Casa Albă ia în calcul o locație controversată pentru negocierile Zelenski, Putin și Trump, unde Rusia și SUA au încălcat anterior un pact semnat.
Administrația Trump pregătește un posibil summit trilateral la Budapesta, unde liderii SUA, Rusiei și Ucrainei ar putea discuta o soluție pentru încheierea războiului, potrivit unor surse apropiate Casei Albe. Casa Albă analizează varianta organizării unor negocieri de pace între președinții Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski în capitala Ungariei, Budapesta, au declarat pentru Politico un oficial al administrației și o persoană apropiată discuțiilor. Serviciul Secret al SUA se pregătește pentru summit, Ungaria fiind văzută drept prima opțiune, deși locația finală ar putea fi schimbată. Premierul ungar Viktor Orbán, cunoscut pentru relația apropiată cu Donald Trump, ar urma să fie gazda evenimentului. Totuși, Budapesta ar fi o alegere incomodă pentru Ucraina, deoarece amintește de Memorandumul de la Budapesta din 1994, prin care Statele Unite, Regatul Unit și Rusia s-au angajat să garanteze independența și integritatea teritorială a Ucrainei în schimbul renunțării la armele nucleare, un angajament încălcat de Rusia prin anexarea Crimeei în 2014. Potrivit surselor, Putin ar fi preferat Moscova pentru discuții, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a propus Geneva. La rândul său, ministrul de externe al Elveției a sugerat că țara sa ar putea oferi „imunitate” lui Putin în legătură cu mandatul internațional de arestare pentru crime de război, dacă summitul ar fi găzduit la Geneva.
Un om învins. Martina Navratilova a stabilit cine a pierdut lupta Trump Putin din Alaska
Martina Navratilova (68 de ani), legendă a tenisului din Cehia și mare contestatară a actualului președinte din Statele Unite ale Americii, a avut nevoie de o singură imagine pentru a stabili cine a pierdut lupta Trump – Putin din Alaska. Câștigătoare a 18 titluri de Grand Slam și considerată de mulți drept cea mai mare jucătoare de tenis din toate timpurile, Navratilova nu a ezitat să își împărtășească gândurile cu cei aproape 500.000 de oameni care o urmăresc pe rețelele de socializare. Martina Navratilova a avut nevoie de doar câteva cuvinte pentru a prezenta concluzia luptei Trump – Putin din Alaska Negocierile dintre Donald Trump şi Vladimir Putin care au avut loc la Anchorage, în statul american Alaska, au stârnit numeroase reacții în presa internațională și nici măcar nume grele din peisajul sportului nu au putut trece cu vederea detaliile care au ieșit la iveală în urma întâlnirii celor doi șefi de stat. Trump a părut dominat de Putin din toate punctele de vedere, iar la capătul discuției, deși a spus că a fost una productivă, președintele american și-a făcut apariția în fața reporterilor și a transmis că războiul dintre Rusia și Ucraina e departe de a fi terminat. Concret, Trump a spus că nu a ajuns la o înțelegere cu Putin și că nu există niciun acord pentru încetarea focului în țara vecină României. Marele șahist Garry Kasparov (62 de ani), poate cel mai mare dușman al lui Vladimir Putin, l-a distrus pe Donald Trump după negocierile din Alaska și nu este singurul care a recurs la un astfel de gest. Martina Navratilova, de data aceasta o aspră contestatară a lui Donald Trump, a tras și ea o concluzie după imaginile din Alaska și a postat-o pe pagina ei de X, unde e urmărită de aproape 500.000 de persoane. Navratilova a distribuit o fotografie cu președintele SUA, în care acesta trece pe lângă reporteri cu privirea în pământ și refuză să răspundă la întrebări. „Limbajul corpului unui om învins”, a scris Martina Navratilova, pe X, postarea ei reușind să adune aproape 20.000 de aprecieri. Navratilova îl face praf pe Trump cu fiecare ocazie Așa cum am precizat deja, deținătoarea a 18 titluri de Grand Slam este o aspră contestatară a lui Donald Trump și îl atacă pe rețelele de socializare cu fiecare ocazie pe care o are. De asemenea, într-un interviu pe care l-a acordat recent pentru BBC, ea a spus că nu susține administrația condusă de Donald Trump pentru că se teme că va ajunge să trăiască într-un stat totalitar: „Dacă aș fi din nou în aceeași situație (n.r. – din 1975, când a fost forțată să plece din Cehia) și ar trebuit să mă mut undeva, nu aș alege America, pentru că în acest moment nu mai este o democrație. Adică oamenii sunt dați afară de către Securitate pentru că nu sunt complet de acord cu agenda lui Donald Trump… (n.r. – Se teme că și-ar putea pierde cetățenia americană dacă nu se oprește din a-l contesta pe Trump?) Totul este incert acum, asta e ideea. Toată lumea pășește pe coji de ouă, fără să știm ce se va întâmpla cu adevărat”, a mai declarat Martina Navratilova.
