Răspunsul oficialilor întrebaţi de ce Trump se va întâlni cu Putin la Budapesta: Mama ta a ales
Casa Albă a atras atenţia şi a stârnit controverse după ce doi oficiali ai Preşedinţiei americane au răspuns cu o remarcă surprinzătoare atunci când au fost întrebaţi despre summitul preşedintelui american Donald Trump cu omologul său rus, Vladimir Putin, care ar urma să aibă loc la Budapesta. Trump a anunţat că va avea o altă întâlnire cu Putin pentru a discuta despre războiul din Ucraina, de data aceasta la Budapesta, Ungaria, acelaşi oraş în care, în urmă cu trei decenii, Rusia s-a angajat să nu invadeze Ucraina în schimbul acceptului Kievului de a renunţa la armele sale nucleare. Când reporterul HuffPost a întrebat cine a ales locaţia pentru viitoarea întâlnire a lui Trump cu Putin, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a răspuns: „Mama ta a ales-o”. Şi directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a venit şi el cu acelaşi răspuns: „Mama ta”, scrie The Independent. Reporterul a întrebat-o apoi pe Leavitt dacă i se pare amuzant răspunsul pe care îl oferise, ceea ce a stârnit şi mai multă nemulţumire din partea purtătoarei de cuvânt. „Mi se pare amuzant că te consideri de fapt un jurnalist. Eşti o persoană de extremă stânga pe care nimeni nu o ia în serios, nici măcar colegii tăi din presă, dar pur şi simplu nu-ţi spun asta în faţă. Nu-mi trimite mesaje cu întrebările tale părtinitoare şi absurde”, a răspuns ea. The Independent a contactat Casa Albă pentru a întreba dacă aceasta este un răspuns potrivit, iar purtătorul de cuvânt Taylor Rogers a răspuns că acesta a fost „mai mult decât potrivit”. „Persoana care a primit aceste mesaje nu este un reporter adevărat, ci un activist democrat. Prin urmare, răspunsul pe care l-au primit a fost mai mult decât potrivit. Echipa de presă a Casei Albe preia şi răspunde la sute de solicitări serioase în fiecare zi din partea reporterilor reali, nu avem timp de pierdut cu atacuri partizane”, a spus Rogers. Cheung a redistribuit, de asemenea, o postare X despre schimbul de replici vineri după-amiază, dar nu a făcut niciun comentariu suplimentar.
Războiul din Ucraina, ziua 1.332. Ucraina ar putea folosi împrumutul pentru reparații pentru a cumpăra arme din afara Europei / Curtea poloneză este împotriva trimiterii suspectului ucrainean din cazul Nord Stream în Germania
Documentul, analizat vineri de Reuters, prezintă schița posibilului plan propus de organul executiv al Uniunii Europene în septembrie. Propunerea ar împărți împrumutul în două părți, cea mai mare parte fiind destinată dezvoltării industriei de apărare a Ucrainei și achiziționării de material de apărare în Ucraina și în cele 27 de state membre ale UE. A doua parte ar consta în sprijin bugetar, care ar permite Ucrainei să cumpere arme și din alte surse pentru a o ajuta în lupta sa acerbă împotriva invaziei rusești la scară largă și a intensificării atacurilor cu rachete și drone. Sprijinul bugetar ar ajuta, de asemenea, Kievul să ofere garanțiile financiare necesare pentru a obține asistență suplimentară din partea Fondului Monetar Internațional, se arată în document. Curtea poloneză este împotriva trimiterii suspectului ucrainean din cazul Nord Stream în Germania Deși Varșovia a declarat că decizia privind transferul lui Volodimir Z. în Germania aparține exclusiv instanțelor judecătorești, premierul Donald Tusk a afirmat la începutul lunii octombrie că predarea acestuia nu este în interesul Poloniei. Tusk a afirmat că problema nu era faptul că acele conducte submarine, care leagă Rusia de Germania, au fost aruncate în aer în septembrie 2022, ci faptul că au fost construite. „Persoana urmărită penal, dacă este autorul faptei, are dreptul la imunitate funcțională, care acoperă o faptă comisă în legătură cu activitățile sale pentru statul ucrainean”, a declarat judecătorul Dariusz Lubowski în verdictul său, prin care a decis că cererea Germaniei nu era admisibilă. „Dacă Ucraina a fost într-adevăr organizatorul acestui act de agresiune, atunci numai Ucraina poate fi trasă la răspundere pentru acest eveniment”. Rusia preia controlul asupra a trei sate din estul Ucrainei Ministerul rus al Apărării a anunțat că trupele sale au preluat controlul asupra a trei sate din estul Ucrainei. Satele