Etichetă: usr

USR cere adoptarea proiectului care reduce diurnele magistraților la nivelul funcționarilor

Proiectul, depus în decembrie 2025 de deputații Alin Stoica, Oana Murariu, Stelian Ion și Alexandru Dimitriu, modifică OUG 27/2006 și prevede ca diurna să fie o sumă fixă, nu procent din salariu. În prezent, diurna este de 2% din indemnizația brută de încadrare, ceea ce poate ajunge la echivalentul a 40% din salariul lunar. „Hai să o punem în context. 2% pe zi din salariul lunar, înseamnă de fapt 40% pe lună”, spune deputatul USR Alin Stoica. Potrivit acestuia, acest mecanism este folosit pentru a încuraja delegările și detașările în sistem. „Această majorare substanțială constituie «morcovul», motivarea pozitivă pe care o folosește oligarhia din fruntea magistraturii de azi, pentru a convinge magistrații să accepte delegările și detașările. În același timp, constituie și «bățul», pentru că încetarea delegării sau detașării vine și cu pierderea acestui stimulent financiar”, afirmă Stoica. Deputatul susține că acest sistem influențează modul în care sunt ocupate funcțiile de conducere. „Să punem la socoteală și faptul că mai mult de jumătate din magistrații din funcție de conducere sunt numiți prin delegare/detașare, nu prin concurs? Să mai menționăm și faptul că mulți dintre magistrații care lucrează în CSM sunt detașați din instanțe și beneficiază de acest «spor» de prietenie?”. El atrage atenția și asupra diferențelor dintre magistrați. „Să mai menționăm și efectul demotivant pe care această diferență îl are asupra celorlalți magistrați care nu sunt în cercul tovarășilor Liei? Magistrați care au aceleași atribuții, dar care sunt plătiți cu 40% mai puțin. Iată cum, un articol aparent lipsit de importanță stă la baza unui fenomen care denaturează actul de justiție în România – Delegatocrația”, mai spune deputatul USR.

Criza bugetului se mută la vârful coaliției: Surse: Grindeanu a convocat liderii puterii joi dimineața

Discuțiile asupra bugetului de stat pentru 2026 au fost suspendate miercuri în comisiile reunite de buget-finanțe, pe fondul unui nou blocaj politic în coaliția de guvernare, iar plenul reunit programat pentru miercuri seara a fost amânat. Liderii coaliției urmează să reia joi, de la ora 10.00, negocierile pe amendamentele propuse de PSD, în timp ce calendarul inițial al adoptării bugetului a fost dat peste cap. Votul final asupra bugetului fusese programat pentru joi, după ce amendamentele discutate în ultimele zile în comisii urmau să intre în dezbaterea decisivă din Parlament. După amânările succesive de miercuri, nu mai este clar dacă și în ce măsură acest program mai poate fi respectat. Scandalul a escaladat Tensiunile au escaladat după ce PSD a amenințat că nu va vota anexele 1 și 2 ale bugetului dacă nu este identificată suma de 1,1 miliarde de lei solicitată pentru măsuri sociale destinate pensionarilor și persoanelor cu venituri reduse. Senatorul PSD Daniel Zamfir a transmis explicit, în timpul schimbului de replici cu ministrul Finanțelor, că partidul nu va susține anexele fără această sumă. În lipsa voturilor PSD, PNL și USR nu aveau majoritatea necesară pentru continuarea lucrărilor, ceea ce a dus la suspendarea ședinței comisiilor pentru a doua oară în aceeași zi. Un parlamentar a descris situația drept „o pauză peste pauză”, în timp ce liderii coaliției s-au retras în biroul președintelui PSD, Sorin Grindeanu, pentru a încerca deblocarea crizei. Miza disputei este amendamentul PSD care prevedea suplimentarea cu 1,1 miliarde de lei a bugetului Ministerului Muncii pentru ajutoare sociale. Ministerul Finanțelor s-a opus, invocând impactul asupra deficitului bugetar. La reluarea votului în comisie, amendamentul nu a întrunit numărul necesar de voturi: 23 „pentru”, 19 „împotrivă” și o abținere, sub pragul de 26 de voturi considerat necesar de conducerea ședinței. De aici a pornit conflictul procedural și politic. PSD a contestat modul de calcul al majorității, acuzând că prezența parlamentarilor AUR în sală, fără exprimarea votului, a fost folosită pentru blocarea amendamentului. PNL și USR au susținut însă că simpla prezență în sală ridică pragul necesar pentru adoptare, indiferent dacă unii parlamentari aleg să nu voteze. AUR a confirmat că neparticiparea la vot a fost „o opțiune politică”, liderul senatorilor formațiunii, Petrișor Peiu, susținând că partidul nu poate valida un amendament pe care îl consideră „nedemocratic și neconstituțional”. Tocmai această formulă, „prezent, dar nu votez”, a devenit nucleul blocajului. Acuzații în coaliție În paralel, acuzațiile între partide s-au intensificat. PNL și USR au vorbit despre o posibilă înțelegere PSD-AUR pentru blocarea dezbaterilor, în timp ce PSD a acuzat partenerii de coaliție că folosesc proceduri parlamentare pentru a respinge măsuri sociale. Deputata PNL Raluca Turcan a afirmat că PSD „a blocat bugetul” și „a pus sub semnul întrebării plata salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale”, iar Mircea Abrudean a avertizat că, fără un buget adoptat la timp, „statul începe să funcționeze cu frâna trasă”. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a respins criticile liberalilor și a transmis că PSD nu va renunța la solicitările sociale. „PSD merge până la capăt pentru copiii cu dizabilități și pensionari. Nu cedăm șantajului”, a declarat liderul social-democrat. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că este dispus să caute soluții pentru pachetul cerut de PSD, cu condiția identificării unei surse de finanțare. PNL și USR au propus ca suma să fie acoperită din fonduri europene, variantă respinsă de PSD, care susține că aceste fonduri nu oferă suficiente garanții pentru plata efectivă a ajutoarelor. În încercarea de a debloca situația, UDMR a propus o formulă de compromis: includerea celor 1,1 miliarde de lei în buget sub forma unor credite de angajament, urmând ca la prima rectificare bugetară suma să fie transformată în credite bugetare. Soluția ar permite, cel puțin teoretic, angajarea cheltuielii acum și alocarea efectivă a banilor ulterior. Până la noi negocieri în coaliție, adoptarea bugetului de stat pentru 2026 rămâne însă incertă, iar blocajul politic riscă să împingă și mai mult calendarul parlamentar.