Analiză | Centura de fortărețe urbane a Ucrainei, greu de spart. Putin plusează, realitatea din regiunea Donețk îl contrazice
Rusia nu va putea cuceri rapid, prin forță, restul regiunii Donețk, așa cum nu a reușit să facă asta de peste un deceniu. Armata rusă ar putea cuceri întreaga regiune Donețk doar dacă Ucraina cedează cererii lui Vladimir Putin și se retrage din restul regiunii. Axios a relatat, pe 16 august 2025, că Vladimir Putin i-ar fi spus lui Donald Trump că Rusia ar putea cuceri întreaga regiune Donețk dacă va dori acest lucru. Afirmația lui Putin potrivit căreia forțele rusești vor cuceri, inevitabil, întreaga regiune Donețk dacă războiul continuă este falsă, potrivit strategilor militari. Campania rusă de a cuceri întreaga regiune Donețk este în desfășurare încă din anul 2014 și rămâne incompletă. Insistența președintelui rus Vladimir Putin că orice acord de pace trebuie să abordeze „cauzele profunde” percepute de Rusia ale războiului va îngreuna ajungerea la un acord de pace atât de rapid pe cât își dorește Trump, având în vedere complexitatea „cauzelor profunde”. Rusia și „cauzele profunde” „Cauzele profunde” ale Rusiei se extind dincolo de Ucraina, iar eliminarea lor ar necesita negocieri substanțiale cu NATO. Oficialii ruși au definit una dintre „cauzele profunde” ale războiului ca fiind presupusa încălcare de către NATO a angajamentelor de a nu se extinde în Europa de Est și de-a lungul frontierelor Rusiei în anii 1990, 2000 și 2010. Rusia a emis un set larg de ultimatumuri Statelor Unite în decembrie 2021, cerând ca NATO să se angajeze să nu accepte Ucraina sau alte țări ca noi membri; să nu desfășoare nicio forță militară în statele care au devenit membre NATO după mai 1997; să se abțină de la activități militare în Ucraina, Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală; și să se abțină de la desfășurarea de rachete cu rază medie de acțiune în raza de acțiune a teritoriului rus. Ultimatumurile din 2021 au cerut, de asemenea, ca Statele Unite să se angajeze să mențină interdicția de extindere a NATO și să se abțină de la desfășurarea de arme în Europa. Cererea lui Putin ca orice acord de pace să elimine „cauzele profunde” ale războiului din Ucraina ar necesita un proces de negocieri lung și complicat nu doar cu Ucraina, ci și cu NATO și Statele Unite. Cererile Rusiei cu privire la „cauzele profunde” sunt cereri de concesii masive NATO care ar pune în pericol integritatea NATO și securitatea europeană și americană în sens mai larg. Zelenski: „Rusia a încercat și a eșuat să cucerească întreaga regiune Donețk” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a remarcat, pe 17 august 2025, că Rusia lui Putin a încercat – și a eșuat – să cucerească întreaga regiune Donețk în ultimii 12 ani de lupte din estul Ucrainei. Forțele rusești s-au împotmolit în campanii de cucerire a mai multor orașe din regiunea Donețk, de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, în 2022, și încă se luptă, astăzi, să atingă