ocupate sunt Pryvilla, în regiunea Dnipropetrovsk, și Pishchane și Tykhe, în regiunea Harkov. Posibil summit Putin-Trump în următoarele săptămâni Președintele rus Vladimir Putin a discutat la telefon cu prim-ministrul ungar Viktor Orban înaintea întâlnirii cu Donald Trump de la Budapesta. Orban a spus că Ungaria este pregătită să găzduiască liderii și că este „o veste excelentă pentru popoarele iubitoare de pace”. Trump și Putin se întâlnesc la Budapesta pentru discuții de pace Președintele american Donald Trump a anunțat că se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin la Budapesta, ca parte a eforturilor de a opri războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Anunțul a urmat unui apel telefonic de două ore și jumătate între cei doi lideri, în care au convenit și asupra unei întâlniri la nivel înalt SUA – Rusia săptămâna viitoare, pregătită de secretarul de stat Marco Rubio și alți reprezentanți. Putin a avut o întâlnire cu înalți oficiali după o convorbire telefonică cu Trump Președintele rus Vladimir Putin a organizat o ședință a Consiliului de Securitate al Rusiei, după ce a vorbit la telefon cu președintele american Donald Trump. Informația a fost transmisă vineri, de agențiile de presă ruse, care îl citează pe consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov. Conform declarației lui Ușakov, Vladimir Putin a prezentat membrilor Consiliului de Securitate o informare detaliată despre discuția pe care acesta a avut-o cu Donald Trump, notează Reuters. Rusia și Ucraina nu sunt pregătite pentru pace, afirmă Vance înaintea întâlnirii Zelenski-Trump Rusia și Ucraina nu sunt încă pregătite să ajungă la un acord de pace, deși au existat unele progrese în ultimele luni, a spus vicepreședintele american JD Vance, într-un interviu pentru Newsmax. Declarațiile au venit cu o zi înainte ca președintele Donald Trump să se întâlnească la Casa Albă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi urmează să discute despre planul de pace și încheierea conflictului din Ucraina. „Și chiar acum.. rușii și ucrainenii pur și simplu nu sunt în punctul în care să poată face o înțelegere.”, a mai spus acesta. Trump ezită să trimită rachete Tomahawk Ucrainei înaintea întâlnirii cu Zelenski Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite „au nevoie și ele” de rachetele Tomahawk, lăsând sub semnul întrebării posibilitatea de a le furniza Ucrainei. El a spus că nu vrea să „diminueze” rezervele americane, cu o zi înainte de întâlnirea cu Volodimir Zelenski la Washington. Ezitarea vine după o convorbire de peste două ore cu Vladimir Putin, care a avertizat că trimiterea Tomahawk-urilor ar dăuna relațiilor dintre SUA și Rusia. Zelenski urmează să ceară totuși aceste arme cu rază lungă de acțiune pentru a sprijini contraofensiva ucraineană. Explozii în Donețk și Soci, în urma unor atacuri cu drone Explozii puternice au fost raportate în orașul ocupat Donețk și în orașul rusesc Soci, în noaptea de joi spre vineri, în urma unor atacuri cu drone, potrivit autorităților locale și imaginilor publicate pe rețelele de socializare. Mai multe explozii au fost auzite în timpul nopții în Donețk, oraș aflat sub ocupație rusă, precum și în Soci, stațiune de pe litoralul Mării Negre, potrivit relatărilor oficiale și imaginilor difuzate online. Primarul din Soci, Andrei Proșunin, a declarat că sistemele de apărare aeriană au fost activate și că orașul a fost ținta unui atac cu vehicule aeriene fără pilot, potrivit Kyiv Independent. „Apărarea aeriană este în acțiune. Se respinge un atac cu drone,” a transmis acesta. Donald Trump dă vina pe „relația proastă” dintre Zelenski și Putin pentru eșecul păcii în Ucraina Președintele american Donald Trump a declarat că eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina sunt îngreunate de „relația teribilă” dintre liderii Rusiei și Ucrainei, adăugând că diplomația internațională depinde în mare măsură de relațiile personale dintre șefi de stat. Donald Trump a afirmat joi, la Casa Albă, că tensiunile dintre Vladimir Putin și Volodimir Zelenski reprezintă principalul obstacol în calea negocierilor de pace pentru Ucraina, scrie The Guardian. „Avem o problemă, cei doi nu se înțeleg prea bine și uneori e greu să organizezi întâlniri,” a spus președintele.