Victor Ponta are de gând s-o dea în judecată pe Oana Țoiu / Am pregătit deja dosarul. Sunt niște scelerați!

Ponta a spus că a strâns deja documentele pe care le va prezenta procurorilor: „Uite, dom’le, toate documentele”. Întrebat când va merge la Parchet, acesta a răspuns: „Probabil săptămâna viitoare. O să vă anunț”. „Au mințit. Și mint în continuare”  Fostul premier susține că, din tot ce a analizat în speța întoarcerii acasă a fiicei sale au rezultat: „Din tot rechizitoriul pe care l-am compus rezultă că au mințit și mint în continuare. Și că au încălcat legea”. Potrivit lui Ponta, legislația românească prevede obligații clare pentru autorități în cazul minorilor neînsoțiți aflați în zone de conflict sau pericol. „Este o hotărâre de guvern din 2004 care se referă exact la obligația statului român față de minorii neînsoțiți aflați în zone de conflict. Atenție, nu trebuie să fie pe nicio listă”, a subliniat acesta. „Consulul este obligat să ajute orice copil”  Victor Ponta a explicat că, potrivit legii, orice minor român aflat în dificultate în străinătate trebuie sprijinit automat de autorități: „Orice copil român care se duce acum în Ghana sau în Noua Zeelandă sau în Peru la consulat, consulul e obligat să-l ajute. Dacă e un copil minor, neînsoțit, aflat într-o zonă de pericol, e obligat să-l sprijine”. Atac dur la adresa USR: „Sunt niște scelerați” Fostul premier a lansat și critici dure la adresa USR, : „Faptul că un partid parlamentar primește bani de la bugetul de stat, milioane de euro, ca să se războiască cu niște copii, arată că sunt niște scelerați”, a spus Ponta. El a mers mai departe, afirmând că situația reflectă o problemă mai amplă la nivel social: „Asta arată că societatea românească a luat-o razna”.

