echilibru între protecție și inovație. Un test decisiv pentru suveranitatea tehnologică europeană Anunțul făcut recent de IBM, care susține că va avea primul computer cuantic funcțional până în 2029, adaugă presiune asupra Europei. Deși continentul are o tradiție solidă în cercetarea de vârf, capacitatea sa de a transforma știința în produse și piețe este pusă din nou la încercare. Dacă vrea să-și asigure un loc în această revoluție tehnologică, Uniunea Europeană va trebui nu doar să investească mai mult, ci și mai inteligent — evitând atât fragmentarea birocratică, cât și reglementările care sufocă inovația înainte să se nască. Computerele cuantice pot schimba definitiv modul în care gândim tehnologia, economia și securitatea digitală. Rămâne de văzut dacă Europa a învățat cu adevărat din lecțiile trecutului sau dacă va mai rata o dată startul.
Elveția a ajuns la un acord pentru a-și menține și îmbunătăți accesul la piața unică a UE. Un referendum ar urma până în 2027
După mai bine de un deceniu de discuții cu Bruxelles-ul, Elveția a ajuns la un acord pentru a-și menține și îmbunătăți accesul la piața unică a UE. Acordul – care va fi supus unui referendum – include aceleași probleme spinoase care au afectat relația dintre Marea Britanie și UE, inclusiv contribuțiile la buget, politica de migrație și rolul judecătorilor străini. Aproape 1.000 de pagini de text, dezvăluite luna trecută după semnarea unui acord în decembrie, vor ancora Elveția mai ferm pe cea mai mare piață unică din lume. Dacă va fi aprobat, noul cadru obligă Elveția să reflecte modificările legislației UE în mai multe domenii. „Alinierea dinamică” – adoptarea automată a modificărilor din legislația UE – se referă la șase domenii cheie: recunoașterea reciprocă a standardelor privind mărfurile, electricitate, siguranța alimentară, transportul aerian și terestru și libertatea de circulație. Elveția ar avea o influență limitată asupra modului în care sunt formulate regulile – lobby pe lângă Bruxelles și membrii UE – niciun cuvânt de spus asupra rezultatului final și s-ar confrunta cu sancțiuni dacă nu implementează modificările. Elveția ar fi obligată să plătească 375 de milioane de euro anual în bugetul UE. Procesul de adoptare sau respingere a acordului va dura câțiva ani Mai întâi va fi un proces de consultare publică până în toamnă, apoi textul – posibil cu unele amendamente – va fi înmânat Parlamentului pentru a începe dezbaterea anul viitor. Guvernul elvețian își propune să organizeze referendumul până în iunie 2027, altfel alegerile naționale din același an vor duce la o amânare pentru 2028. Acordurile includ o clauză de arbitraj care stipulează că disputele sunt rezolvate de o comisie independentă – mai degrabă decât unilateral de către instanțele UE – pentru a aborda preocupările elvețiene cu privire la suveranitate și autonomie juridică. Dar atunci când cazul implică dreptul UE, comisia de arbitraj trebuie să ceară Curții Europene de Justiție, cea mai înaltă instanță a blocului, o interpretare obligatorie. Mișcarea eurosceptică din Elveția Ca și în Marea Britanie, jurisdicția CEJ și adoptarea „dinamică” a legilor UE au devenit catalizatoare pentru mișcarea eurosceptică din Elveția. „Adoptarea dinamică a legislației UE și a hotărârilor CEJ schimbă în cele din urmă sistemul de democrație directă din Elveția. Ne scade competitivitatea”, a declarat directorul executiv al Kompass/Europa, Philip Erzinger. Grupul anti-UE, înființat de miliardari din domeniul fondurilor de investiții private și alți antreprenori, strânge semnături pentru a lansa o inițiativă pentru un vot public pe această temă. „De exemplu, nu este nevoie de un acord privind libera circulație a persoanelor pentru a angaja oameni din țări străine”, a adăugat Erzinger. Partidul SVP de extremă dreapta al Elveției este împotriva acordului, care se bucură de sprijinul partidelor de stânga. Partidele centriste, cum ar fi liberalii, nu au luat încă o poziție. Elvețienii au un sistem adânc înrădăcinat de democrație directă. „Elvețienii au urmărit întotdeauna aceste actualizări ale legislației UE oricum. Dar vor să aibă capacitatea de a alege. Aceasta este diferența cheie pentru noi”, a spus un finanțator din Zurich. Există, de asemenea, scenariul în care Elveția ar vota “nu”. În 2021, când Elveția s-a retras din discuții, UE s-a răzbunat prin retrogradarea participării Elveției la programul Orizont Europa. Acest lucru s-ar putea întâmpla din nou dacă acordul nu va fi ratificat până la sfârșitul anului 2028. Oficialii UE: Menținerea status quo-ului nu este o opțiune Oficialii UE au declarat pentru Financial Times că menținerea status quo-ului nu este o opțiune. „Dacă există un vot negativ, UE consideră că acesta trebuie să fie sfârșitul drumului pentru calea bilaterală și tratamentul special pentru Elveția”, a declarat un oficial familiarizat cu situația de la Bruxelles. Alții, însă, cred că este timpul să se încheie o înțelegere cu cel mai mare partener comercial al Elveției. „Trăim cu această dramă încă din anii ’90. Europa este cel mai mare partener comercial al nostru și trebuie să rezolvăm problema instituțional, spre deosebire de sector cu sector”, a declarat Jean Keller, șeful managerului de fonduri Quaero Capital din Geneva. „Da, trebuie să ne asigurăm că lucruri precum drepturile lucrătorilor sunt protejate, dar în cele din urmă este imperativ să găsim un cadru durabil pentru a face afaceri în Europa.” Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Grecia: Cinci înalți oficiali guvernamentali, inclusiv un ministru, au demisionat după acuzații de fraudă cu fonduri UE pentru agricultură
