Consiliul European publică o declarație comună privind întâlnirea dintre Trump și Putin: Rusia nu poate avea drept de veto asupra parcursului Ucrainei către UE”
Consiliul European a făcut sâmbătă publică o declarație comună semnată de președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul italian Giorgia Meloni, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele finlandez Alexander Stubb, prim-ministrul polonez Donald Tusk, președintele Consiliului European António Costa și președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Documentul reprezintă o reacție comună a acestora la întâlnirea dintre Trump și Putin din Alaska, care nu a condus la semnarea unui acord de pace, și precizează că „Liderii au salutat eforturile președintelui Trump de a opri uciderile din Ucraina, de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei și de a realiza o pace justă și durabilă. Așa cum a spus președintele Trump, «nu există acord până nu există acord». Așa cum a prevăzut președintele Trump, următorul pas trebuie să fie acum continuarea discuțiilor, inclusiv cu președintele Volodimir Zelenski, cu care se va întâlni în curând. Suntem, de asemenea, gata să colaborăm cu președintele Trump și președintele Volodimir Zelenski în vederea organizării unui summit trilateral cu sprijinul european”. Aceeași declarație mai menționează, conform The Guardian, că „Ucraina trebuie să aibă garanții de securitate solide pentru a-și apăra în mod eficient suveranitatea și integritatea teritorială. Salutăm declarația președintelui Trump potrivit căreia SUA sunt pregătite să ofere garanții de securitate. Coaliția celor dispuși este gata să joace un rol activ. Nu ar trebui impuse restricții asupra forțelor armate ale Ucrainei sau asupra cooperării acesteia cu țări terțe. Rusia nu poate avea drept de veto asupra parcursului Ucrainei către UE și NATO. Ucraina va fi cea care va lua deciziile privind teritoriul său. Granițele internaționale nu trebuie modificate prin forță.” Se mai arată că „Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Suntem hotărâți să facem mai mult pentru a menține Ucraina puternică, în vederea încetării luptelor și a instaurării unei păci juste și durabile. Atâta timp cât uciderile din Ucraina continuă, suntem gata să menținem presiunea asupra Rusiei. Vom continua să întărim sancțiunile și măsurile economice mai ample pentru a exercita presiune asupra economiei de război a Rusiei până când se va instaura o pace justă și durabilă. Ucraina poate conta pe solidaritatea noastră neclintită în eforturile noastre de a obține o pace care să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei și ale Europei.”
Donald Trump și liderii europeni au discutat despre garanțiile de securitate pentru Ucraina
În raportul oferit liderilor europeni de Donald Trump, după întâlnirea din Alaska cu Vladimir Putin, tema centrală a fost garanțiile de securitate pentru Ucraina. Țara, la acest moment, nu face parte din NATO. O sursă a declarat pentru Reuters că aceste garanții ar avea valoarea Articolului 5, care prevede că, dacă un stat membru NATO suferă un atac armat, fiecare membru consideră că acesta reprezintă un atac împotriva tuturor. Consiliul European a publicat sâmbătă o declarație comună, prin care afirmă că „nu ar trebui impuse restricții asupra forțelor armate ale Ucrainei sau asupra cooperării acesteia cu țări terțe. Rusia nu poate exercita dreptul de veto asupra aderării Ucrainei la UE și NATO”. Premierul italian Giorgia Meloni a afirmat că discuția despre garanțiile de securitate a adus „cele mai interesante evoluții” în cadrul summitului Trump-Putin din Alaska, potrivit The Guardian. Ea a mai spus că Donald Trump a susținut propunerea italiană privind garanțiile de securitate, „inspirată de articolul 5 din Tratatul NATO”.