Senator USR: Bugetul poate trece în cel mult două săptămâni

Ștefan Pălărie crede că sunt șanse ca liderii coaliției să ajungă la un acord privind bugetul. „Eu cred că în momentul de față au rămas puține lucruri de reglat și că pe parcursul săptămânii viitoare bugetul de stat va fi asumat în Guvern și va ajunge în Parlament, în așa fel încât peste două săptămâni să-l trecem prin dezbatere parlamentară și să devină lege promulgată la Cotroceni”, spune Pălărie. Critici USR pentru PSD Ștefan Pălărie critică PSD pentru blocajele repetate din coaliție. „Amenințările PSD sunt pentru mine un fel de mic pistol cu apă, tocmai pentru că pe modelul poveștii cu Petrică și lupul, PSD face în fiecare săptămână consultare dacă mai rămâne sau nu, dacă votează bugetul sau nu. Mi se pare inclusiv o slăbiciune a leadership-ului PSD de a lua decizii”, mai spune senatorul USR. Liniile roșii ale USR Senatorul spune care sunt condițiile USR pentru susținerea bugetului pe 2026. „Pentru noi, la USR, este cât se poate de clar și limpede că liniile roșii pe care le avem sunt legate de a nu mai mări taxele sub nici o formă, de a nu mai împovăra cetățenii României cu noi solicitări de bani. Mai am o linie roșie de anunțat și anume nu ne mai putem împrumuta. România este la un grad de îndatorare ridicat”, adaugă senatorul. PSD amenință că nu va susține proiectul de buget pe 2026, dacă pachetul social propus de social-democrați nu va fi inclus în documentul final. Premierul Ilie Bolojan a spus, la B1TV, că poziția PSD este în contradicţie cu ceea ce s-a întâmplat în ședința de miercuri a coaliției.

USR critică PSD care nu e de acord cu numirea Roxanei Rizoiu pentru Avocatul Poporului: Au primit ceva la schimb

Dominic Fritz a fost întrebat dacă USR va reveni asupra numirii Roxanei Rizoiu la CCR, numire intens criticată de PSD. „E același joc al răzgândirii. PSD și-a sumat că va vota propunerea USR pentru Avocatul Poporului, la fel cum noi ne-am asumat să votăm, de exemplu, propunerea PSD la Curtea Constituțională, fără să comentăm, deși cu siguranță am fi avut și noi niște întrebări. Și cred că ține de seriozitatea PSD să se țină de această promisiune și asumare, pentru care deja au primit ceva în schimb. Doamna Rizoiu este extrem de calificată, a fost de două ori agent guvernamental pentru România la CEDO, este una din cele mai importante experte pentru drepturile omului și poate tocmai de aceea există un anumit scepticism față de ea din partea unora, tocmai pentru că nu ascultă comenzi politice”, a răspuns Fritz. Fritz a mai spus că dacă PSD e deranjat de faptul că Rizoiu are o pensie specială, „avem acum pe circuit o lege care să interzică cumulul pensie specială cu salariu și această lege se poate atunci aplica la toată lumea, inclusiv la judecătorii numiți de PSD la CCR, care au și ei pensie specială și salariu și la viitorul Avocat al Poporului, la toată lumea”.

Dan Barna: România e tot mai puternică pe flancul estic, dar riscă să piardă bani europeni dacă proiectele întârzie