Moartea care l-a întristat pe Vladimir Putin. Rusia e în doliu pentru marele ei campion
Vladimir Putin a reacționat după decesul unui mare sportiv din Federația Rusă. Președintele statului est-european a oferit un mesaj public după dispariția lui Aleksandr Dityatin, un triplu campion olimpic la gimnastică, care a primit primul 10 din istorie la secția masculină. După ce a aflat vestea că fostul gimnast a decedat la vârsta de doar 68 de ani, Vladimir Putin i-a oferit un ultim omagiu lui Aleksandr Dityatin. Triplul campion olimpic va fi îngropat în orașul său natal, Sankt Petersburg. Un triplu campion olimpic rus a decedat. Vladimir Putin a oferit un ultim omagiu Federația Internațională de Gimnastică a oferit anunțul despre decesul fostului gimnast rus. Aleksandr Dityatin a murit la vârsta de doar 68 de ani. Recordmenul din estul Europei deține mai multe distincții importante. Vladimir Putin este un apropiat al acestui sport. „Alexander Dityatin, primul gimnast care a obținut nota perfectă de 10 într-o competiție olimpică și singurul care a câștigat opt medalii la o singură ediție a Jocurilor Olimpice, a decedat la vârsta de 68 de ani”, au transmis reprezentanții Federației Internaționale de Gimnastică, pe website-ul oficial. Fostul sportiv a participat de-a lungul carierei sale la două ediții ale Jocurilor Olimpice, anume Montreal 1976 și Moscova 1980. Sub drapelul URSS, Dityatin a obținut un total de trei medalii de aur, șase medalii de argint și o medalie de bronz la cele două ediții. Mesajul lui Vladimir Putin după decesul fostului gimnast rus Vladimir Putin a oferit un mesaj public după decesul lui Dityatin. Președintele rus i-a oferit un ultim omagiu triplului campion olimpic. Liderul est-european l-a caracterizat pe răposat drept „puternic”, „exigent”, „hotărât”, „strălucitor”. „Vă rugăm să primiți cele mai sincere condoleanțe, cuvintele noastre sincere de simpatie și sprijin în legătură cu moartea lui Aleksandr Nikolaevich Dityatin. Un triplu campionă olimpic, un reprezentant legendar al școlii naționale de gimnastică artistică, a decedat. Aleksandr Dityatin a fost o persoană hotărâtă, cu o voință puternică și exigentă, iar această dăruire deplină a devenit cheia realizărilor sale remarcabile și a victoriilor strălucite. El a cultivat aceleași calități și la numeroșii săi elevi. Amintirea strălucitoare a lui Aleksandr Nikolaevich Dityatin va rămâne pentru totdeauna în inimile familiei și prietenilor săi, ale camarazilor săi de la ‘Dinamo’ din Leningrad și ale echipei noastre naționale”, a spus Vladimir Putin. Aleksandr Dityatin deține în acest moment recordul pentru cele mai multe medalii obținute la o singură ediție a Jocurilor Olimpice. Rusul împarte distincția cu înotătorul american Michael Phelps. Totodată, el a obținut primul „10” curat din istoria gimnasticii masculine, în aceeași ediție a Jocurilor Olimpice în care Nadia Comăneci a reușit aceeași performanță istorică.
Războiul din Ucraina, ziua 1.330. Trump îi cere lui Putin să facă ceva” pentru a opri războiul / Miniștrii Apărării din UE și NATO discută sprijinul pentru Ucraina
Evacuări masive în zona Kupiansk din cauza ofensivei ruse Autoritățile ucrainene au ordonat evacuarea a peste 400 de familii din zeci de sate din apropierea orașului Kupiansk, în nord-estul țării, din cauza intensificării atacurilor rusești. Guvernatorul regiunii Harkov a anunțat că peste 600 de copii trebuie mutați în siguranță. Kupiansk, oraș aproape distrus, a devenit din nou o țintă majoră pentru forțele Moscovei. Zelenski spune că armata ucraineană apără pozițiile cheie de pe front, în timp ce Rusia susține că are avantajul strategic în mai multe zone. Zelenski îi retrage primarului din Odesa cetățenia ucraineană Președintele Volodimir Zelenski i-a revocat marți cetățenia primarului Odesa, Hennadii Trukhanov, susținând că acesta deținea și un pașaport rusesc. Trukhanov neagă că are pașaport rus, spune că va ataca decizia în instanță și afirmă că va rămâne primar, în timp ce oficialilor ucraineni le este interzisă dubla cetățenie. Agenția de securitate SBU a spus că deține dovezi și a postat o fotocopie a pașaportului rusesc, iar la Odesa s-au adunat protestatari care cer înlocuirea sa. Trump spune că Putin ar trebui să „facă ceva” pentru a pune capăt războiului din Ucraina și citează pierderi rusești de „un milion și jumătate” Miniștrii Apărării din UE și NATO se reunesc pentru discuții despre sprijinul militar pentru Ucraina Miniștrii Apărării ai statelor membre NATO și UE vor participa miercuri la trei reuniuni la Bruxelles, axate pe livrările de arme către guvernul de la Kiev, au anunțat oficiali ai alianței și ai UE. Programul începe dimineața cu o întâlnire ministerială la sediul NATO, urmată de reuniunea grupului de contact pentru Ucraina, la nivel de miniștri ai Apărării. Seara, majoritatea miniștrilor (cu excepția SUA, Canadei și Norvegiei) vor participa la o cină de lucru informală la Consiliul Uniunii Europene, condusă de Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.
Maria Zaharova îi „plânge” pe moldoveni după alegeri: Se transformă într-o colonie a Occidentului / „S-au trezit ostatici”
Maria Zaharova a avut o primă reacție după alegerile din Moldova. „Situația politică de după alegerile parlamentare din Republica Moldova demonstrează faptul că țara devine o colonie a Occidentului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe. Reamintim că Maia Sandu a devenit președintele Republicii Moldova pe 24 decembrie 2020. Zaharova a subliniat că situația care se observă acum în republică este „o consecință naturală a politicilor forțelor pro-occidentale, care au ajuns la putere la sfârșitul anului 2020”, transmite agenţia rusă de presă RIA Novosti, citată de Rador Radio România. Potrivit afirmaţiilor Mariei Zaharova, în loc de promisiunile de libertate, democrație și prosperitate economică, țara se cufundă din ce în ce mai mult în sărăcie și într-o perioadă de „teribilă inchiziție medievală vest-europeană.” „Se transformă literalmente într-o colonie a Occidentului”, a declarat diplomatul rus în timpul briefingului. Zaharova a adăugat că, în aceste circumstanțe, cel mai îngrijorător lucru este soarta moldovenilor de rând, care s-au trezit „ostatici ai cursului anti-popular” al elitelor pro-occidentale, care au uzurpat puterea în propria lor țară. Maia Sandu câștigă la PAS alegerile din Moldova Amintim că, pe 28 septembrie au avut loc alegeri parlamentare în Republica Moldova. Partidul de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-european, a câștigat, obținând 50,2% din voturi. Partidele de opoziție au obținut împreună 49,8% din voturi. În urma numărării voturilor din interiorul ţării, Comisia Electorală Centrală a anunţat că opoziția din Republica Moldova a depășit partidul de guvernământ, care a obținut doar 44,13%. Sursă foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Maia Sandu câștigă la PAS alegerile din Moldova. Partidul prezidențial se clasează pe primul loc cu 50.20%, urmat de Blocul Patriotic (24.17%) Totuși, cât de gravă e amenințarea Rusiei la adresa Europei? Țările NATO o percep diferit, diferențele de opinii aduc COMPROMISURI. „Așa era și în timpul Războiului Rece” Alegeri în Republica Moldova. Nicușor Dan: „E o chestiune foarte serioasă, o zi DECISIVĂ” / „Este foarte important ca oamenii să iasă la vot” Alegeri peste Prut. Patrick André de Hillerin: „Este total DEFECT din punct de vedere democratic ce se întâmplă în Republica Moldova” / „Un eșec total al democrației, o bătaie de joc la adresa bunului-simț”
Rusia a trimis aproape 6.900 de drone împotriva Ucrainei în septembrie
Rusia a desfășurat aproape 6.900 de drone împotriva Ucrainei în luna septembrie, conform declarațiilor făcute joi de comandantul ucrainean Oleksandr Syrskyi. „În septembrie, inamicul a folosit aproape 6.900 de drone în timpul atacurilor în masă asupra Ucrainei, inclusiv peste 3.600 de drone Shahed”, a scris Oleksandr Syrskyi pe Telegram. Dronele Shahed, create inițial în Iran și produse acum în Rusia sub denumirea Geran-2, au devenit o piesă de rezistență pentru armata rusească. Zonele urbane, clădirile, obiectivele civile, sunt frecvent ținta acestor drone. „Invadatorii ruși au intensificat atacurile asupra zonelor de pe linia frontului și asupra frontierei. Ei atacă în mod activ infrastructura critică și țintele civile”, a precizat Syrskyi. El a explicat că Ucraina își întărește apărarea și aplică metode noi pentru a opri atacurile cu drone, spunând că majoritatea aparatelor lansate de Rusia sunt doborâte de interceptori. De la începutul invaziei pe scară largă din 2022, Rusia a lansat aproape 50.000 de drone Shahed asupra Ucrainei. Atacurile cu aceste arme au ucis peste 250 de civili, relatează Kyiv Independent. Putin, ironic despre lansarea dronelor Joi, la Clubul de Discuții Valdai din orașul Sochi, președintele Vladimir Putin a făcut un comentariu ironic privind îngrijorarea statelor europene cu privire la utilizarea dronelor. Președintele rus a negat acuzațiile privind trupe la granița cu Finlanda. Când a fost întrebat „De ce ați trimis atât de multe drone în Danemarca?”, Vladimir Putin a râs și a spus că „Nu o voi mai face”. Putin a avut un răspuns și împotriva președintelui american Donald Trump, care recent a calificat Rusia drept „un tigru de hârtie”. „Nu voi numi niciodată pe nimeni tigru de hârtie, dar Rusia a cheltuit milioane și milioane de dolari pe bombe, rachete, muniție și vieți, viețile lor, și practic nu a câștigat niciun teritoriu”, a declarat Donald Trump săptămâna trecută. „Un tigru de hârtie. Ce urmează apoi? Du-te și ocupă-te de acest tigru de hârtie”, a răspuns Putin. Mai multe țări europene, inclusiv Danemarca, Germania și Polonia, au raportat în ultimele săptămâni incidente cu drone necunoscute. Autoritățile poloneze au spus că Moscova a încălcat în mod intenționat spațiul lor aerian.
Războiul din Ucraina, ziua 1.315. Costa vrea să evite veto-ul Ungariei privind aderarea Ucrainei la UE / Ursula: UE oferă 2 milioane de dolari pentru dronele Ucrainei
Viktor Orban anunță că Ungaria va doborî dronele rusești care îi vor încălca spațiul aerian Ungaria „nu se teme” să doboare dronele rusești dacă acestea încalcă accidental sau intenționat spațiul aerian maghiar, a declarat premierul Viktor Orban într-un interviu, potrivit The Kyiv Independent. Rusia dorește să includă armele nucleare franceze și britanice în negocierile privind dezarmarea Rusia dorește să includă armele franceze și britanice în negocierile pentru prelungirea tratatului START privind controlul armelor nucleare. Tratatul expiră în februarie 2026. Trimisul special al SUA în Ucraina: Washingtonul este în contact cu Belarusul pentru a asigura comunicarea cu Putin Statele Unite colaborează cu Belarusul în cadrul eforturilor de menținere a canalelor de comunicare deschise cu Vladimir Putin, a declarat marți, la Forumul de Securitate de la Varșovia, trimisul special al SUA în Ucraina, Keith Kellogg, potrivit The Kyiv Independent. Ucraina a scos din funcțiune un sistem rusesc de rachete antiaeriene în Crimeea O lovitură cu drone a Forțelor Speciale ucrainene a scos din funcțiune radarul unui sistem rusesc S-400 din Crimeea ocupată, reducând semnificativ eficiența apărării aeriene rusești. Trupele speciale ucrainene au lovit marți dimineața radarul sistemului rusesc de apărare aeriană S-400 Triumph, amplasat în Crimeea ocupată. Potrivit raportului oficial publicat pe Telegram, fără radarul de supraveghere și ghidare, întregul complex devine inutilizabil în luptă: „Radarul reprezintă ochii sistemului S-400. Fără el, întregul complex își pierde capacitatea de luptă”, au explicat militarii ucraineni. Rusia va reduce cheltuielile pentru apărare în 2026, dar va crește finanțarea propagandei Rusia va reduce cheltuielile pentru apărare în 2026, dar va crește foarte mult finanțarea propagandei, anunță Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). O analiză realizată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a arătat că, în 2026, Kremlinul intenționează să reducă cheltuielile pentru apărare și plățile către armată, crescând în același timp foarte mult finanțarea pentru propaganda de stat, potrivit Pravda, varianta ucraineană. Analiza ISW a vizat proiectul de buget federal rus pentru perioada 2026-2028, prezentat de guvern Dumei de Stat pe 29 septembrie. Ursula Von Der Leyen: UE va aloca peste 2 miliarde de dolari pentru drone destinate Ucrainei Uniunea Europeană va aloca 2,3 miliarde de dolari pentru drone destinate Ucrainei, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, marți, înaintea unei reuniuni a Colegiului de Apărare al Comisiei Europene, scrie The Kyiv Independent. Anunțul vine în contextul în care UE încearcă să-și consolideze apărarea și să aprofundeze cooperarea cu Ucraina în fața încălcărilor spațiului aerian de către Rusia. Ucraina a ucis un locotenent-colonel rus, susțin serviciile de informații Un ofițer superior al Gărzii Naționale Ruse și alți doi membri ai serviciului au fost uciși într-o operațiune a serviciilor secrete ucrainene în Caucazul de Nord, sâmbătă, a declarat serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR), potrivt The Kyiv Independent. Locotenent-colonelul, asistentul său și un șofer au fost uciși în apropierea satului Tambukan din regiunea Stavropol din Rusia, în timp ce se deplasau către un poligon de antrenament, a dezvăluit, marți, agenția. Președintele Consiliului European caută să evite veto-ul Ungariei privind aderarea Ucrainei la UE Suedia: Încă nu s-a ajuns la un acord privind avioanele Gripen pentru Ucraina Atacurile rusești ucid 9 civili și rănesc 15 în Ucraina Polonia continuă să finanțeze Starlink pentru Ucraina Polonia va continua să susțină sistemul de comunicații Starlink în Ucraina, după ce președintele Karol Nawrocki a semnat legislația aferentă. Peste 29.000 dintre cele peste 50.000 de terminale Starlink din Ucraina au fost furnizate de Varșovia, asigurând conectivitatea esențială pentru spitale, școli și infrastructura critică în timpul războiului. Atac cu dronă rusească ucide o familie întreagă în regiunea Sumî Un atac cu dronă lansat de Rusia în noaptea de 30 septembrie a lovit o locuință din satul Chernechchyna, regiunea Sumî, ucigând o familie întreagă. Victimele sunt un cuplu și cei doi copii ai lor de patru și șase ani, trupurile fiind recuperate de salvatori dintre ruine. Zelenski cere producție maximă de drone și rachete Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut ca producătorii ucraineni de drone și rachete să funcționeze la capacitate maximă, subliniind că infrastructura internă nu este exploatată suficient și insistând că statul trebuie să plaseze comenzi reale și să finanțeze producția. Volodimir Zelenski a anunțat că a convocat o ședință cu factori decidenți din domeniul apărării și cu reprezentanți ai companiilor militare pentru a discuta prioritățile strategice privind producția de armament. Scopul declarat: „să producem la maximum”, deoarece capacitățile interne ale Ucrainei „sunt încă departe de lucra la capacitate”, relatează Ukrinform. Zelenski a spus că în cadrul discuției au participat producătorii de armament pe termen lung, oficiali ai Ministerului Apărării și reprezentanți ai forțelor de securitate, iar tema centrală a fost volumele de producție. Putin susține că Rusia câștigă „lupta dreaptă” din Ucraina Europa nu mai este în pace cu Rusia, afirmă cancelarul german Președintele Poloniei propune lege privind negarea masacrului de la Volîn Președintele polonez Karol Nawrocki a depus un proiect de lege care prevede sancțiuni pentru răspândirea „afirmațiilor false” despre masacrul de la Volîn și despre crimele comise de anumite grupări ucrainene în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Inițiativa include și echivalarea simbolurilor UPA cu cele naziste și comuniste, precum și măsuri mai dure privind cetățenia și trecerile ilegale ale frontierei. Specialiști ucraineni la exerciții antidronă în Danemarca
Războiul din Ucraina, ziua 1.315. Zelenski cere producție maximă de drone / Putin: Rusia câștigă lupta dreaptă din Ucraina
Atac cu dronă rusească ucide o familie întreagă în regiunea Sumî Un atac cu dronă lansat de Rusia în noaptea de 30 septembrie a lovit o locuință din satul Chernechchyna, regiunea Sumî, ucigând o familie întreagă. Victimele sunt un cuplu și cei doi copii ai lor de patru și șase ani, trupurile fiind recuperate de salvatori dintre ruine. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut ca producătorii ucraineni de drone și rachete să funcționeze la capacitate maximă, subliniind că infrastructura internă nu este exploatată suficient și insistând că statul trebuie să plaseze comenzi reale și să finanțeze producția. Volodimir Zelenski a anunțat că a convocat o ședință cu factori decidenți din domeniul apărării și cu reprezentanți ai companiilor militare pentru a discuta prioritățile strategice privind producția de armament. Scopul declarat: „să producem la maximum”, deoarece capacitățile interne ale Ucrainei „sunt încă departe de lucra la capacitate”, relatează Ukrinform. Zelenski a spus că în cadrul discuției au participat producătorii de armament pe termen lung, oficiali ai Ministerului Apărării și reprezentanți ai forțelor de securitate, iar tema centrală a fost volumele de producție. Putin susține că Rusia câștigă „lupta dreaptă” din Ucraina Europa nu mai este în pace cu Rusia, afirmă cancelarul german Președintele Poloniei propune lege privind negarea masacrului de la Volîn Președintele polonez Karol Nawrocki a depus un proiect de lege care prevede sancțiuni pentru răspândirea „afirmațiilor false” despre masacrul de la Volîn și despre crimele comise de anumite grupări ucrainene în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Inițiativa include și echivalarea simbolurilor UPA cu cele naziste și comuniste, precum și măsuri mai dure privind cetățenia și trecerile ilegale ale frontierei. Specialiști ucraineni la exerciții antidronă în Danemarca
Analiză | Mărirea și decăderea reprezentantului lui Putin. După 35 de ani de colaborare, Dmitri Kozak a fost trecut pe linie moartă prin demisie
Timp de peste trei decenii, Dmitri Kozak a fost unul dintre cei mai de încredere mediatori ai lui Putin în relațiile cu țările post-sovietice. Dar războiul din Ucraina i-a făcut serviciile inutile. Dar războiul din Ucraina a făcut ca serviciile sale să devină redundante. Pe 18 septembrie, Vladimir Putin a acceptat demisia adjunctului șefului de cabinet al Kremlinului, Dmitri Kozak, care fusese alături de el încă de la începutul carierei politice a președintelui la Sankt Petersburg, în anii `90. Ani întregi, Kozak a supravegheat relațiile Rusiei cu țările post-sovietice și a fost responsabil de negocierile cu Ucraina înainte de invazia declanșată în data de 24 februarie 2022. Aparent, decizia de a demisiona a fost a lui Kozak, numai că zvonurile despre plecarea sa circulau de ceva vreme, notează jurnalistul Vladimir Solovyov – specializat în relațiile Rusiei cu statele post-sovietice – într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace. „Kozak a devenit cunoscut pentru aparenta sa opoziție față de invadarea Ucrainei de către Rusia. La infama reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei din 21 februarie 2022 – cu trei zile înainte ca tancurile rusești să treacă granița – se presupune că el s-a opus acțiunii militare”, continuă Solovyov. Vladimir Putin și Dmitri Kozak | Foto – Profimedia Images „Kozak l-a întâlnit pe Putin când lucrau amândoi la Sankt Petersburg, în anii `90” Discursul anti-război al lui Kozak nu a fost niciodată publicat. Conform unor scurgeri de informații din presă, acesta a vorbit timp de aproximativ patruzeci de minute, deși cuvintele sale au fost decupate din versiunea televizată. Cu toate acestea, transcrierea întâlnirii de pe site-ul Kremlinului sugerează că opinia sa a mers împotriva curentului: a fost singura persoană prezentă care nu a spus că Rusia ar trebui să recunoască independența așa-numitelor Republici Populare Donețk și Republici Populare Luhansk sau să anexeze estul Ucrainei. „De la începutul războiului la scară largă, Kozak nu a apărut în public și nici nu a făcut vreo declarație. Nu a fost inclus în delegația rusă pentru discuțiile cu Ucraina în Belarus sau ulterior la Istanbul. Dacă e să dăm crezare presei occidentale, Kozak consideră invazia la scară largă o greșeală și a încercat să-l convingă pe Putin să pună capăt luptelor. Deși se pare că decizia de a demisiona a fost chiar a lui Kozak, nu știm acest lucru cu siguranță. Dacă este adevărat, poate că a fost pentru că și-a dat seama că războiul însemna că nu mai era nevoie de abilitățile sale de negociere. Avocat de profesie, Kozak l-a întâlnit pe Putin când lucrau amândoi la Sankt Petersburg, în anii `90. Când Putin a fost ales președinte, Kozak s-a mutat la Kremlin. Prima sa misiune majoră de politică externă a venit la scurt timp după aceea: să încerce să găsească o soluție la conflictul dintre Moldova și provincia sa separatistă Transnistria. Când președintele moldovean de atunci, Vladimir Voronin, i-a cerut lui Putin să ajute la reluarea negocierilor în 2003, Putin l-a pus la conducere pe Kozak, preferându-l diplomaților ruși”, mai scrie Vladimir Solovyov. 2020 – Vladimir Putin și Dmitri Kozak | Foto – Profimedia Images De ce a aruncat Kozak cu pachetul de țigări în Smirnov Între iulie și noiembrie 2023, Kozak s-a angajat într-o diplomație intensă, călătorind între Moscova, Chișinău, Kiev și Tiraspol. Cel mai mare obstacol în calea unificării s-au dovedit a fi autoritățile transnistrene, iar Igor Smirnov, liderul de la Tiraspol, nu s-a temut să se opună Moscovei. „În timpul uneia dintre vizitele lui Kozak, Smirnov a spus că Transnistria există de treisprezece ani – și va exista cel puțin tot atât de mult timp. Reacția lui Kozak a fost să arunce un pachet de țigări în el. Cu toate acestea, până la sfârșitul acelui an, a apărut un plan pentru rezolvarea conflictului. Planul respectiv era cunoscut sub numele de Memorandumul Kozak. Acesta prevedea ca Moldova să devină o federație care să includă Transnistria ca regiune autonomă cu drepturi suplimentare. De asemenea, Moldova trebuia să fie neutră și complet demilitarizată. În cele din urmă, atât rusa, cât și limba moldovenească urmau să fie limbi de stat, iar noua țară unificată urma să aibă o prezență militară rusă până în 2020. Putin plănuia să zboare în Moldova pentru semnarea documentului, când Voronin s-a retras în ultimul moment. Conform versiunii evenimentelor larg acceptate la Moscova, liderul moldovean și-a schimbat părerea sub presiunea țărilor occidentale. Voronin însuși spune că Moscova a încercat să impună condiții de ultim moment. Acest eșec, însă, nu a avut un impact asupra poziției interne a lui Kozak. Ulterior, a fost numit trimisul lui Putin în Districtul Federal de Sud, care includea și Caucazul de Nord, o zonă problematică. În acest rol, Kozak a supravegheat pregătirile pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 de la Soci și a fost responsabil de integrarea Crimeei după anexarea acesteia de la Ucraina. În timpul perioadei «Crimeea» a lui Kozak, el a sugerat organizarea unui al doilea referendum în peninsula disputată – și invitarea unor observatori internaționali de data aceasta pentru a încerca să obțină recunoașterea internațională a dominației ruse. Putin nu i-a dat undă verde”, mai scrie Vladimir Solovyov. August 2021 – Dmitri Kozak și Serghei Lavrov „Nu fusese planul lui Kozak să deschidă calea pentru alegerea Maiei Sandu” În 2018, Kozak a fost din nou numit la conducerea supravegherii spațiului post-sovietic și i s-a oferit o nouă oportunitate de a aborda problema Transnistriei. De data aceasta, el a contribuit la sfârșitul regimului oligarhic al lui Vladimir Plahotniuc, presând partidul socialist pro-Moscova din Republica Moldova să intre într-o coaliție cu partidele pro-occidentale. „Nu fusese planul lui Kozak să deschidă calea pentru alegerea Maiei Sandu, pro-occidentale, ca președinte al Republicii Moldova, ceea ce s-a și întâmplat ulterior. În schimb, el încerca să reseteze guvernul din Republica Moldova ca prim pas către un nou proces de pace. Cu alte cuvinte, a avut un succes pe jumătate. Kozak a fost, de asemenea, profund implicat în negocierile cu Ucraina. El s-a certat cu consilierul prezidențial Vladislav Surkov, care a fost însărcinat cu supravegherea negocierilor
Analiză | Războiul nu aduce voturi. Alegerile regionale din Rusia și EXPERIMENTELE Kremlinului. Repetiție generală pentru votul din Duma de Stat, din 2026
Pentru „managerii politici” ai Kremlinului, alegerile organizate la începutul lunii septembrie – pentru guvernatori și adunări legislative regionale – au fost o repetiție generală pentru votul din Duma de Stat din 2026. În timpul campaniei electorale, partidul de guvernământ Rusia Unită a folosit, în principal, sloganuri tradiționale care promiteau „dezvoltare” și „stabilitate”. Au existat câteva experimente cu mesaje pro-război, dar acestea au fost un eșec. În timp ce majoritatea candidaților din partea partidului Rusia Unită – cel mai puternic partid din Rusia lui Vladimir Putin – au ignorat, pur și simplu, conflictul din Ucraina, cei care nu au făcut-o au fost pedepsiți de alegători. S-a creat, astfel, o enigmă în ceea ce privește viitoarele alegeri. În același timp, partidelor de opoziție controlate de Kremlin, în democrația strict administrată a Rusiei, li s-a permis să încerce o retorică naționalistă și anti-migrație. Această schimbare spre dreapta a însemnat că exista un risc mai mic ca cineva să încerce să exploateze probleme sociale reale – o tactică care ar fi putut afecta grav sprijinul pentru Rusia Unită. „În ciuda implicării Rusiei Unite în efortul de război al