Nicușor Dan, reacție după Summitul Trump-Putin: Alaska marchează începutul negocierilor de pace”
Nicușor Dan a declarat sâmbătă că reuniunea din Alaska dintre cei doi oficiali, președintele Statelor Unite, Donald Trump și președintele rus, Vladimir Putin, a fost o primă etapă pentru a începe negocierile de pace. Președintele României a declarat, printr-o postare pe platforma X, că întâlnirea dintre cei doi lideri a deschis drumul pentru discuții formale între părți. El a precizat că eforturile președintelui Donald Trump au scopul de a opri acest război ilegal și de a pregăti terenul pentru o pace justă și durabilă. Negocierile trebuie să țină cont atât de interesele Ucrainei, cât și ale europenilor. „Ucraina trebuie să își decidă singură soarta, iar Rusia nu trebuie să aibă drept de veto”, a scris el pe X. Nicușor Dan a încurajat, prin postarea sa, demersul lui Volodimir Zelenski de a lua parte, luni, la o întâlnire formală alături de Donald Trump, la Washington, așa cum a declarat liderul ucrainean. „De aceea, este important că Președintele Zelenski se va duce la Washington pentru a discuta cu Președintele Trump despre pasii următori. Pentru Ucraina este, de asemenea, esențial ca Președintele Donald Trump si pună presiune asupra Rusiei pentru a continua negocierile. Sprijinim eforturile sale de a organiza un summit trilateral, cu sprijin european”, a scris președintele României. Nicușor Dan a mai menționat și păstrarea sprijinului României față de Ucraina, în tot acest context tensionat dintre cele două țări aflate în conflict. „Rusia trebuie să se angajeze clar pe calea păcii, iar atacurile asupra civililor și infrastructurii civile trebuie să înceteze. Poziția noastră a rămas neschimbată, în sprijinul Ucrainei și a principiilor legate de suveranitate și integritate teritorială şi ajungerea la o încetare necondiționată a ostilităților. Frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță. În cadrul Coaliției de Voință am discutat despre asigurarea garanțiilor de securitate necesare, iar implicarea SUA anunțată de Președintele Donald Trump este salutară și totodată determinantă în procesul de pace. Pentru noi rămâne esențială menținerea unității transatlantice și a coordonarii strânse între UE, SUA, NATO asupra deciziilor următoare.”, a mai menționat acesta.
Putin a dominat summitul din Alaska. Trump a cedat, iar relațiile SUA-Rusia intră într-o nouă etapă
Întâlnirea sa cu Donald Trump a fost descrisă de analiști drept o etapă importantă pentru relațiile SUA-Rusia. Obiectivul principal al lui Putin a fost temperarea nemulțumirilor exprimate recent de fostul președinte american, care amenințase Moscova cu un ultimatum: încetarea focului în Ucraina sau impunerea de noi sancțiuni. Surprinzător, la summit nu s-a rostit nici măcar o dată cuvântul „sancțiuni” și nici „încetare a focului”. În schimb, liderii au evocat o posibilă înțelegere-cadru, însă fără a furniza detalii clare. Declarațiile lui Vladimir Putin despre necesitatea „eliminării cauzelor profunde ale conflictului” au fost interpretate ca o reafirmare a pozițiilor ferme ale Moscovei privind teritoriile ocupate, neutralitatea Ucrainei și limitarea capacității sale militare. În cadrul conferinței de presă, semnele dezechilibrului diplomatic au fost evidente. Putin a vorbit primul, iar sesiunea s-a încheiat fără întrebări, o situație fără precedent pentru stilul mediatic al lui Trump. Potrivit analiștilor, lipsa întrebărilor din partea presei a fost probabil o condiție impusă de echipa rusă, iar acceptarea acesteia de către Trump subliniază importanța pe care acesta o acordă relației cu Kremlinul. Deși sloganul summitului a fost „Pursuing peace”, realitatea pare să indice altceva: Vladimir Putin urmărește consolidarea unei noi etape în relațiile SUA-Rusia, un proces care ar putea ridica mari temeri pentru Ucraina, ce riscă să plătească prețul compromisurilor diplomatice.