Este tot mai clar că România își consolidează poziția pe flancul estic european, iar contextul geostrategic mută domeniul Apărării în prim-plan, spune vicepreședintele USR, Dan Barna, la conferința de presă din deschiderea Congresului USR 2026, „Viitorul, acum”. Dan Barna subliniază că noile priorităție europene în materie de securitate, buget, tranziție verde îi dau României un rol strategic tot mai important. România, prioritate pe flancul estic „Acum vedem foarte clar că necesitatea securității și necesitatea Apărării a transformat politica aceasta într-o politică domestică de primă linie”, a declarat acesta. În acest context, România „devine un actor relevant pe flancul estic”, spune Dan Barna, invocând declarațiile de joi de la Bruxelles: „Am văzut și ieri, în conferința de la Bruxelles, unde Ursula von der Leyen și comisarul Fitto au spus foarte clar: flancul estic al Uniunii Europene devine o prioritate”. Eurodeputatul a subliniat și un semnal politic important: „Primul premier care a fost invitat a fost premierul României, ceea ce arată o recunoaștere a poziției României în această nouă arhitectură cu care ne confruntăm”. Moldova și Ucraina, „zone pentru care ne luptăm” Potrivit lui Barna, noul buget european este construit pe această logică strategică, iar România susține alocări clare pentru vecinătatea estică. „Bugetul este construit pe această logică în care flancul estic e important și, în acest context, Moldova și Ucraina sunt zone pentru care ne luptăm (…) să primească alocări foarte clare în pilonul bugetar referitor la Europa globală”. Acest al treilea pilon bugetar vizează extinderea și relația UE cu statele care aspiră la aderare sau sunt relevante strategic. Tranziția verde și Valea Jiului Barna a vorbit despre tranziția verde și transformarea economiei europene într-una neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. „Strategia (…) pentru care luptăm și noi este transformarea economiei europene într-o economie neutră (…) nu trebuie să se întâmple în detrimentul comunităților”, a spus Barna, făcând referire la zone precum Valea Jiului. El a insistat asupra necesității finanțării reindustrializării moderne: „Luptăm foarte mult să fie alocate sume distincte pentru reindustrializarea modernă a acestor comunități, tocmai pentru a reduce această percepție de lăsare în urmă a zonelor tradițional-industriale ale Europei și, în speță, ale României”. Barna a avertizat că acest sentiment este „foarte mult speculat de către suveraniști extremiști”. Banii trebuie să ajungă la comunități Eurodeputatul a atras atenția și asupra riscului diminuării fondurilor de coeziune în noul cadru financiar. „România a beneficiat (…) de fonduri de coeziune, care au făcut acea diferență (…) practic, fondurile europene au făcut schimbări importante”, a afirmat el. În opinia sa, reducerea acestor fonduri ar avea consecințe politice și sociale serioase: „În momentul în care s-ar muta accentul de pe coeziune doar pe Apărare sau doar pe zona de competitivitate, din nou ar rămâne componente importante din regiunile Europei marginalizate”. Barna a explicat că noul buget european are trei piloni: planuri strategice naționale și regionale, competitivitate și „Europa globală”, iar acest model crește puterea guvernelor în administrarea fondurilor. „În această discuție, foarte important ca regiunile să aibă un cuvânt de spus (…) banii trebuie să ajungă acolo, la firul ierbii, la comunități”. USR vrea schimbarea regulilor de dezangajare a banilor europeni Un alt punct sensibil vizează regula de dezangajare a fondurilor europene. Comisia propune reducerea termenului de utilizare a banilor de la regula N-2 sau N-3 la N-10 luni, dar Barna consideră că o astfel de schimbare ar lovi statele cu dificultăți administrative: „Dacă în 10 luni nu reușești să recuperezi întârzierea, ai pierde banii. Or, lucrul ăsta ar fi o lovitură exact pentru economii, cum este și a României”. „Poziționarea pe care eu o apăr foarte puternic în Parlamentul European este de a rămâne pe o regulă care și-a confirmat funcționalitatea. Acel N-3 (…) a arătat că statele pot avea o absorbție decentă”, spune Barna. Mai multă putere pentru autoritățile locale Dan Barna a pledat pentru implicarea directă a regiunilor și municipalităților în programarea fondurilor europene. „Decizia asupra banilor să nu fie doar de la nivel național, ci să fie posibilă această comunicare de la nivelul municipalităților sau de la nivelul regiunilor”.

Proiect USR: toate concursurile pentru ocuparea posturilor vacante din Sănătate să se desfășoare cu observatori