Cinci oficiali guvernamentali greci de rang înalt, inclusiv un ministru și trei miniștri adjuncți, au demisionat vineri, în urma acuzațiilor de implicare într-un scandal de corupție și gestionare defectuoasă a subvențiilor agricole primite din partea Uniunii Europene. Decizia vine după ce la începutul acestei săptămâni Parchetul European (EPPO) a trimis Parlamentului grec un dosar masiv cu acuzații privind posibila implicare a miniștrilor Guvernului într-o schemă de fraudă organizată. Subvenții UE primite pe baza unor declarații false Cazul a pornit de la presupusa gestionare defectuoasă a subvențiilor UE pentru agricultură, între 2019 și 2022, de către o agenție guvernamentală – Autoritatea de Plată pentru Politica Agricolă Comună din Grecia (OPEKEPE), însărcinată cu gestionarea subvențiilor. Dosarul nu este public, deși membrii Parlamentului îl pot citi, notează Bloomberg. Potrivit Parchetului European, un „număr semnificativ de persoane” au primit subvenții prin intermediul agenției, pe baza unor declarații false, inclusiv afirmații de deținere sau închiriere de pășuni care erau de fapt terenuri publice. Suspecții au continuat să depună declarații false până în 2024, păstrând dreptul la plata subvenției, a adăugat EPPO. Ministrul demisionar respinge acuzațiile Makis Voridis, ministrul Migrației și Azilului al Republicii Greciei, în timpul reuniunii miniștrilor de Interne din țările MED5 Italia, Cipru, Grecia, Malta, Spania, la Napoli, 12 aprilie 2025. Ministrul Migrației și Azilului, Makis Voridis, a depus o scrisoare de demisie adresată prim-ministrului vineri, dar și-a susținut nevinovăția, spunând că documentul nu include nicio acțiune de natură penală efectuată de el, și că demisionează pentru a se concentra pe combaterea acuzațiilor. Voridis a ocupat funcția de ministru al Agriculturii de la mijlocul anului 2019 până la începutul anului 2021. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a acceptat demisia lui Voridis, precum și pe cele ale miniștrilor adjuncți ai Afacerilor Externe, Agriculturii și Alimentației și ai Guvernanței Digitale, precum și pe cea a secretarului general pentru Agricultură și Alimentație. Înlocuitori pentru toți cei cinci demisionari vor fi numiți „în zilele următoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Pavlos Marinakis, într-un comunicat. În Grecia, membrii Parlamentului se bucură de imunitate la urmărirea penală, imunitate care poate fi ridicată doar prin vot parlamentar. Guvernul grec promite să pună capăt oricăror practici incorecte în plata subvențiilor Grecia a decis deja că OPEKEPE va fi absorbită de Autoritatea Independentă pentru Venituri Publice, în încercarea de a se asigura că gestionarea fondurilor europene va fi transparentă. Vicepreședintele Guvernului, Kostis Hatzidakis, s-a întâlnit cu comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen, pe 26 iunie, și a prezentat planul privind OPEKEPE, subliniind decizia Guvernului de a pune capăt oricăror practici incorecte în plata subvențiilor către fermieri. La începutul acestei luni, Comisia Europeană a anunțat că va reduce valoarea subvențiilor agricole pentru Grecia cu 5%, la 392 de milioane de euro. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Un mare oraș din Europa își proclamă suveranitatea digitală și pornește războiul cu Big Tech-ul american. Renunță la Microsoft și adoptă open source
Lyon, unul dintre cele mai mari și mai influente orașe din Franța, a anunțat oficial că va renunța complet la suita Microsoft Office și alte soluții software dezvoltate de companii americane. Decizia face parte dintr-un plan ambițios de a-și consolida „suveranitatea digitală”, o mișcare care are implicații tehnice, economice și chiar politice. Anunțul a fost făcut luni, 23 iunie, printr-un comunicat de presă în care administrația locală explică intenția clară de a se desprinde de dependența de marile companii tech din Statele Unite. Motivația? Control mai mare asupra datelor, securitate informatică crescută și susținerea dezvoltării de soluții digitale locale și europene. „Este o alegere strategică pentru viitorul orașului nostru și pentru autonomia digitală a instituțiilor publice”, au declarat