Zelenski avertizează asupra unor atacuri rusești mai puternice în perioada următoare
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a postat un mesaj pe platforma X, unde a scris că Rusia ar putea crește intensitatea atacurilor asupra țării, în perioada care urmează. Declarația vine după întâlnirea fără rezultat dintre Vladimir Putin și Donald Trump, dar și înaintea vizitei programate a liderului ucrainean la Washington, unde luni urmează să se întâlnească cu președintele Statelor Unite. „Având în vedere situația politică și diplomatică din jurul Ucrainei și cunoscând trădarea Rusiei, anticipăm că în zilele următoare armata rusă ar putea încerca să intensifice presiunea și atacurile împotriva pozițiilor ucrainene, pentru a crea circumstanțe politice mai favorabile pentru negocierile cu actorii globali.”, este mesajul lui Zelenski de pe pagina sa de X. I received a report from Commander-in-Chief Oleksandr Syrskyi. The front, the defense of positions, and up-to-date information on the intentions and movements of the Russian army. We are defending our positions along the entire front line, and for the second day in a row, we have… — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) August 16, 2025
Cel mai mare dușman al lui Vladimir Putin a distrus gestul lui Donald Trump de la întâlnirea în care SUA a fost subordonată de Rusia și de rânjetul președintelui de la Moscova
Marele șahist Garry Kasparov (62 de ani), născut la Baku, în Azerbaidjan, nu a putut rămâne indiferent la întâlnirea pe care liderii Vladimir Putin (72) și Donald Trump (79) au avut-o, vineri, 15 august 2025, la Anchorage, în statul american Alaska. Evenimentul a fost privit cu mare atenție din fiecare colț al lumii, iar toate gesturile președinților din Rusia și SUA au fost interpretate în multiple feluri. Iar poate cel mai controversat dintre toate a fost cel făcut de Donald Trump, atunci când Vladimir Putin s-a dat jos din aeronava sa. „O zi mai nocivă pentru reputația și credibilitatea SUA decât dezastruoasa debandadă din Afganistan”. Garry Kasparov nu a stat pe gânduri când a văzut ce a făcut Donald Trump în fața lui Vladimir Putin Întâlnirea pe care Donald Trump și Vladimir Putin au avut-o în Alaska încă reprezintă cel mai fierbinte subiect de presă din întreaga lume, chiar și la aproape 24 de ore de la momentul în care discuția dintre cei doi lideri s-a consumat. Principalul subiect de discuție al întâlnirii ar fi trebuit să fie pacea din Ucraina, țară pe care Rusia lui Vladimir Putin a invadat-o la data de 24 februarie 2022 și pe care o atacă în continuare. Însă, după aproximativ trei ore de discuții, președintele american și-a făcut apariția în fața reporterilor și a prezentat două concluzii care spun totul: „Nu există niciun acord până nu se ajunge la un acord” și „Nu avem deloc încheiată o înțelegere…”. Așa cum am precizat deja, gesturile celor doi lideri au fost și ele analizate în amănunt, iar Garry Kasparov, cel mai mare dușman al lui Vladimir Putin, pe care l-a atacat inclusiv de la București, nu s-a putut abține să nu scoată în evidență un detaliu. Încă de când președintele Rusiei a aterizat în Alaska, Donald Trump l-a așteptat ca pe un superior. Iar asta s-a putut înțelege din aplauzele aproape de neînțeles pe care președintele SUA i le-a dedicat omologului său. Concluzia lui Garry Kasparov vizavi de imaginile care au făcut înconjurul planetei a fost următoarea: Aș spune că ziua asta a fost mai nocivă pentru reputația și credibilitatea SUA decât dezastruoasa debandadă din Afganistan. Să găzduiești și să aplauzi un dictator criminal…”, a remarcat fostul campion mondial la șah, pe rețelele de socializare. Rușii au jubilat după ce au văzut cum a fost primit Vladimir Putin Maria Zaharova, reprezentanta oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, a comentat și ea, prin intermediul unei postări realizate pe canalul ei de Telegram, primirea de care a avut parte președintele Vladimir Putin în Alaska. Aceasta a sugerat că gestul lui Donald Trump ar putea fi interpretat drept un pumn în plexul întregului occident: Presa occidentală se află într-o stare care poate fi numită nebunie, la limita nebuniei totale: timp de trei ani au vorbit despre izolarea Rusiei, iar astăzi au văzut covorul roșu care l-a întâmpinat pe președintele rus în Statele Unite”, a transmis Maria Zaharova, citată de agenția Tass.