obiectivele unora dintre aceste campanii. Cucerirea restului regiunii Donețk va dura foarte probabil mai mulți ani, după mai multe campanii dificile, se arată pe site-ul Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Forțele ruse s-au implicat, din punct de vedere istoric, în campanii costisitoare pentru a cuceri zone fortificate sau urbane din estul Ucrainei, o realitate care nu reflectă afirmațiile lui Putin despre înaintări rapide ale trupelor sale. Armata Rusiei a întreprins patru campanii notabile în estul Ucrainei, în perioada 2024-2025, ceea ce ilustrează cât de dificil va fi pentru forțele ruse să cucerească, prin forță, restul regiunii Donețk. Vladimir Putin | Foto – Profimedia Images Forțele ucrainene, rezistență acerbă Forțele ruse au demarat eforturile de a recuceri Kupiansk, regiunea Harkov, în octombrie 2023 și au desfășurat mai multe campanii separate care vizau cucerirea orașului în aproape doi ani de atunci. Armata rusă se luptă, în prezent, să finalizeze încercuirea sau învăluirea orașului Kupiansk din nord-vest și nu a cucerit încă localitatea, în ciuda a 22 de luni de operațiuni ofensive. Armata rusă a început atacurile pentru a cuceri Torețk, regiunea Donețk, la mijlocul lunii iunie 2024. Trebuie menționat că aceste atacuri au fost lansate nu departe de pozițiile pe care forțele ruse le dețineau deja înainte de începerea invaziei la scară largă din 2022. Forțele ruse au ocupat Torețk până la 1 august 2025, având nevoie de 14 luni pentru a avansa aproximativ 10,3 kilometri – de la periferia sud-estică a orașului Torețk până la periferia nord-vestică a orașului. Campania rusească pentru Chasiv Yar, regiunea Donețk, a început în mai 2023, după ce forțele ruse au ocupat Bakhmut (la est de Chasiv Yar), iar forțele ruse și-au intensificat eforturile de a ocupa Chasiv Yar în aprilie 2024. Ministerul Apărării (MA) din Rusia a susținut că forțele ruse au finalizat ocuparea Chasiv Yar pe 31 iulie 2025, deși ISW nu a observat încă dovezi că forțele ruse au ocupat întreaga așezare. Forțelor ruse au avut nevoie de nu mai puțin 26 de luni pentru a avansa aproximativ 11 kilometri (6,8 mile) din vestul Bakhmutului până la marginea vestică a Chasiv Yar. Sursa – ISW Pokrovsk, atacuri frontale, încercuire sau învăluire Atacurile pentru cucerirea localității Pokrovsk, regiunea Donețk, au început în februarie 2024, după cucerirea orașului Avdiivka. Rușii au încercat să cucerească Pokrovsk prin atacuri frontale, prin încercuire sau învăluire – toate acestea fiind până acum nereușite, după mai mult de 18 luni. Sursa – ISW Înaintarea recentă a armatei ruse, la nord-est de Pokrovsk, nu indică faptul că Rusia poate cuceri rapid zone fortificate sau urbane. Forțele ruse au cucerit zone deschise, fără așezări fortificate semnificativ, în timpul recentei lor penetrări la nord-est de Pokrovsk, lângă Dobropillya. Deocamdată, armata rusă nu a arătat capacitatea de a cuceri rapid poziții mari, fortificate, așa cum au arătat campaniile pentru Kupyansk, Chasiv Yar, Toretsk și Pokrovsk. Forțele ruse se luptă să aprovizioneze și să își consolideze penetrarea tactică în apropierea orașului Dobropillya și să se apere împotriva contraatacurilor ucrainene pe flancuri – ceea ce sugerează că forțele ruse ar putea să nu fie capabile să își consolideze pozițiile și să exploateze această penetrare. Până acum, atacurile armatei ruse nu au avut amploarea necesară Efortul depus