oficialii Primăriei Lyon, citați de cotidianul Le Monde. Ce înseamnă, concret, suveranitate digitală Termenul „suveranitate digitală” a devenit tot mai frecvent în discursul public european, în contextul în care numeroase instituții și administrații locale își pun problema controlului real asupra infrastructurilor IT. În cazul Lyonului, suveranitatea digitală presupune migrarea către o suită complet open source, dezvoltată în cadrul unui proiect regional numit „Territoire Numérique Ouvert” (Teritoriu Digital Deschis). Această platformă open source este descrisă ca fiind „liberă, colaborativă și interoperabilă” și este rezultatul unui parteneriat între metropola Lyon și operatorul public SITIV (Syndicat Intercommunal des Technologies de l’Information pour les Villes), specializat în soluții digitale pentru autoritățile locale. În plus, întreaga infrastructură va fi găzduită în centre de date regionale, nu în cloud-uri deținute de corporații globale, ceea ce contribuie la o protecție suplimentară a datelor cetățenilor. De la Microsoft la OnlyOffice, Linux și PostgreSQL În termeni practici, transformarea digitală înseamnă renunțarea la suita Microsoft Office în favoarea OnlyOffice, o alternativă open source compatibilă cu fișierele Word, Excel și PowerPoint. Sistemele de operare Windows vor fi înlocuite progresiv cu distribuții Linux, iar pentru gestionarea bazelor de date, orașul a optat pentru PostgreSQL, un sistem robust și gratuit utilizat pe scară largă în mediile instituționale. Această tranziție va fi implementată treptat în toate serviciile municipale, cu sprijinul echipelor tehnice locale. Mai mult, decizia Lyonului vine într-un context european în care tot mai multe administrații caută să își reducă dependența de Big Tech-ul american, în special în urma dezvăluirilor privind supravegherea globală și utilizarea datelor personale în scopuri comerciale sau geopolitice.
În absența sprijinului Statelor Unite, UE renunță la planurile privind prețul petrolului din Rusia
Uniunea Europeană a renunțat la un plan de a coborî plafonul prețurilor pentru petrolul rusesc exportat, din cauza temerilor că Statele Unite nu vor susține sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, din cauza creșterii prețurilor la țiței. Uniunea Europeană a propus reducerea prețului maxim al petrolului rusesc de la 60 de dolari pe baril în prezent la 45 de dolari, însă creșterea prețului petrolului în urma atacului Israelului asupra Iranului a complicat eforturile de a obține unanimitatea celor 27 de membri ai blocului comunitar. Potrivit unor oficiali familiarizați cu discuțiile, care au solicitat să rămână anonimi, mai multe state membre ale Uniunii Europene susțin că un plafon mai scăzut al prețului petrolului poate funcționa numai dacă SUA sprijină măsura, conform Bloomberg. Donald Trump: Sancțiunile „ne costă o mulțime de bani” Sursele au adăugat că, în urma summitului Grupului celor Șapte din această săptămână, a devenit clar că SUA nu este dispusă să sprijine un set de sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. În timpul reuniunii G-7 din Alberta, Canada, președintele SUA Donald Trump le-a declarat reporterilor că sancțiunile „ne costă o mulțime de bani”. Pachetul de sancțiuni al UE – cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni al blocului de la invadarea Ucrainei de către Rusia – este încă așteptat să includă o interdicție privind gazoductele Nord Stream care leagă Germania de Rusia, precum și o extindere a sancțiunilor SWIFT împotriva unui nou grup de bănci. Miniștrii de Externe ai UE vor discuta măsurile luni la Bruxelles. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a părut săptămâna aceasta să se îndepărteze de propunerea UE de a coborî plafonul de preț pentru petrolul rusesc. „În ultimele zile, am văzut că prețul a crescut, astfel încât plafonarea prețului petrolului își îndeplinește funcția”, a declarat von der Leyen în marja G-7, unde a fost discutată propunerea. „În acest moment, există puține presiuni pentru reducerea plafonului prețului petrolului”. Plafonarea prețului a fost convenită în decembrie 2022; măsura interzice comerțul cu țiței rusesc transportat de petroliere dacă prețul plătit este mai mare de plafonul convenit și le interzice companiilor de transport maritim, de asigurare și de reasigurare să manipuleze transporturi de țiței rusesc în întreaga lume, cu excepția cazului în care acesta este vândut pentru un preț mai mic decât prețul plafonat. Măsura a fost menită să diminueze veniturile Rusiei, astfel încât aceasta să aibă mai puțini bani pentru a-și finanța invazia din Ucraina, prevenind în același timp o scădere bruscă a aprovizionării globale cu petrol. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Zelenski denunță sprijinul Moscovei pentru Teheran/ „ Rusia încearcă să salveze programul NUCLEAR iranian” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele