Zelenski, mesaj despre viitorul Ucrainei înainte de întâlnirea cu Trump: Problema teritorială ar trebui discutată numai între Ucraina și Rusia”
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit duminică la Bruxelles cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Cei doi lideri au discutat despre situația actuală a războiului din Ucraina în cadrul unei conferințe de presă. Volodimir Zelenski a declarat că Europa trebuie să rămână la fel de „unită” ca în februarie 2022, când Rusia a declanșat invazia pe scară largă, conform relatărilor The Guardian. El a mai declarat, în cadrul conferinței de presă de duminică, că doar prin această unitate pot să fie „oprite uciderile”. Președintele ucrainean a explicat că este nevoie de un acord de încetare a focului înainte de a se putea avansa către un „acord final”. Acest subiect urmează să fie discutat luni la Washington, în cadrul întâlnirii liderilor europeni cu Donald Trump. Zelenski a insistat asupra faptului că legislația fundamentală a Ucrainei nu permite cedarea sau schimbul de teritorii. El a precizat că „problema teritorială” poate fi tratată doar în cadrul unor negocieri directe între Ucraina și Rusia, cu Statele Unite în rol de mediator. În același timp, Zelenski a făcut o declarație importantă, mai exact faptul că „Putin are multe cereri, dar noi nu le cunoaștem pe toate”. El a mai spus că „orientarea strategică” a Rusiei este „anti-europeană”, motiv pentru care trebuie limitat „potențialul” acestei țări. Președintele ucrainean a declarat, de asemenea, că nu poate exista nicio diviziune între Moldova și Ucraina, pentru că este foarte importantă solidaritatea dintre cele două state vecine în aceste momente.
Serghei Lavrov a discutat cu diplomații Turciei și Ungariei după summitul din Alaska
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avut sâmbătă convorbiri telefonice cu omologii săi din Turcia și Ungaria, conform anunțului făcut de Ministerul rus de Externe, relatează Reuters. Discuțiile au avut loc la câteva ore după summitul din Alaska dintre Vladimir Putin și Donald Trump, unde nu s-a putut ajunge la un acord pentru oprirea războiului din Ucraina. Președintele american Donald Trump, care l-a primit vineri pe Vladimir Putin în Alaska, a spus că discuțiile bilaterale au urmărit oprirea conflictului început de Rusia în 2022 prin invazia Ucrainei. Donald Trump a spus că Ucraina ar trebui să fie mai deschisă în încheierea unui acord cu Moscova, deoarece „Rusia este o putere foarte mare, iar ei nu sunt”. Ministerul rus de externe a precizat că apelul telefonic dintre Serghei Lavrov și ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a avut loc la inițiativa Ankarei. „Miniștrii de externe au schimbat opinii cu privire la rezultatele reuniunii la nivel înalt dintre Rusia și SUA, care a avut loc în Alaska pe 15 august”, se arată în comunicatul transmis. Turcia a încercat în repetate rânduri să păstreze dialogul cu ambele țări aflate în conflict. Ca membru NATO, Ankara are legături importante cu Moscova și Kiev, iar rolul de posibil mediator reprezintă un punct esențial în toată această ecuație. Serghei Lavrov a vorbit și cu ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. Ministerul rus a anunțat că „părțile au discutat probleme legate de criza ucraineană în contextul rezultatelor summitului Rusia-SUA”. Premierul ungar Viktor Orban a spus sâmbătă, după întâlnirea dintre Putin și Trump, că „lumea este un loc mai sigur decât era ieri”. În același timp, Consiliul European a publicat sâmbătă o declarație comună, unde a explicat foarte clar că „va fi la latitudinea Ucrainei să ia decizii cu privire la teritoriul său”.