Prima reacție a lui Zelenski, după summitul din Alaska: Luni mă voi întâlni cu Trump la Washington / Susținem propunerea unei trilaterale
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a avut sâmbătă dimineață o primă reacție după întâlnirea dintre Donald Trump, președintele SUA, și Vladimir Putin, președintele Rusiei. Acesta a transmis, într-o postare pe X, că a vorbit aproximativ o oră cu liderul de la Casa Albă și că luni va merge la Washington pentru a discuta față în față cu acesta. Mai mult, președintele ucrainean a precizat că este de acord cu o „întâlnire trilaterală între Ucraina, SUA și Rusia”. „Ucraina își reafirmă disponibilitatea de a depune eforturi maxime pentru a realiza pacea. Președintele Trump a informat despre întâlnirea sa cu liderul rus și despre principalele puncte ale discuției lor. Este important ca puterea Americii să aibă un impact asupra evoluției situației. Susținem propunerea președintelui Trump privind o întâlnire trilaterală între Ucraina, SUA și Rusia. Ucraina subliniază că problemele cheie pot fi discutate la nivel de lideri, iar un format trilateral este potrivit pentru acest lucru. Luni, mă voi întâlni cu președintele Trump la Washington DC, pentru a discuta toate detaliile privind încetarea crimelor și a războiului. Sunt recunoscător pentru invitație”, a transmis Volodimir Zelenski. Acesta a mai adăugat că, la un moment dat, la convorbirea telefonică cu Donald Trump s-au alăturat și „liderii europeni”, fără a menționa care sunt aceștia. „Este important ca europenii să fie implicați în fiecare etapă pentru a asigura garanții de securitate fiabile împreună cu America. De asemenea, am discutat semnalele pozitive din partea părții americane privind participarea la garantarea securității Ucrainei. Continuăm să ne coordonăm pozițiile cu toți partenerii. Le mulțumesc tuturor celor care ajută”, a mai transmis președintele Ucrainean. FOTO: Profimedia RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Trump, interviu după întâlnirea istorică cu Putin. A evaluat discuția „cu nota 10 din 10”: „Cred că suntem destul de aproape de un acord” „Ai impresia că sunt două lumi complet diferite”. Un expert în limbajul non-verbal traduce gesturile lui Donald Trump Reacțiile liderilor EUROPENI după întâlnirea Trump-Putin: Discuțiile nu au pus în valoare interesele Ucrainei
Scrisoarea misterioasă pe care Melania Trump i-a trimis-o lui PUTIN. Ce mesaj a avut Prima Doamnă a Americii
Melania Trump, soția președintelui SUA, a transmis o scrisoare personală liderului rus Vladimir Putin, în care a abordat problema copiilor ucraineni ajunși în Rusia sau în regiunile ocupate din estul Ucrainei, informează Reuters. Trump i-a înmânat lui Vladimir Putin scrisoarea soției sale în timpul summit-ului de la Anchorage, Alaska, au precizat doi oficiali ai Casei Albe. Kievul acuză Moscova de deportarea a zeci de mii de copii Melania Trump, de origine slovenă, nu a participat la întâlnirea dintre cei doi lideri. Conținutul documentului nu a fost făcut public, însă oficialii americani au confirmat că Prima Doamnă a SUA a menționat „răpirile” și „transferurile forțate” de copii, una dintre cele mai sensibile probleme ale războiului din Ucraina. Kievul acuză Moscova că a deportat zeci de mii de copii în Rusia sau în teritoriile ocupate fără acordul familiilor, calificând acțiunea drept crimă de război și act de genocid, conform convențiilor ONU. În replică, Rusia insistă că a „protejat” copiii, mutându-i din zonele de conflict. Potrivit ONU, milioane de copii ucraineni au fost afectați de războiul ruso-ucrainean, început în 2022, iar drepturile lor fundamentale