Rusiei, partidul a încercat să evite menționarea conflictului din Ucraina în campanii electorale. Strategii partidului erau prea conștienți că acest lucru i-ar înstrăina pe alegătorii, care susțin mesajele de stabilitate, dar sunt sătui de război. Conform celui mai recent sondaj realizat de firma de sondaje Levada Center, două treimi dintre ruși sunt dornici să vadă discuții de pace”, notează jurnalistul Andrei Pertsev într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace. Vladimir Putin pregătește alegerile pentru Duma de Stat din 2026 | Foto – Profimedia Images Evidențierea războiului din Ucraina, efect electoral negativ Strategii partidului au avut dreptate, iar atunci când războiul a fost inclus în campanii electorale, acesta a prejudiciat candidații pro-regim. Guvernatorul interimar al regiunii Sverdlovsk, Denis Pasler, de exemplu, a încercat să se prezinte ca unul dintre cei mai pro-război și patriotici lideri regionali ai Rusiei. A subliniat legăturile sale cu comandantul militar devenit politician Artiom Joga, a participat la evenimente pro-război, a vorbit despre utilizarea fondurilor regionale pentru creșterea salariilor soldaților și a adoptat sloganuri pro-război. „Este posibil ca această abordare să-i fi câștigat lui Pasler prieteni la Kremlin, dar nu a fost bine primită într-una dintre regiunile mai democratice ale Rusiei. Cu puțin timp înainte de vot, specialiștii unei case de sondaje au prezis că Pasler va câștiga 54% – un rezultat teribil de prost pentru un candidat al regimului în sistemul trucat al Rusiei. Staff-ul de campanie al lui Pasler a apăsat pedala de accelerație, iar în ziua alegerilor a obținut un procent – încă moderat – de 61,3%. Denis Pasler | Foto – Profimedia Images Un alt exemplu al efectului electoral negativ al scoaterii în prim-plan al războiului a venit din regiunea Tambov. Acolo, guvernatorul interimar Evgheni Pervișov – membru al așa-numitei «noua elită a lui Putin», care se înscrisese public într-un batalion de voluntari în Ucraina (deși nu există nicio dovadă că ar fi participat efectiv la acțiuni militare) – a obținut 74%. Deși acest rezultat a fost mai bun decât cel obținut de Pasler, regiunea Tambov este deja cunoscută pentru rezultatele bune ale candidaților pro-guvernamentali. Predecesorul lui Pervișov, Maksim Egorov, a obținut 83%”, amintește Pertsev. Vladimir Putin, în timpul unei întîâlniri cu liderii facțiunilor din Duma de Stat Temă grea pentru „managerii politici” ai Kremlinului De asemenea, mai scrie Andrei Pertsev, a fost elocvent faptul că partidul de opoziție pro-război Rusia Dreaptă a avut rezultate mai slabe în majoritatea regiunilor decât în alegerile anterioare. „În regiunea Kostroma, de exemplu, rezultatul său a scăzut cu 3 puncte procentuale (la 6%), iar în regiunea Kurgan cu aproape 5 puncte procentuale (la 5%). Per total, experimentele Rusiei Unite cu mesaje pro-război sugerează că ar fi profund neînțelept ca partidul să prezinte un număr mare de militari drept candidați la alegerile parlamentare din 2026. La ultimele alegeri parlamentare din Rusia, din 2021, Rusia Unită a câștigat oficial 49,8% din voturi. Acum, casa de sondaje care lucrează îndeaproape cu Kremlinul, plasează partidul la 34,1%. Dacă multe personalități militare vor candida, acest lucru nu va spori nici șansele Rusiei Unite, nici prezența la vot. Cu toate acestea, obsesia personală a președintelui rus Vladimir Putin pentru conflictul în curs cu Ucraina înseamnă că managerii politici ai Kremlinului nu vor avea voie să desfășoare o campanie complet lipsită de referințe la război. O altă evoluție nouă în cadrul acestor alegeri a fost decizia de a permite partidelor de opoziție controlate de Kremlin – Partidul Liberal Democrat Naționalist din Rusia (LDPR), partidul centrist Poporul Nou și Rusia Dreaptă – să folosească o retorică anti-imigrație și naționalistă. Apelul LDPR de a interzice imigranților să își aducă familiile în Rusia i-a ajutat, se pare, să ajungă pe locul doi în alegerile regionale pentru adunări. Conform rezultatelor oficiale, LDPR s-a clasat pe locul doi în șapte din cele unsprezece regiuni în care au avut loc voturile. Atât LDPR, cât și partidul Poporului Nou au avut permisiunea de a folosi sloganuri naționaliste moderate în cadrul campaniilor lor – și ambele partide au fost mulțumite de rezultatele lor, ceea ce înseamnă că aceste sloganuri vor fi probabil folosite din nou în perioada premergătoare votului din Duma de Stat”, continuă Andrei Pertsev. Se încearcă îndepărtarea alegătorilor de Partidul Comunist Timp de mulți ani, retorica anti-imigrație și sloganurile naționaliste au fost subiecte tabu pentru partidele de opoziție „din sistem” din Rusia. Acest lucru pare să nu mai fie valabil. Unul dintre motive este că managerii politici ai Kremlinului vor să încerce să îndepărteze alegătorii de Partidul Comunist – în mod tradițional al doilea cel mai popular partid din Rusia și unul dintre cele mai puțin flexibile. „Permisiunea ca unele partide politice să se îndrepte spre dreapta este, de asemenea, o tactică a Kremlinului pentru a încerca să le împiedice să exploateze unele dintre problemele sociale care îi preocupă cu adevărat pe alegători. Campania electorală regională pare să fi semnalat o serie de probleme pentru Kremlin. Deși Putin este în mod clar mulțumit