Ministerul de externe ucrainean, mesaj către Rusia de a opri atacurile asupra Ucrainei. Orașele din Donbas, devastate de armata rusă
Ministerul de Externe al Ucrainei a publicat duminică o fotografie cu mai multe orașe din regiunea Donbas, situată în estul țării, despre care a scris că au fost deja „reduse la cenușă de armata rusă”. În postarea sa pe platforma X, ministerul de Externe a cerut Statelor Unite și altor aliați occidentali ai Kievului să ia măsuri „puternice și coordonate” pentru a preveni viitoare agresiuni din partea Rusiei. Înainte de toate, mesajul ministerului s-a referit la suferința civililor. „Toate aceste orașe sunt situate în regiunile Donețk și Luhansk din Ucraina, așa-numitul #Donbas. Toate aceste orașe erau odată pline de ucraineni – copii, familii. Ucraineni pe care criminalii de război ruși i-au ucis, capturat, transferat cu forța sau alungat din casele lor în urma atacurilor neîncetate, pe care acum îi numesc cinic «națiune soră».”, se arată în postarea de pe X. Acțiunile dure ale președintelui rus, Vladimir Putin, care a cerut distrugerea acestor zone, sunt criticate în postare. „După ce nu a lăsat în urmă decât ruine, Putin încă încearcă să cucerească și să distrugă și mai mult, pentru a transforma noi orașe în același pustiu lipsit de viață. Războiul Rusiei nu este doar împotriva teritoriului Ucrainei – este împotriva însăși dreptului ucrainenilor de a exista.”, mai scrie ministerul de Externe ucrainean. All these cities are located in Ukraine’s Donetsk and Luhansk regions, the so-called #Donbas. All these cities have been already reduced to ashes by the Russian army. All these cities were once full of Ukrainians – children, families. Ukrainians whom Russian war criminals have… pic.twitter.com/VJ96DEZDUw — MFA of Ukraine 🇺🇦 (@MFA_Ukraine) August 16, 2025 În cadrul summitului din Alaska de vineri, Vladimir Putin i-ar fi spus lui Donald Trump că, în schimbul Donețk și Luhansk, care alcătuiesc Donbasul de astăzi, ar opri înaintarea forțelor armate rusești în regiunea sudică a Ucrainei, Herson și Zaporojie. Luni, Volodimir Zelenski și Donald Trump se întâlnesc la Casa Albă, alături de președintele finlandez Alexander Stubb, prim-ministrul italian Giorgia Meloni, cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron, secretarul general al NATO Mark Rutte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și premierul britanic Keir Starmer. Pe agenda de discuții va fi inclusiv acest schimb de teritorii propus de Vladimir Putin președintelui american, Donald Trump, în vederea atingerii păcii dintre cele două țări.