Analiză | ZAPAD – 2025. Rusia și Belarus își vor umfla mușchii lângă granițele Poloniei și Lituaniei? Precedentul Ucraina, sursă de anxietate și suspiciuni
Forțele armate ale Rusiei și Belarusului se pregătesc să efectueze exerciții militare comune în luna septembrie a acestui an, pentru prima dată de la sfârșitul anului 2021. Exercițiile strategice „Zapad” au loc din anul 1977. Inițial, acestea au fost organizate între URSS și țările din Pactul de la Varșovia, înainte de a deveni doar o „afacere” Rusia-Belarus. Exercițiul strategic Zapad – 2025, programat pentru toamna acestui an, în luna septembrie (n.red. – după exercițiul Zapad – 2021, la care au participat 200.000 militari, a fost invadată Ucraina), va simula un conflict la scară largă cu NATO. Va include, probabil, și atacuri cibernetice, jocuri nucleare, iar în plus va pune o presiune uriașă peste Marea Baltică și nordul Europei. (mai multe informații AICI) „Pentru noi, acest exercițiu are o importanţă strategică, fiind în primul rând un element de descurajare la adresa națiunilor care nu ne sunt prietene”, a declarat ministrul Apărării din Belarus, Viktor Khrenin. (alte detalii AICI) Ultima dată, aceste exerciții militare comune au avut loc în nouă poligoane de antrenament din Rusia și cinci din Belarus. Oficial, au fost implicați aproximativ 13.000 de soldați belaruși și aproximativ 200.000 de militari ruși. Din anul 2021, exercițiul militar nu a mai avut loc, în condițiile conflictului din Ucraina. Privind retrospectiv, Zapad – 2021 poate fi văzut ca parte a escaladării către o invazie la scară largă a Ucrainei, notează analistul politic Vadim Mozheyko pentru publicația independentă The Moscow Times. „La scurt timp după aceea, la granița dintre Belarus și UE a izbucnit o criză artificială a migranților, pe care Occidentul – pe bună dreptate – a clasificat-o drept parte a unei campanii de război hibrid. Apoi, în decembrie, a venit ultimatumul lui Putin către NATO, urmat la scurt timp de invadarea Ucrainei. Trupele rusești au intrat în Ucraina din teritoriul Belarusului, unde fuseseră poziționate încă din timpul exercițiului Zapad – 2021, susținute de Allied Resolve 2022 în februarie”, amintește Vadim Mozheyko. Allied Resolve 2022 a fost un exercițiu militar comun între Forțele Armate ale Federației Ruse și Republica Belarus, care s-a desfășurat în perioada 10-20 februarie 2022. Exercițiul este considerat a fi parte a preludiului invaziei Ucrainei. „Minsk și Moscova manipulează această atenție în funcție de situația politică globală” Nu este de mirare, așadar, că actualul exercițiu „Zapad” atrage atât de multă atenție. „Dar ar fi o greșeală să ne alarmăm prea mult”, consideră Vadim Mozheyko. „Minsk și Moscova manipulează această atenție în funcție de situația politică globală – alimentând alternativ temerile privind o escaladare a războiului, înainte de a dezamorsa tensiunile prin reducerea «ambițiilor» exercițiului. În primul rând, pe 10 ianuarie 2025, înainte de învestirea lui Trump, Valery Revenko, asistentul ministrului belarus al Apărării pentru Cooperare Militară Internațională, a declarat că exercițiile vor implica peste 13.000 de oameni. Pe 28 mai, între prima și a doua rundă de discuții directe de la Istanbul, ministrul belarus al Apărării, generalul-locotenent Viktor Khrenin, a anunțat că amploarea Zapad – 2025 va fi redusă, numărul trupelor participante fiind înjumătățit, iar manevrele principale se vor muta mai adânc în teritoriul belarus. Însă, pe 23 iulie, șeful Statului Major General din Belarus, Pavel Muraveiko, a declarat că unele episoade ale exercițiilor vor avea loc, de fapt, mai aproape de granițele Lituaniei și Poloniei – ca răspuns la «speculațiile colegilor noștri occidentali». Toate aceste declarații atrag atenția presei, dar nu se produc schimbări reale pe teren – nici, probabil, în planul exercițiului Zapad-2025, care a fost aprobat în octombrie 2024, la o reuniune comună a ministerelor Apărării din Belarus și Rusia. Mai mult, «în adâncul Belarusului» nu se compară deloc cu operarea în adâncul Rusiei, unde am putea vorbi despre mii de kilometri de taiga. Distanța de 180 de kilometri despre care vorbesc oficialii de la Minsk este plată și ușor de parcurs cu calea ferată în doar câteva ore”, mai scrie analistul politic. „Lukașenko a cedat suveranitatea Belarusului bucată cu bucată” „Asta face ca pendulul retoric să fie practic lipsit de sens”, atrage atenția Vadim Mozheyko. Schimbarea locației exercițiilor în Belarus schimbă puțin și amenințarea la adresa Occidentului. Dar din 2020, când Lukașenko a pierdut în mod clar alegerile și orice legitimitate internă, dependența sa de Moscova a devenit critică pentru supraviețuirea sa. Drept urmare, dependența generală a Belarusului