au fost grav încălcate. Reuniune cu puține dezvăluiri La conferința de presă comună, Donald Trump a vorbit despre o întâlnire „foarte productivă”, iar Vladimir Putin a descris reuniunea drept „constructivă”, dar niciunul nu a oferit detalii cu privire la ce anume s-a stabilit în privința Ucrainei sau a oricărui alt subiect dezbătut. Președintele SUA a dat asigurări că mai sunt „foarte puține” puncte de rezolvat pentru a găsi o ieșire din războiul început în 2022. „Nu am ajuns acolo, dar am făcut progrese. Nu există acord până nu există un acord”, a precizat Trump. El a mai anunțat că îi va suna imediat pe liderii țărilor NATO, precum și pe Volodimir Zelenski, spunând despre ucraineni: „În cele din urmă, depinde de ei (n.r. – să încheie războiul)”. Totodată, Trump a sugerat că l-ar putea revedea pe președintele rus „foarte curând”, la care Vladimir Putin a profitat de ocazie pentru a-i răspunde în limba engleză pe un ton vesel: „Data viitoare, la Moscova”. „Este o propunere interesantă. Îmi imaginez că s-ar putea întâmpla”, a replicat liderul de la Casa Albă. RECOMANDAREA AUTORULUI: După aproape 3 ore, întâlnirea Trump-Putin a ajuns la final. „Data viitoare, la Moscova” Vladimir Putin a depus o coroană de flori la un cimitir din ALASKA unde se află rămășițele unor piloți sovietici Moscova anunță că atmosfera este „EXCELENTĂ” după încheierea întâlnirii președinților Putin și Trump Trump și Putin, la o mică DISCUȚIE amuzantă după negocierile restrânse / Concluziile întâlnirii „Bestia”: Povestea din spatele LIMUZINEI prezidențiale Cadillac în care s-au urcat Trump și Putin înainte de Summitul din Alaska
La ce să ne așteptăm de la summit-ul SUA-Rusia din Alaska? Trump își asumă un risc mai mare decât Putin, va fi jenant să plece cu mâinile goale
Din punctul de vedere al lui Putin, sarcina sa la acest summit este destul de prozaică. Pur și simplu trebuie să stea și să aștepte rezultatul dorit. Putin se vede ca o „putere pe termen lung” și o figură istorică, în contrast cu „puterea pe termen scurt” a figurilor politice occidentale pe care le percepe ca efemere. Președintele american Donald Trump a dat Rusiei un ultimatum privind războiul din Ucraina – și apoi, practic, i-a îndeplinit el însuși termenii, trimițându-l pe trimisul său special Steve Witkoff la Kremlin și stabilind, ulterior, o dată pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. Întâlnirea care urmează să aibă loc în Alaska l-a scutit – deocamdată – pe Trump de efortul de a-și pune în aplicare amenințările, de a introduce sancțiuni secundare împotriva cumpărătorilor de petrol rusesc și, pe termen lung, de a furniza Ucrainei arme cu rază lungă de acțiune. Cu toate acestea, Putin nu a îndeplinit principala condiție a ultimatumului: să înceteze atacurile împotriva Ucrainei. Dimpotrivă, zilele care au urmat emiterii ultimatumului lui Trump au fost unele dintre cele mai grave ale războiului în ceea ce privește numărul de victime civile și distrugerea urbană. „La început, întâlnirea Putin-Witkoff părea un eșec, deoarece părțile au plecat fără a face nicio declarație, iar Trump a semnat tarife suplimentare împotriva Indiei pentru achizițiile sale continue de petrol rusesc. Dar, câteva ore mai târziu, Trump a anunțat viitorul summit, ceea ce ar putea însemna două lucruri. Fie Witkoff i-a oferit lui Trump niște propuneri noi din partea lui Putin, fie Trump s-a săturat să aștepte și a decis să schimbe situația: Putin a cerut de mult timp implementarea unei liste lungi de condiții pentru un armistițiu, așa că acum poate că armistițiul este o condiție pentru potențiala lor implementare”, notează Alexander Baunov pentru Carnegie Endowment for International Peace. Tactica lui Trump: „Decizii neașteptate și perturbatoare” Putin a propus deja o mulțime de idei pe care Trump s-a dovedit a fi reticent să le accepte fără un armistițiu, cum ar fi reluarea zborurilor directe între Rusia și Statele Unite, restabilirea completă a activității misiunilor diplomatice, cumpărarea unei flote de Boeing-uri pentru Aeroflot, încheierea unui acord privind metalele rare și dezvoltarea comună a Arcticii. Nici Trump nu a fost de acord cu propunerile lui Putin de a stabili o guvernanță externă a ONU în Ucraina, de a-l înlocui pe Zelenski înainte de a avea loc orice discuții de pace sau de a rezolva problema încheierii războiului exclusiv între Moscova și Washington. Totul indică, însă, că Trump se va mulțumi doar cu un armistițiu complet, inclusiv în detrimentul Ucrainei. „Trump trebuie să aibă un anumit succes pe care să-l arate înainte de sfârșitul mandatului său prezidențial (sau mai bine, înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din 2026), în timp ce singura presiune temporală asupra lui Putin este biologică. Unul dintre scenariile vehiculate este acela că Putin va propune ca Ucraina să evacueze teritoriile rămase din așa-numita Republică Populară Donețk (DNR) în schimbul unui armistițiu imediat și să rezolve toate celelalte probleme restante în negocieri ulterioare. Acest lucru este în concordanță cu ideea de „putere pe termen lung” și i-ar permite lui Putin să obțină ceva imediat, amânând în același timp propriile angajamente irevocabile pentru mai târziu. La urma urmei, dacă negocierile ulterioare nu vor avea succes, războiul s-ar putea relua, în timp ce Rusia va fi obținut fără luptă rămășițele Donbasului, inclusiv orașele Slaviansk și Kramatorsk, importante din punct de vedere simbolic și militar. Trump, la rândul său, pare să parieze pe o tactică diferită, aceea de a lua decizii neașteptate și perturbatoare, cum ar fi invitarea lui Putin în Alaska. Însăși ideea de a organiza un summit în Alaska – un teritoriu care este o punte geografică și istorică între Rusia și Statele Unite – este destul de revoluționară, dar într-un mod suficient de conservator pentru a atrage ambele părți. Ambii lideri sunt fixați pe trecutul glorios al țărilor lor. Pentru Rusia, Alaska simbolizează apogeul expansiunii, singurul moment în care imperiul continental rus, la fel ca cele din Europa, s-a extins peste ocean. Pentru Statele Unite, reprezintă epoca de aur a achizițiilor coloniale de vaste întinderi de teritorii vecine”, mai scrie Alexander Baunov, expert rus în politică internațională, jurnalist, publicist și fost diplomat. Schimb de teritorii pentru pace? Trump intenționează să contracareze abordarea graduală, parțială și consumatoare de timp a lui Putin cu arhaizarea sa revoluționară, continuă Baunov. „Pământul în sine va ajuta, servind ca o reamintire a modului în care țările au schimbat teritorii pe bani și pe alte teritorii. Dacă ucrainenilor le este dificil să renunțe la pământ, ca să nu mai vorbim de orașele și oamenii de pe acel pământ, îl pot vinde sau schimba”, scrie acesta. „La urma urmei, nu așa au apărut granițele moderne ale Poloniei, Finlandei, Greciei, Bulgariei, Turciei, Slovaciei și României, din schimbul de teritorii pentru pace? Totuși, nu este clar cum ar arăta un schimb de teritorii în practică. Rusia ar putea renunța la terenuri pe care le-a cucerit în regiuni ucrainene pe care nu le revendică oficial: în regiunile Harkov, Sumy și Dnipropetrovsk. Cu toate acestea, inegalitatea unui astfel de schimb este evidentă: câștigurile totale ale Rusiei în aceste regiuni