Melania Trump cere protecția copiilor într-o scrisoare adresată lui Vladimir Putin
Prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, a trimis săptămâna trecută o scrisoare personală președintelui rus Vladimir Putin. Scrisoarea a fost înmânată președintelui rus, vineri, în timpul întâlnirii președintelui Donald Trump cu acesta în cauză, în Alaska. În cadrul conferinței care a avut loc în Alaska nu s-a ajuns la un acord privind încetarea focului în Ucraina. „Este timpul” să protejăm copiii și generațiile viitoare din întreaga lume, a scris Melania Trump în această scrisoare. „Trebuie să ne străduim să creăm o lume plină de demnitate pentru toți, astfel încât fiecare suflet să se trezească la pace și viitorul însuși să fie perfect protejat”, a mai scris aceasta. „Un concept simplu, dar profund, domnule Putin, cu care sunt sigură că sunteți de acord, este că descendenții fiecărei generații își încep viața cu o puritate, o inocență care se ridică deasupra geografiei, guvernului și ideologiei.” Donald Trump a oferit personal scrisoarea lui Vladimir Putin la Summitul care a avut loc pe 15 august. Întâlnirea de câteva ore dintre Donald Trump și Vladimir Putin de vineri s-a încheiat cu o declarație vagă pentru presă, în care Putin a vorbit despre un „acord”, iar Trump a spus că nu s-a ajuns la „niciun acord” pentru a opri războiul dintre Rusia și Ucraina. În scrisoare nu este menționată explicit Ucraina. De asemenea, scrisoarea nu amintește nici de zecile de mii de copii ucraineni luați din teritoriile revendicate sau ocupate de Rusia fără consimțământul părinților. „În lumea de astăzi, unii copii sunt obligați să zâmbească în tăcere, neafectați de întunericul din jurul lor – o sfidare tăcută împotriva forțelor care le pot distruge viitorul. Domnule Putin, dumneavoastră puteți să le redați zâmbetul melodios”, scrie în scrisoare. Ucraina a comparat această acțiune cu o crimă de război care se încadrează în definiția genocidului din tratatul Națiunilor Unite.
Marco Rubio: Statele Unite ar putea să nu găsească o soluție pentru oprirea războiului din Ucraina
Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, prezent la summitul dintre Donald Trump și Vladimir Putin desfășurat în Alaska vineri, a acordat un interviu pentru emisiunea Face the Nation de la CBS, scrie The Guardian. El a declarat că Washingtonul va continua să caute o cale prin care să încurajeze încheierea conflictului din Ucraina, însă a recunoscut că acest obiectiv ar putea fi imposibil de atins. Marco Rubio a mai declarat în cadrul emisiunii că viața de zi cu zi din Statele Unite nu ar suferi schimbări majore chiar dacă războiul nu s-ar încheia curând. „Dacă pacea nu va fi posibilă aici și războiul va continua, oamenii vor continua să moară cu miile… s-ar putea, din păcate, să ajungem în această situație, dar nu vrem să ajungem acolo”, a afirmat Rubio. El a mai spus că întâlnirea din Alaska a inclus discuții care pot deschide calea unor pași importanți înainte. „În cadrul acestei întâlniri s-au discutat aspecte care ar putea duce la progrese, la descoperiri importante”, a explicat secretarul de stat.
Zelenski, mesaj despre viitorul Ucrainei înainte de întâlnirea cu Trump: Problema teritorială ar trebui discutată numai între Ucraina și Rusia”
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit duminică la Bruxelles cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Cei doi lideri au discutat despre situația actuală a războiului din Ucraina în cadrul unei conferințe de presă. Volodimir Zelenski a declarat că Europa trebuie să rămână la fel de „unită” ca în februarie 2022, când Rusia a declanșat invazia pe scară largă, conform relatărilor The Guardian. El a mai declarat, în cadrul conferinței de presă de duminică, că doar prin această unitate pot să fie „oprite uciderile”. Președintele ucrainean a explicat că este nevoie de un acord de încetare a focului înainte de a se putea avansa către un „acord final”. Acest subiect urmează să fie discutat luni la Washington, în cadrul întâlnirii liderilor europeni cu Donald Trump. Zelenski a insistat asupra faptului că legislația fundamentală a Ucrainei nu permite cedarea sau schimbul de teritorii. El a precizat că „problema teritorială” poate fi tratată doar în cadrul unor negocieri directe între Ucraina și Rusia, cu Statele Unite în rol de mediator. În același timp, Zelenski a făcut o declarație importantă, mai exact faptul că „Putin are multe cereri, dar noi nu le cunoaștem pe toate”. El a mai spus că „orientarea strategică” a Rusiei este „anti-europeană”, motiv pentru care trebuie limitat „potențialul” acestei țări. Președintele ucrainean a declarat, de asemenea, că nu poate exista nicio diviziune între Moldova și Ucraina, pentru că este foarte importantă solidaritatea dintre cele două state vecine în aceste momente.