USR își dorește ca toate concursurile pentru ocuparea posturilor vacante din Sănătate să se desfășoare cu observatori. În acest sens a fost depus un proiect de lege. Inițiativa legislativă vine ca urmare a semnalelor frecvente ce vin dinspre tinerii medici care reclamă concursurile „cu dedicație” pentru posturile vacante din spitalele de stat, transmit reprezentanții USR printr-un comunicat de presă. Pentru un plus de transparență și, implicit, pentru a face încă un pas în combaterea acestei practici, deputata USR Oana Murariu a depus un proiect de lege pentru ca observatori independenți acreditați să poată participa la aceste concursuri. În februarie 2024, USR a propus centralizarea tuturor posturilor vacante din spitale și organizarea unui concurs național, de două ori pe an, pe modelul rezidențiatului. „Mulți dintre tinerii medici vor să rămână în România și să profeseze aici. Concursurile cu final cunoscut pentru posturile din spitalele publice, în care câștigă cineva decis înainte, nu cel mai bun candidat, îi demotivează însă. E ceva discutat atât de des, încât a devenit de notorietate. Mesajul care li se transmite prin astfel de practici e că nu au loc, că nu au un viitor aici, în România. Acest lucru trebuie corectat cât mai rapid. Prin prezența observatorilor acreditați creștem gradul de transparență și întărim organizarea pe criterii strict meritocratice a acestor concursuri”, declară deputata USR Oana Murariu, membră în Comisia juridică a Camerei Deputaților. Situația dificilă în care se află tinerii medici care vor să profeseze în România a fost recent detaliată și de Alexia Petrovai, studentă în anul V la Medicină și președinta USR Tineret. „Nu am întâlnit niciun rezident care să nu-și dorească un loc de muncă în spitalul în care și-a făcut rezidențiatul. Din păcate, însă, pe cât de rare sunt, pe atât de «dubios» se ocupă. Se înscriu doar câteva persoane, câteodată doar una, pentru că se știe că majoritatea posturilor de la stat sunt «cu dedicație», fără să conteze că poate tu ești cel mai bun și cel mai pregătit. Nu o dată, o singură persoană care a candidat pe un post a ajuns pe… locul 2, pentru că posturile sunt «păstrate» pentru pile, iar «piloșii» primesc ponturi”, arată Alexia Petrovai. Potrivit comunicatului de presă, proiectul – semnat și de parlamentarii USR din Comisiile pentru Sănătate din Camera Deputaților și Senat – modifică Legea privind reforma în domeniul sănătății (nr. 95/2006) în sensul introducerii posibilității ca observatori independenți acreditați din partea societății civile să aibă dreptul să participe la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante din spitale. Aceștia se vor asigura că procedurile se derulează corect, fără privilegii sau favoritisme. USR vrea ca observatorii să reprezinte ONG-uri care au ca obiect de activitate protecția sănătății publice Reprezentanții USR precizează că observatorii independenți vor fi persoane din afara unității sanitare care organizează concursul și intenția este ca aceștia să reprezinte ONG-uri care au ca obiect de activitate protecția sănătății publice, drepturile pacientului sau alte activități similare. Procedura concretă va fi reglementată de Ministerul Sănătății. „Propunem astăzi încă o măsură pentru sănătatea românilor. În 2024, am inițiat o lege pentru a opri exodul tinerilor medici și a bloca practica posturi în spitale contra șpăgi. Avem suficienți medici buni în țară, care vor să muncească și să salveze vieți, și avem prea mulți pacienți care așteaptă cu orele o consultație. Este datoria noastră să rezolvăm problema posturilor disponibile în spitale și să le dăm șansa medicilor să își facă treaba. De aceea am propus, în urmă cu doi ani, introducerea concursului național pentru toate posturile din spitalele românești”, subliniază Diana Stoica, lidera deputaților USR și membră în Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaților. În februarie 2024, deputații USR Diana Stoica, Diana Buzoianu și Adrian Wiener au inițiat un proiect pentru instituirea unui mecanism transparent și corect pentru ocuparea posturilor vacante de medici din spitalele de stat. Este vorba, concret, ca Ministerul Sănătății să centralizeze pe site toate posturile disponibile din spitale și să organizeze concurs național pentru ocuparea acestora, de două ori pe an, pe modelul rezidențiatului.

USR insistă cu numirea lui Salvador Caragea la fabrica de armament, în ciuda numeroaselor controverse. Se cunoaște cu ministrul Miruță

Viorel Salvador Caragea a afirmat că îl cunoaște pe Radu Miruță, viceprim-ministru al țării, încă de când ministrul era copil, dar mai mult îl cunoaște pe tatăl acestuia, care a fost președintele Tribunalului Gorj. În acest context, numirea lui Caragea, fost șef al Poliției Gorj, în prezent pensionar special, în funcția de adminstrator special pentru privatizare la fabrica de armament de la Sadu a pus numeroase semne de întrebare, mai ales că în timpul când era cadru activ în Poliție, Caragea a avut numeroase probleme. Întrebat dacă este Salvador Caragea sinecura lui Radu Miruță, ministru a spus că îl cunoaște, „așa cum cunosc alte câteva mii de oameni în orașul în care am crescut”. Întrebat dacă el l-a pus în funcție pe Caragea, Miruță a spus că nu ar fi avut cum să facă asta, pentru că el este la Ministerul Apărării, iar uzina de armament de la Sadu este la Ministerul Economiei. USR la USR nu scoare ochii Totuși, la Ministerul Econoemiei este tot un membru USR, respectiv Irineu Darău. „Mă știți un om asumat. Eu nu pot să vă spun că nu știam de ce se derulează la Ministerul Economiei, unde este un coleg de-al meu și e o companie din județul Gorj. Urzina Mecanică Sadu din județul Gorji are un management praf, care nu poate fi schimbat, pentru că a fost înrădăcinat acolo pe niște condiții contractuale care îi permit să rămână chiar dacă nu face nimic.În managementul ăsta praf, unde de la portar până la director absolut tot este coordonat de PSD, nu se poate face purețenie cu niște mânuși albe. Omul ăsta nu conduce urzina. Nu este director, nu este membru în Consiliul de Administrație. Este administrator special pentru privatizare, cu scopul de a reuși să se facă într-un final un inventar la ceea ce acum nu bate casa cu masa. S-a furat de acolo cât s-a putut și cât s-a vrut. Nu se poate merge spre privatizare până când nu se încheie situația”, a spus Radu Miruță, joi seara, la Antena 3 CNN. Competența lui Caragea? Dosare penale pesediștilor Întrebat dacă poate Salvador Caragea să privatizeze, dat fiind CV-ul fostului polițist, Miruță a spus că îl recomandă „zona de militărie care are legătură cu Ministerul de Interne, zona de anchetă. A făcut o școală militară. Însă dați-mi voie să vă spun doar o părere personală, așa cum publicul dumneavoastră mă poate percepe. Credeți-mă, povestea domnului Caragea nu este despre Caragea, nu este despre USR, este despre PSD. Și o să vă spun doar câteva lucruri pe care n-am vrut să le spun câteva zile. Comunicatul de presa al PSD central astăzi, pentru un om care este administrator special și nu conduce o fabrică pentru care încazează 3.000 de lei, mă pune pe gânduri. Domnul Caragea i-a făcut dosar penal actualului secretar general PSD de la Ministerul Justiției. Domnul Caragea a făcut dosar penal domnului Ponta, unde primarul PSD din Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru, a fost 24 de ore reținut, Dumnezeu să-l ierte. Domnul Caragea a făcut dosar și a reclamat vicepreședintele PSD, Gorj, care a fost propus, știți unde?, în această societate să o conducă, având în CV singura chestiune menționată crescători de ovine și caprine. Și după ce a făcut această sesizare, liderul PSD Gorj, l-a sunat, să-l propună să conducă unitatea, așa refuzat. Domnul Caragea s-a ocupat de dosarul penal Turceni – Rovinari cu domnul Ponta. Domnul Caragea este cel care a făcut dosarul directorului PSD de la CEO cu masă caldă. Domnul Caragea este cel care de curând a sesizat Secretariatul General al guvernului pentru participarea prefectului PSD la acțiuni unde nu era compatibil. Chestiunile astea sunt extraordinar de deranjate”, spune Miruță. Ministrul a spus că dacă Salvador Caragea nu va livra, va pleca. Acuzații de abuz în serviciu, purtare abuzivă, furt, hărțuire sexuală La sesizarea unui jurnalist că nu putea Caragea, ca șef al Poliției, să facă dosare, Miruță a afirmat: „Domneavoastră, stimate domn, din scaunul de la Antena 3, nu cred că aveți unitate de măsură pentru lucrurile care se întâmplă acolo. Mergeți și stați de vorbă cu oamenii din uzină”. Întrebat, în continuare, dacă nu s-a putut găsi un alt om în afară de Caragea, care a fost acuzat în repetate rânduri de abuz în serviciu, purtare abuzivă, furt, hărțuire sexuală, Radu Miruță a spus: „Probabil că era”. Radu Miruță a mai fost întrebat de ce se va ocupa exact Caragea, în calitate de administrator special pentru privatizare și a spus că nu trebuie neapărat să aibă cunoștințe economice, dar, totuși, are un masterat în Finanțe „Administratorul special pentru privatizare se ocupă de inventarierea activelor societății, astfel încât să se demareze procesul de privatizare. Ca să te ocupi de un inventar, nu chiar (ai nevoie de cunoștințe economice – n.r.). Fostul polițist Viorel Salvador Caragea a fost numit manager special de ministrul Economiei, Irineu Darău )USR) la uzina de armament Sadu. Caragea a fost condamnat definitiv în două procese.