de Rusia s-a adâncit – în economie, politică, energie și, bineînțeles, securitate. Practic, Lukașenko a cedat suveranitatea Belarusului bucată cu bucată în schimbul sprijinului Kremlinului. Pur și simplu, nu vede nicio modalitate reală de a rezista cerințelor Moscovei. „Totuși, Lukașenko încearcă să transmită semnale către Washington atunci când este posibil – găzduind înalți reprezentanți ai noii administrații americane. Aceste întâlniri sunt însoțite de eliberarea prizonierilor politici, inclusiv a cetățenilor americani și a lui Serghei Țihanouski, soțul liderei opoziției, Sviatlana Țihanouskaia. Acest lucru arată că Minskul își păstrează o oarecare capacitate de manevră politică în chestiuni interne, independent de Kremlin – și chiar profită de oportunitățile de contact cu noua administrație americană. Lukașenko se străduiește să-și prezinte discuțiile cu americanii lui Putin nu ca pe o trădare separată a Rusiei, ci ca pe o șansă de a apăra pe deplin interesele rusești. Pentru Kremlin, însă, este evident că, în realitate, în timpul întâlnirilor sale cu oficialii administrației Trump, principala preocupare a lui Lukașenko a fost să-și apere propriile interese. Totuși, în chestiuni militare, Lukașenko continuă să urmeze exemplul lui Putin fără abateri. Retorica schimbătoare despre Zapad-2025 nu schimbă faptul că exercițiile vor avea loc la timp. Mai mult, acestea arată că, dacă Rusia va dori din nou să folosească teritoriul sau infrastructura belaruse pentru a ataca Ucraina sau alți vecini, Lukașenko nu numai că se va abține de la a împiedica acest lucru – ci va ajuta în mod activ”, continuă Vadim Mozheyko. Avertismentul lui Zelenski Nu este surprinzător, într-un astfel de context, faptul că exercițiile militare „Zapad” provoacă anxietate și suspiciune în statele vecine Belarusului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat deja că trupele rusești ar putea folosi antrenamentele din Belarus pentru a invada Polonia și Lituania. „Pavel Muraveiko, șeful de stat major din Belarus, referindu-se la «speculațiile colegilor noștri occidentali»,
Consiliul European publică o declarație comună privind întâlnirea dintre Trump și Putin: Rusia nu poate avea drept de veto asupra parcursului Ucrainei către UE”
Consiliul European a făcut sâmbătă publică o declarație comună semnată de președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul italian Giorgia Meloni, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele finlandez Alexander Stubb, prim-ministrul polonez Donald Tusk, președintele Consiliului European António Costa și președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Documentul reprezintă o reacție comună a acestora la întâlnirea dintre Trump și Putin din Alaska, care nu a condus la semnarea unui acord de pace, și precizează că „Liderii au salutat eforturile președintelui Trump de a opri uciderile din Ucraina, de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei și de a realiza o pace justă și durabilă. Așa cum a spus președintele Trump, «nu există acord până nu există acord». Așa cum a prevăzut președintele Trump, următorul pas trebuie să fie acum continuarea discuțiilor, inclusiv cu președintele Volodimir Zelenski, cu care se va întâlni în curând. Suntem, de asemenea, gata să colaborăm cu președintele Trump și președintele Volodimir Zelenski în vederea organizării unui summit trilateral cu sprijinul european”. Aceeași declarație mai menționează, conform The Guardian, că „Ucraina trebuie să aibă garanții de securitate solide pentru a-și apăra în mod eficient suveranitatea și integritatea teritorială. Salutăm declarația președintelui Trump potrivit căreia SUA sunt pregătite să ofere garanții de securitate. Coaliția celor dispuși este gata să joace un rol activ. Nu ar trebui impuse restricții asupra forțelor armate ale Ucrainei sau asupra cooperării acesteia cu țări terțe. Rusia nu poate avea drept de veto asupra parcursului Ucrainei către UE și NATO. Ucraina va fi cea care va lua deciziile privind teritoriul său. Granițele internaționale nu trebuie modificate prin forță.” Se mai arată că „Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Suntem hotărâți să facem mai mult pentru a menține Ucraina puternică, în vederea încetării luptelor și a instaurării unei păci juste și durabile. Atâta timp cât uciderile din Ucraina continuă, suntem gata să menținem presiunea asupra Rusiei. Vom continua să întărim sancțiunile și măsurile economice mai ample pentru a exercita presiune asupra economiei de război a Rusiei până când se va instaura o pace justă și durabilă. Ucraina poate conta pe solidaritatea noastră neclintită în eforturile noastre de a obține o pace care să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei și ale Europei.”
Donald Trump și liderii europeni au discutat despre garanțiile de securitate pentru Ucraina
În raportul oferit liderilor europeni de Donald Trump, după întâlnirea din Alaska cu Vladimir Putin, tema centrală a fost garanțiile de securitate pentru Ucraina. Țara, la acest moment, nu face parte din NATO. O sursă a declarat pentru Reuters că aceste garanții ar avea valoarea Articolului 5, care prevede că, dacă un stat membru NATO suferă un atac armat, fiecare membru consideră că acesta reprezintă un atac împotriva tuturor. Consiliul European a publicat sâmbătă o declarație comună, prin care afirmă că „nu ar trebui impuse restricții asupra forțelor armate ale Ucrainei sau asupra cooperării acesteia cu țări terțe. Rusia nu poate exercita dreptul de veto asupra aderării Ucrainei la UE și NATO”. Premierul italian Giorgia Meloni a afirmat că discuția despre garanțiile de securitate a adus „cele mai interesante evoluții” în cadrul summitului Trump-Putin din Alaska, potrivit The Guardian. Ea a mai spus că Donald Trump a susținut propunerea italiană privind garanțiile de securitate, „inspirată de articolul 5 din Tratatul NATO”.
Nicușor Dan, reacție după Summitul Trump-Putin: Alaska marchează începutul negocierilor de pace”
Nicușor Dan a declarat sâmbătă că reuniunea din Alaska dintre cei doi oficiali, președintele Statelor Unite, Donald Trump și președintele rus, Vladimir Putin, a fost o primă etapă pentru a începe negocierile de pace. Președintele României a declarat, printr-o postare pe platforma X, că întâlnirea dintre cei doi lideri a deschis drumul pentru discuții formale între părți. El a precizat că eforturile președintelui Donald Trump au scopul de a opri acest război ilegal și de a pregăti terenul pentru o pace justă și durabilă. Negocierile trebuie să țină cont atât de interesele Ucrainei, cât și ale europenilor. „Ucraina trebuie să își decidă singură soarta, iar Rusia nu trebuie să aibă drept de veto”, a scris el pe X. Nicușor Dan a încurajat, prin postarea sa, demersul lui Volodimir Zelenski de a lua parte, luni, la o întâlnire formală alături de Donald Trump, la Washington, așa cum a declarat liderul ucrainean. „De aceea, este important că Președintele Zelenski se va duce la Washington pentru a discuta cu Președintele Trump despre pasii următori. Pentru Ucraina este, de asemenea, esențial ca Președintele Donald Trump si pună presiune asupra Rusiei pentru a continua negocierile. Sprijinim eforturile sale de a organiza un summit trilateral, cu sprijin european”, a scris președintele României. Nicușor Dan a mai menționat și păstrarea sprijinului României față de Ucraina, în tot acest context tensionat dintre cele două țări aflate în conflict. „Rusia trebuie să se angajeze clar pe calea păcii, iar atacurile asupra civililor și infrastructurii civile trebuie să înceteze. Poziția noastră a rămas neschimbată, în sprijinul Ucrainei și a principiilor legate de suveranitate și integritate teritorială şi ajungerea la o încetare necondiționată a ostilităților. Frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță. În cadrul Coaliției de Voință am discutat despre asigurarea garanțiilor de securitate necesare, iar implicarea SUA anunțată de Președintele Donald Trump este salutară și totodată determinantă în procesul de pace. Pentru noi rămâne esențială menținerea unității transatlantice și a coordonarii strânse între UE, SUA, NATO asupra deciziilor următoare.”, a mai menționat acesta.
Putin a dominat summitul din Alaska. Trump a cedat, iar relațiile SUA-Rusia intră într-o nouă etapă
Întâlnirea sa cu Donald Trump a fost descrisă de analiști drept o etapă importantă pentru relațiile SUA-Rusia. Obiectivul principal al lui Putin a fost temperarea nemulțumirilor exprimate recent de fostul președinte american, care amenințase Moscova cu un ultimatum: încetarea focului în Ucraina sau impunerea de noi sancțiuni. Surprinzător, la summit nu s-a rostit nici măcar o dată cuvântul „sancțiuni” și nici „încetare a focului”. În schimb, liderii au evocat o posibilă înțelegere-cadru, însă fără a furniza detalii clare. Declarațiile lui Vladimir Putin despre necesitatea „eliminării cauzelor profunde ale conflictului” au fost interpretate ca o reafirmare a pozițiilor ferme ale Moscovei privind teritoriile ocupate, neutralitatea Ucrainei și limitarea capacității sale militare. În cadrul conferinței de presă, semnele dezechilibrului diplomatic au fost evidente. Putin a vorbit primul, iar sesiunea s-a încheiat fără întrebări, o situație fără precedent pentru stilul mediatic al lui Trump. Potrivit analiștilor, lipsa întrebărilor din partea presei a fost probabil o condiție impusă de echipa rusă, iar acceptarea acesteia de către Trump subliniază importanța pe care acesta o acordă relației cu Kremlinul. Deși sloganul summitului a fost „Pursuing peace”, realitatea pare să indice altceva: Vladimir Putin urmărește consolidarea unei noi etape în relațiile SUA-Rusia, un proces care ar putea ridica mari temeri pentru Ucraina, ce riscă să plătească prețul compromisurilor diplomatice.
Zelenski avertizează asupra unor atacuri rusești mai puternice în perioada următoare
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a postat un mesaj pe platforma X, unde a scris că Rusia ar putea crește intensitatea atacurilor asupra țării, în perioada care urmează. Declarația vine după întâlnirea fără rezultat dintre Vladimir Putin și Donald Trump, dar și înaintea vizitei programate a liderului ucrainean la Washington, unde luni urmează să se întâlnească cu președintele Statelor Unite. „Având în vedere situația politică și diplomatică din jurul Ucrainei și cunoscând trădarea Rusiei, anticipăm că în zilele următoare armata rusă ar putea încerca să intensifice presiunea și atacurile împotriva pozițiilor ucrainene, pentru a crea circumstanțe politice mai favorabile pentru negocierile cu actorii globali.”, este mesajul lui Zelenski de pe pagina sa de X. I received a report from Commander-in-Chief Oleksandr Syrskyi. The front, the defense of positions, and up-to-date information on the intentions and movements of the Russian army. We are defending our positions along the entire front line, and for the second day in a row, we have… — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) August 16, 2025
Cel mai mare dușman al lui Vladimir Putin a distrus gestul lui Donald Trump de la întâlnirea în care SUA a fost subordonată de Rusia și de rânjetul președintelui de la Moscova
Marele șahist Garry Kasparov (62 de ani), născut la Baku, în Azerbaidjan, nu a putut rămâne indiferent la întâlnirea pe care liderii Vladimir Putin (72) și Donald Trump (79) au avut-o, vineri, 15 august 2025, la Anchorage, în statul american Alaska. Evenimentul a fost privit cu mare atenție din fiecare colț al lumii, iar toate gesturile președinților din Rusia și SUA au fost interpretate în multiple feluri. Iar poate cel mai controversat dintre toate a fost cel făcut de Donald Trump, atunci când Vladimir Putin s-a dat jos din aeronava sa. „O zi mai nocivă pentru reputația și credibilitatea SUA decât dezastruoasa debandadă din Afganistan”. Garry Kasparov nu a stat pe gânduri când a văzut ce a făcut Donald Trump în fața lui Vladimir Putin Întâlnirea pe care Donald Trump și Vladimir Putin au avut-o în Alaska încă reprezintă cel mai fierbinte subiect de presă din întreaga lume, chiar și la aproape 24 de ore de la momentul în care discuția dintre cei doi lideri s-a consumat. Principalul subiect de discuție al întâlnirii ar fi trebuit să fie pacea din Ucraina, țară pe care Rusia lui Vladimir Putin a invadat-o la data de 24 februarie 2022 și pe