Serghei Lavrov a discutat cu diplomații Turciei și Ungariei după summitul din Alaska
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avut sâmbătă convorbiri telefonice cu omologii săi din Turcia și Ungaria, conform anunțului făcut de Ministerul rus de Externe, relatează Reuters. Discuțiile au avut loc la câteva ore după summitul din Alaska dintre Vladimir Putin și Donald Trump, unde nu s-a putut ajunge la un acord pentru oprirea războiului din Ucraina. Președintele american Donald Trump, care l-a primit vineri pe Vladimir Putin în Alaska, a spus că discuțiile bilaterale au urmărit oprirea conflictului început de Rusia în 2022 prin invazia Ucrainei. Donald Trump a spus că Ucraina ar trebui să fie mai deschisă în încheierea unui acord cu Moscova, deoarece „Rusia este o putere foarte mare, iar ei nu sunt”. Ministerul rus de externe a precizat că apelul telefonic dintre Serghei Lavrov și ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a avut loc la inițiativa Ankarei. „Miniștrii de externe au schimbat opinii cu privire la rezultatele reuniunii la nivel înalt dintre Rusia și SUA, care a avut loc în Alaska pe 15 august”, se arată în comunicatul transmis. Turcia a încercat în repetate rânduri să păstreze dialogul cu ambele țări aflate în conflict. Ca membru NATO, Ankara are legături importante cu Moscova și Kiev, iar rolul de posibil mediator reprezintă un punct esențial în toată această ecuație. Serghei Lavrov a vorbit și cu ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. Ministerul rus a anunțat că „părțile au discutat probleme legate de criza ucraineană în contextul rezultatelor summitului Rusia-SUA”. Premierul ungar Viktor Orban a spus sâmbătă, după întâlnirea dintre Putin și Trump, că „lumea este un loc mai sigur decât era ieri”. În același timp, Consiliul European a publicat sâmbătă o declarație comună, unde a explicat foarte clar că „va fi la latitudinea Ucrainei să ia decizii cu privire la teritoriul său”.
Analiză | ZAPAD – 2025. Rusia și Belarus își vor umfla mușchii lângă granițele Poloniei și Lituaniei? Precedentul Ucraina, sursă de anxietate și suspiciuni
Forțele armate ale Rusiei și Belarusului se pregătesc să efectueze exerciții militare comune în luna septembrie a acestui an, pentru prima dată de la sfârșitul anului 2021. Exercițiile strategice „Zapad” au loc din anul 1977. Inițial, acestea au fost organizate între URSS și țările din Pactul de la Varșovia, înainte de a deveni doar o „afacere” Rusia-Belarus. Exercițiul strategic Zapad – 2025, programat pentru toamna acestui an, în luna septembrie (n.red. – după exercițiul Zapad – 2021, la care au participat 200.000 militari, a fost invadată Ucraina), va simula un conflict la scară largă cu NATO. Va include, probabil, și atacuri cibernetice, jocuri nucleare, iar în plus va pune o presiune uriașă peste Marea Baltică și nordul Europei. (mai multe informații AICI) „Pentru noi, acest exercițiu are o importanţă strategică, fiind în primul rând un element de descurajare la adresa națiunilor care nu ne sunt prietene”, a declarat ministrul Apărării din Belarus, Viktor Khrenin. (alte detalii AICI) Ultima dată, aceste exerciții militare comune au avut loc în nouă poligoane de antrenament din Rusia și cinci din Belarus. Oficial, au fost implicați aproximativ 13.000 de soldați belaruși și aproximativ 200.000 de militari ruși. Din anul 2021, exercițiul militar nu a mai avut loc, în condițiile conflictului din Ucraina. Privind retrospectiv, Zapad – 2021 poate fi văzut ca parte a escaladării către o invazie la scară largă a Ucrainei, notează analistul politic Vadim Mozheyko pentru publicația independentă The Moscow Times. „La scurt timp după aceea, la granița dintre Belarus și UE a izbucnit o criză artificială a migranților, pe care Occidentul – pe bună dreptate – a clasificat-o drept