sunt de aproximativ 1.500 de kilometri pătrați, iar singurul oraș de acolo este Kupiansk, acum lăsat în ruine fără viață. În regiunea Donețk, pe care Rusia o revendică, există încă 6.500 de kilometri pătrați pe care nu îi controlează — inclusiv orașe mari, destul de locuibile, și fortificații cruciale. Prin acceptarea unei întâlniri individuale cu Putin înainte de orice armistițiu, Trump își asumă un risc mai mare decât Putin. Dacă Putin nu este de acord cu un armistițiu, comerțul cu petrol rusesc va fi supus unor sancțiuni secundare, de a căror eficacitate se îndoiește Trump însuși. Președintele SUA va trebui să continue să ajute Ucraina cu arme, chiar dacă cu bani europeni, sau chiar să-i ofere rachete cu rază lungă de acțiune — iar acesta este un pas către un conflict direct cu Rusia, fără nicio
Riscurile unui acord Trump – Putin cu cedări teritoriale: S-ar putea să ne trezim cu DISPUTE pe tema împărțirii zonelor economice din Marea Neagră
Vineri, 15 august, Alaska nu va fi doar ținutul urșilor polari și al pescuitului la somon. Va fi și locul unde Donald Trump și Vladimir Putin își dau întâlnire pentru a vorbi despre pace în Ucraina. O pace sau un armistițiu cu semne de întrebare, cu potențiale cedări de teritorii și cu ecouri reci până la București. Trump a spus-o direct: „Vor fi schimburi de teritorii”. Simplu, aproape ca o rețetă culinară, doar că ingredientele sunt orașe, sate, oameni și destine. Întâlnirea ar putea rescrie harta politică a regiunii și lasă în urmă o întrebare amară: dacă tot se ajunge la cedări, de ce a fost întreținut războiul? Pentru România, ecuația e complicată. O pace negociată peste capul Kievului poate aduce liniște la graniță, dar și noi riscuri strategice. Cine câștigă, cine pierde și, mai ales, cine decide – asta e miza reală a discuției care, în teorie, ar trebui să oprească focul. În exclusivitate pentru Gândul, expertul în geopolitică Alexandru Georgescu desface scenariile posibile, cu bune, cu rele și cu tot ce ar putea urma după o pace cu cedare de teritorii. „Arhitectura europeană de securitate este în plină schimbare” Gândul: Domnule Georgescu, dacă întâlnirea dintre Trump–Putin ar duce la o pace în Ucraina prin cedări de teritorii, cine ar fi, în realitate, actorii care iau această decizie și cum ar influența acest lucru arhitectura de securitate europeană? Alexandru Geogrescu, expert în geopolitică: În primul rând, să stabilim că un acord de pace va dura o perioadă mai lungă de timp să fie negociat. Mai întâi va veni un acord de încetare a focului. În această fază, nu ar exista schimburi propriu-zise de teritorii, ci eventuale modificări ale liniei frontului pentru ca ambele părți să se considere în situații defensibile. Din Alaska, ar putea cel mult să rezulte o primă propunere de acord care să fie baza negocierilor ulterioare. Dar nu se poate face un acord fără acceptul ucrainenilor și al europenilor. Situația de față este ciudată pentru că strategia Administrației Trump, inclusiv din logica maximizării beneficiului propriu, a fost să se plaseze în centrul procesului de negociere și să fie intermediar în cadrul unor discuții indirecte. Scopul a fost de a controla informația și de a negocia individual cu fiecare parte pentru a identifica oportunitățile de compromis. Inclusiv în Arabia Saudită, leadershipul ucrainean și cel rus (nu vorbim doar de președinți) nu au interacționat aproape deloc. Este o formulă stranie, adecvată poate unui proces preliminar de pace, dar cu siguranță orientat spre a face din echipa Trump un element indispensabil al procesului, inclusiv pentru a exclude partea europeană. Cât despre precedentul