Senatul a decis că soții pot să-și aleagă ce nume vor după divorț

Noua reglementare le oferă foștilor soți o alegere clară și simplă: pot păstra numele dobândit în timpul căsătoriei sau pot reveni la numele anterior. Dacă nu își exprimă explicit opțiunea, vor păstra automat numele din timpul căsătoriei. „Am inițiat acest proiect cu gândul la mamele care, pe lângă greutatea unui divorț, nu ar trebui să mai ducă și povara pierderii numelui sub care sunt cunoscute de copiii lor sau în viața lor socială și profesională. Identitatea nu se rescrie printr-o formalitate. Prin această lege putem să oferim liniște, continuitate și respect și mai puține drumuri, mai puțină birocrație și mai multă siguranță pentru femeile care își reconstruiesc viața. Este o schimbare simplă, dar cu impact profund în viața de zi cu zi”, declară deputata USR Pollyana Hangan, unul dintre inițiatorii modificării legislative. La rândul său, deputatul USR de Diaspora, Iulian Lorincz, scoate în evidență faptul că prin această inițiativă, se elimină o procedură învechită, care pune o povară suplimentară pe românii din Diaspora. „Aducem o simplificare acolo unde birocrația creează dificultăți reale. Să nu uităm că pentru românii din Diaspora, schimbarea numelui poate însemna refacerea documentelor în mai multe țări, drumuri suplimentare, timp pierdut și costuri”, declară deputatul USR Iulian Lorincz, unul dintre inițiatori. Noua lege permite fiecărui fost soț să decidă pentru sine, evitând blocaje sau șantaj emoțional, ceea ce e un avantaj major în divorțurile conflictuale. De asemenea se previn confuzii administrative, se reduce birocrația asociată schimbării de nume (schimbarea cărții de identitate, actualizarea conturilor bancare, modificarea contractelor actualizarea semnăturii profesionale etc, evitându-se costuri și drumuri inutile la instituții. În forma actuală, Codul civil prevede că, în cazul unui divorț, păstrarea numelui din timpul căsătoriei se poate face de către unul dintre soți doar dacă celălalt soț este de acord sau, în cazul unui refuz, dacă se pot proba în instanță motivele temeinice care justifică menținerea numelui dobândit la căsătorie. Cu alte cuvinte, menținerea numelui în cazul unui refuz presupune acum proces, timp și bani. Mai mult, Codul civil prevede că soții pot apela la procedura divorțului în fața ofițerului de stare civilă sau în fața notarului doar dacă există consens cu privire la numele pe care îl vor purta după divorț. Proiectul co-inițiat de deputații USR Pollyanna Hangan și Iulian Lorincz, alături de deputata PNL Alina Gorghiu, corectează această situație, eliminând poverile birocratice puse pe umerii cetățenilor români. Senatul este prima cameră sesizată, inițiativa legislativă merge acum la Camera Deputaților, pentru dezbateri și vot final.

USR propune un termen de 3 zile pentru firmele care depășesc plafonul de TVA

„Cei doi parlamentari USR vor introducerea în Codul Fiscal a unui termen de maximum 3 zile lucrătoare pentru solicitarea înregistrării, un interval rezonabil, care oferă timp de conformare și păstrează echilibrul între obligațiile fiscale și realitățile din teren”, transmite formațiunea printr-un comunicat de presă emis duminică.  Măsura are în vedere situații în care depășirea plafonului are loc în afara programului de lucru, la sfârșit de săptămână sau în zile nelucrătoare, când intervenția imediată nu este posibilă. Noua propunere are obiectivul de a crea un cadru mai previzibil pentru antreprenori, să reducă riscul sancțiunilor considerate nedrepte și să mențină un echilibru între obligațiile fiscale și relațiile cu care se confruntă afacerile.  Cynthia Păun a transmis: „Legile trebuie făcute astfel încât să poată fi respectate în mod real. Nu putem cere conformare instantanee într-o situație în care, administrativ, nu există posibilitatea de a interveni”.  La rândul său, Remus Negoi a precizat: „Măsura urmărește stabilirea unui interval clar, previzibil și rezonabil pentru conformare. 3 zile lucrătoare oferă contribuabililor un răgaz adecvat pentru îndeplinirea obligației, fără a afecta interesele bugetare ale statului”.