parte a unei campanii de război hibrid. Apoi, în decembrie, a venit ultimatumul lui Putin către NATO, urmat la scurt timp de invadarea Ucrainei. Trupele rusești au intrat în Ucraina din teritoriul Belarusului, unde fuseseră poziționate încă din timpul exercițiului Zapad – 2021, susținute de Allied Resolve 2022 în februarie”, amintește Vadim Mozheyko. Allied Resolve 2022 a fost un exercițiu militar comun între Forțele Armate ale Federației Ruse și Republica Belarus, care s-a desfășurat în perioada 10-20 februarie 2022. Exercițiul este considerat a fi parte a preludiului invaziei Ucrainei. „Minsk și Moscova manipulează această atenție în funcție de situația politică globală” Nu este de mirare, așadar, că actualul exercițiu „Zapad” atrage atât de multă atenție. „Dar ar fi o greșeală să ne alarmăm prea mult”, consideră Vadim Mozheyko. „Minsk și Moscova manipulează această atenție în funcție de situația politică globală – alimentând alternativ temerile privind o escaladare a războiului, înainte de a dezamorsa tensiunile prin reducerea «ambițiilor» exercițiului. În primul rând, pe 10 ianuarie 2025, înainte de învestirea lui Trump, Valery Revenko, asistentul ministrului belarus al Apărării pentru Cooperare Militară Internațională, a declarat că exercițiile vor implica peste 13.000 de oameni. Pe 28 mai, între prima și a doua rundă de discuții directe de la Istanbul, ministrul belarus al Apărării, generalul-locotenent Viktor Khrenin, a anunțat că amploarea Zapad – 2025 va fi redusă, numărul trupelor participante fiind înjumătățit, iar manevrele principale se vor muta mai adânc în teritoriul belarus. Însă, pe 23 iulie, șeful Statului Major General din Belarus, Pavel Muraveiko, a declarat că unele episoade ale exercițiilor vor avea loc, de fapt, mai aproape de granițele Lituaniei și Poloniei – ca răspuns la «speculațiile colegilor noștri occidentali». Toate aceste declarații atrag atenția presei, dar nu se produc schimbări reale pe teren – nici, probabil, în planul exercițiului Zapad-2025, care a fost aprobat în octombrie 2024, la o reuniune comună a ministerelor Apărării din Belarus și Rusia. Mai mult, «în adâncul Belarusului» nu se compară deloc cu operarea în adâncul Rusiei, unde am putea vorbi despre mii de kilometri de taiga. Distanța de 180 de kilometri despre care vorbesc oficialii de la Minsk este plată și ușor de parcurs cu calea ferată în doar câteva ore”, mai scrie analistul politic. „Lukașenko a cedat suveranitatea Belarusului bucată cu bucată” „Asta face ca pendulul retoric să fie practic lipsit de sens”, atrage atenția Vadim Mozheyko. Schimbarea locației exercițiilor în Belarus schimbă puțin și amenințarea la adresa Occidentului. Dar din 2020, când Lukașenko a pierdut în mod clar alegerile și orice legitimitate internă, dependența sa de Moscova a devenit critică pentru supraviețuirea sa. Drept urmare, dependența generală a Belarusului de Rusia s-a adâncit – în economie, politică, energie și, bineînțeles, securitate. Practic, Lukașenko a cedat suveranitatea Belarusului bucată cu bucată în schimbul sprijinului Kremlinului. Pur și simplu, nu vede nicio modalitate reală de a rezista cerințelor Moscovei. „Totuși, Lukașenko încearcă să transmită semnale către Washington atunci când este posibil – găzduind înalți reprezentanți ai noii administrații americane. Aceste întâlniri sunt însoțite de eliberarea prizonierilor politici, inclusiv a cetățenilor americani și a lui Serghei Țihanouski, soțul liderei opoziției, Sviatlana Țihanouskaia. Acest lucru arată că Minskul își păstrează o oarecare capacitate de manevră politică în chestiuni interne, independent de Kremlin – și chiar profită de oportunitățile de contact cu noua administrație americană. Lukașenko se străduiește să-și prezinte discuțiile cu americanii lui Putin nu ca pe o trădare separată a Rusiei, ci