care o atacă în continuare. Însă, după aproximativ trei ore de discuții, președintele american și-a făcut apariția în fața reporterilor și a prezentat două concluzii care spun totul: „Nu există niciun acord până nu se ajunge la un acord” și „Nu avem deloc încheiată o înțelegere…”. Așa cum am precizat deja, gesturile celor doi lideri au fost și ele analizate în amănunt, iar Garry Kasparov, cel mai mare dușman al lui Vladimir Putin, pe care l-a atacat inclusiv de la București, nu s-a putut abține să nu scoată în evidență un detaliu. Încă de când președintele Rusiei a aterizat în Alaska, Donald Trump l-a așteptat ca pe un superior. Iar asta s-a putut înțelege din aplauzele aproape de neînțeles pe care președintele SUA i le-a dedicat omologului său. Concluzia lui Garry Kasparov vizavi de imaginile care au făcut înconjurul planetei a fost următoarea: Aș spune că ziua asta a fost mai nocivă pentru reputația și credibilitatea SUA decât dezastruoasa debandadă din Afganistan. Să găzduiești și să aplauzi un dictator criminal…”, a remarcat fostul campion mondial la șah, pe rețelele de socializare. Rușii au jubilat după ce au văzut cum a fost primit Vladimir Putin Maria Zaharova, reprezentanta oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, a comentat și ea, prin intermediul unei postări realizate pe canalul ei de Telegram, primirea de care a avut parte președintele Vladimir Putin în Alaska. Aceasta a sugerat că gestul lui Donald Trump ar putea fi interpretat drept un pumn în plexul întregului occident: Presa occidentală se află într-o stare care poate fi numită nebunie, la limita nebuniei totale: timp de trei ani au vorbit despre izolarea Rusiei, iar astăzi au văzut covorul roșu care l-a întâmpinat pe președintele rus în Statele Unite”, a transmis Maria Zaharova, citată de agenția Tass.
Prima reacție a lui Zelenski, după summitul din Alaska: Luni mă voi întâlni cu Trump la Washington / Susținem propunerea unei trilaterale
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a avut sâmbătă dimineață o primă reacție după întâlnirea dintre Donald Trump, președintele SUA, și Vladimir Putin, președintele Rusiei. Acesta a transmis, într-o postare pe X, că a vorbit aproximativ o oră cu liderul de la Casa Albă și că luni va merge la Washington pentru a discuta față în față cu acesta. Mai mult, președintele ucrainean a precizat că este de acord cu o „întâlnire trilaterală între Ucraina, SUA și Rusia”. „Ucraina își reafirmă disponibilitatea de a depune eforturi maxime pentru a realiza pacea. Președintele Trump a informat despre întâlnirea sa cu liderul rus și despre principalele puncte ale discuției lor. Este important ca puterea Americii să aibă un impact asupra evoluției situației. Susținem propunerea președintelui Trump privind o întâlnire trilaterală între Ucraina, SUA și Rusia. Ucraina subliniază că problemele cheie pot fi discutate la nivel de lideri, iar un format trilateral este potrivit pentru acest lucru. Luni, mă voi întâlni cu președintele Trump la Washington DC, pentru a discuta toate detaliile privind încetarea crimelor și a războiului. Sunt recunoscător pentru invitație”, a transmis Volodimir Zelenski. Acesta a mai adăugat că, la un moment dat, la convorbirea telefonică cu Donald Trump s-au alăturat și „liderii europeni”, fără a menționa care sunt aceștia. „Este important ca europenii să fie implicați în fiecare etapă pentru a asigura garanții de securitate fiabile împreună cu America. De asemenea, am discutat semnalele pozitive din partea părții americane privind participarea la garantarea securității Ucrainei. Continuăm să ne coordonăm pozițiile cu toți partenerii. Le mulțumesc tuturor celor care ajută”, a mai transmis președintele Ucrainean. FOTO: Profimedia RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Trump, interviu după întâlnirea istorică cu Putin. A evaluat discuția „cu nota 10 din 10”: „Cred că suntem destul de aproape de un acord” „Ai impresia că sunt două lumi complet diferite”. Un expert în limbajul non-verbal traduce gesturile lui Donald Trump Reacțiile liderilor EUROPENI după întâlnirea Trump-Putin: Discuțiile nu au pus în valoare interesele Ucrainei