schimbărilor de teritorii, aș spune că a existat deja o breșă în cadrul acestui pilon al sistemului de securitate, cel al neschimbării granițelor prin forță, în momentul invaziei și anexării ilegale a Peninsulei Crimeea, care a fost deja integrată în statul rus. Chiar dacă ea nu a fost recunoscută, reacția Vestului și sancțiunile de atunci au fost suportabile pentru Rusia și au setat așteptările pentru fezabilitatea unui nou rapt teritorial. Nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi oprit extinderea așa-ziselor republici popular sau dacă invazia-fulger din 2022 nu ar fi fost respinsă. Există varianta în care cedarea de teritorii se face de facto, dar fără recunoaștere legală din partea Ucrainei și a restului comunității internaționale, dar s-ar putea ca Rusia să insiste pe recunoașterea Peninsulei Crimeea, ținând cont de rolul său strategic și de rezervele de hidrocarburi din zona sa economică exclusivă. Arhitectura europeană de securitate este în plină schimbare către un nou nivel de echilibru bazat pe alocări mai mari de resurse, investiții mai mari în tehnică militare și cooperare mai mare la nivel industrial și operațional. Rolul american în această arhitectură, reliefat și de rolul lor în Ucraina, inclusiv pe partea de informații militare, nu a fost nicicând mai important, ceea ce îi oferă lui Donald Trump anumite pârghii asupra europenilor și ucrainenilor. În schimb, conceptul clasic al unei arhitecturi de securitate europene trebuia să implice și Rusia, prin formule de cooperare baltică și la Marea Neagră, prin Consiliul NATO-Rusia, prin diferitele tratate de limitare a forțelor convenționale, a rachetelor nucleare cu rază intermediară și a testelor nucleare (văzând inclusiv anunțurile legate de posibila testare a unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară). Acest concept a dispărut cu totul cel puțin pentru o generație, însă, în cadrul unei păci, Rusia va face tot posibilul să revină la status quo ante, prin eliminarea sancțiunilor, reluarea rolului de furnizor de gaze către Europa (și de resurse, în general, către Germania) și dezvoltarea unor noi roluri, cum ar fi cel de furnizor major de hidrogen. „Beligeranții și suporterii lor au văzut oportunități de a câștiga masiv” Gândul: De ce credeți că războiul din Ucraina a fost întreținut atât de mult timp, dacă scenariul final ar putea presupune oricum cedări teritoriale? Alexandru Georgescu: Să nu uităm că războiul din Ucraina este o mare necunoscută pentru noi. Este prima oară în perioada contemporană în care avem o putere de talie globală care se luptă cu un adversar cu tehnologie echivalentă, în contextul paradigmei armelor inteligente și a utilizării spațiului, atacurilor cibernetice etc. Ultimele două mari războaie convenționale au fost între Iran și Irak și între Etiopia și Eritreea, dar cu un nivel tehnologic mult mai redus. Toate prezumțiile fundamentale ale comunității vestice (și ale lumii în general) cu privire la un asemenea război au fost testate și s-au dovedit neadecvate. Faptul că s-a ajuns la război de uzură, consumul extraordinar de mare de muniții, letalitatea acestui război, rolul dronelor, relevanța continuă a tancurilor și altor mijloace de luptă care au fost neglijate de europeni mai ales, toate acestea indică faptul că războiul din Ucraina este un pas în necunoscut și este, de fapt, laboratorul pentru războiul de secolul XXI între puteri convenționale. În acest sens, neavând o formulă pentru a estima rezultatul final, beligeranții și suporterii lor au văzut oportunități de a câștiga masiv dacă erau dispuși să parieze. Ucraina nu ar fi pasibilă de un