ca pe o șansă de a apăra pe deplin interesele rusești. Pentru Kremlin, însă, este evident că, în realitate, în timpul întâlnirilor sale cu oficialii administrației Trump, principala preocupare a lui Lukașenko a fost să-și apere propriile interese. Totuși, în chestiuni militare, Lukașenko continuă să urmeze exemplul lui Putin fără abateri. Retorica schimbătoare despre Zapad-2025 nu schimbă faptul că exercițiile vor avea loc la timp. Mai mult, acestea arată că, dacă Rusia va dori din nou să folosească teritoriul sau infrastructura belaruse pentru a ataca Ucraina sau alți vecini, Lukașenko nu numai că se va abține de la a împiedica acest lucru – ci va ajuta în mod activ”, continuă Vadim Mozheyko. Avertismentul lui Zelenski Nu este surprinzător, într-un astfel de context, faptul că exercițiile militare „Zapad” provoacă anxietate și suspiciune în statele vecine Belarusului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat deja că trupele rusești ar putea folosi antrenamentele din Belarus pentru a invada Polonia și Lituania. „Pavel Muraveiko, șeful de stat major din Belarus, referindu-se la «speculațiile colegilor noștri occidentali»,
Consiliul European publică o declarație comună privind întâlnirea dintre Trump și Putin: Rusia nu poate avea drept de veto asupra parcursului Ucrainei către UE”
Consiliul European a făcut sâmbătă publică o declarație comună semnată de președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul italian Giorgia Meloni, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele finlandez Alexander Stubb, prim-ministrul polonez Donald Tusk, președintele Consiliului European António Costa și președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Documentul reprezintă o reacție comună a acestora la întâlnirea dintre Trump și Putin din Alaska, care nu a condus la semnarea unui acord de pace, și precizează că „Liderii au salutat eforturile președintelui Trump de a opri uciderile din Ucraina, de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei și de a realiza o pace justă și durabilă. Așa cum a spus președintele Trump, «nu există acord până nu există acord». Așa cum a prevăzut președintele Trump, următorul pas trebuie să fie acum continuarea discuțiilor, inclusiv cu președintele Volodimir Zelenski, cu care se va întâlni în curând. Suntem, de asemenea, gata să colaborăm cu președintele Trump și președintele Volodimir Zelenski în vederea organizării unui summit trilateral cu sprijinul european”. Aceeași declarație mai menționează, conform The Guardian, că „Ucraina trebuie să aibă garanții de securitate solide pentru a-și apăra în mod eficient suveranitatea și integritatea teritorială. Salutăm declarația președintelui Trump potrivit căreia SUA sunt pregătite să ofere garanții de securitate. Coaliția celor dispuși este gata să joace un rol activ. Nu ar trebui impuse restricții asupra forțelor armate ale Ucrainei sau asupra cooperării acesteia cu țări terțe. Rusia nu poate avea drept de veto asupra parcursului Ucrainei către UE și NATO. Ucraina va fi cea care va lua deciziile privind teritoriul său. Granițele internaționale nu trebuie modificate prin forță.” Se mai arată că „Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Suntem hotărâți să facem mai mult pentru a menține Ucraina puternică, în vederea încetării luptelor și a instaurării unei păci juste și durabile. Atâta timp cât uciderile din Ucraina continuă, suntem gata să menținem presiunea asupra Rusiei. Vom continua să întărim sancțiunile și măsurile economice mai ample pentru a exercita presiune asupra economiei de război a Rusiei până când se va instaura o pace justă și durabilă. Ucraina poate conta pe solidaritatea noastră neclintită în eforturile noastre de a obține o pace care să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei și ale Europei.”