Cum au ajuns pastilele de slăbit să schimbe și industria alimentară, nu numai aspectul fizic
În doar doi ani, o nouă clasă de medicamente a reușit ceva ce alte tratamente au făcut în decenii. Medicamentele care suprimă apetitul, precum Mounjaro sau Ozempic, au prins foarte repede la public: 2,5 milioane de oameni le folosesc deja în Marea Britanie. Dintre aceștia, un milion s-au adăugat doar în ultimele șase luni. Asta înseamnă unul din 20 de adulți, potrivit Financial Times. Ca termen de comparație, statinele (medicamentele pentru colesterol, cu beneficii dovedite pentru sănătatea pe termen lung) au avut nevoie de 17 ani ca să ajungă la același nivel de utilizare. Diferența spune multe despre ce contează, de fapt, pentru oameni. Mai ales că aceste pastile nu sunt deloc ieftine. Mulți dintre cei care folosesc medicamentele plătesc din buzunar până la 3.000 de lire pe an. Și nu vorbim doar despre cei cu venituri mari: sunt tot mai multe cazuri în care oameni cu salarii modeste renunță la lucruri esențiale ca să își permită tratamentul. Cererea este atât de mare încât a apărut, aproape peste noapte, și o piață neagră. De ce această obsesie? Pentru că, dincolo de sănătate, contează enorm cum arătăm. Cei care iau Mounjaro nu o fac doar ca să se simtă mai bine, ci și ca să arate mai bine. Iar pe măsură ce aceste medicamente vor deveni mai ieftine și vor apărea sub formă de pastile, nu injecții, impactul lor asupra societății va fi uriaș. Sfârșitul „ciclului junk food”? Timp de zeci de ani, industria alimentară și consumatorii au fost prinși într-un cerc vicios. Companiile au devenit extrem de pricepute în a crea produse care fac combinația perfectă de gusturi. Noi mâncăm mai mult, ei produc mai mult, profiturile cresc, insă sănătatea noastră se deteriorează. Acest „ciclu al junk food-ului” începe acum să se rupă. Nu prin educație alimentară sau voință, ci prin farmacologie. Medicamentele de tip GLP-1 nu sunt simple „pastile de slăbit”. Ele modifică modul în care creierul percepe recompensa și reduc drastic pofta pentru alimentele ultraprocesate. Rezultatul? Oamenii care le folosesc mănâncă cu 15 până la 35% mai puține calorii. Dar, foarte important, nu taie la întâmplare. Renunță în special la produsele cele mai profitabile pentru industrie: snacks-uri, dulciuri, alimente grase. Pentru un mare producător de gustări, o scădere susținută de doar 5% a volumelor vândute poate fi un dezastru. Fabricile nu pot fi „încetinite” ușor. Apar așa-numitele „active blocate”: linii de producție uriașe, construite pentru milioane de batoane de ciocolată sau pungi de chipsuri, pentru care cererea începe să dispară. Lovitura neașteptată pentru magazinele „de la bloc” Nici retailul nu scapă, dar efectele sunt surprinzătoare. Cele mai afectate ar putea fi magazinele „de la bloc”, care trăiesc din cumpărături impulsive: dulciuri, snacks-uri sărate, alcool, țigări, vape-uri. Studiile arată deja că medicamentele care taie pofta de mâncare reduc dorința pentru ele. Multe companii alimentare abia acum încep să realizeze amploarea schimbării. Unele sunt încă în negare. Altele încearcă soluții diverse, cum ar fi game „speciale” pentru cei care folosesc aceste medicamente. Dar adevărul e că nu poți scoate zahărul și grăsimea dintr-un produs creat să dea dependență și să te aștepți să se vândă la fel. Unele grupuri aleg pur și simplu să scape de brandurile vulnerabile. Unilever, de exemplu, și-a separat recent afacerea de înghețată, evaluată la miliarde de euro. Tendința obligă industria să-și regândească modelul de business Datele preliminare arată că 2025 ar putea fi primul an din istorie în care volumul total de mâncare consumat în SUA scade. Asta obligă industria să-și regândească modelul de business. Cei care mănâncă mai puțin vor ca fiecare masă să conteze. Deja se vede o orientare spre alimente dense nutritiv, bogate în proteine și micronutrienți, pentru a evita carențele și pierderea masei musculare. Pentru producători, asta înseamnă mai mult decât ambalaje mai mici. E nevoie de produse noi, gândite pentru porții reduse, dar care justifică un preț mai mare prin calitate reală, nu doar printr-un gust care creează dependență. Și supermarketurile trebuie să se reinventeze. Zone de tip grab-and-go cu gustări proteice, suplimente, mese echilibrate. Programele de loialitate ar trebui să răsplătească nutriția, nu volumul, să poziționeze vânzătorii ca parteneri de încredere în sănătatea clienților. Un lucru e clar: economia dependenței de junk food este pe cale să fie oprită. Vor supraviețui doar companiile care acceptă noua fiziologie a consumatorilor și îi ajută să mănânce mai bine, nu doar mai puțin. RECOMANDAREA AUTORULUI Tinerii care au fost ademeniți de o „pastilă minune” pentru slăbit. Cât este de toxică, de fapt Specialiștii avertizează asupra riscurilor utilizării medicamentului OZEMPIC pentru slăbit. Tulburări de alimentație și dependență Greșeală periculoasă. Care sunt medicamentele eliberate fără prescripție medicală pe care nu ar trebui să le amesteci cu alcool
Scandal medical uriaș în Europa: aproape 200 de copii au fost concepuți folosind spermă de la un donator purtător de o boală genetică fatală
Rezultatele unei investigații uriașe, realizată de Rețeaua de Jurnalism de Investigație a EBU sunt uimitoare. 197 de copii din 14 țări europene au fost concepuți folosind spermă de la același donator anonim ( numărul 7069), care a transmis o mutație a genei TP53, crescând semnificativ riscul de a dezvolta cancer la unii dintre urmașii săi. Mai mulți dintre copii concepuți folosind acest donator au decedat deja, arată ancheta. Captură rtbf.be 30 de jurnaliști, 14 instituții media din 14 state europene au lucrat la investigația numită „Donare de spermă, vieți în derivă”, care a fost difuzată în decembrie 2025 pe televiziunile belgiene. Prima mărturie a fost a unei mame. Prima care a vorbit a fost…mama „Céline” Prima mamă care a vorbit cu presa a fost numită de jurnaliști „Céline”. Pentru a-i proteja identitatea. Această mamă a venit în Belgia în 2011 pentru inseminare la o clinică de fertilitate dintr-un spital flamand. Acolo, a primit spermă de la donatorul 7069. La acea vreme, această procedură era ilegală în Franța pentru mamele singure. Dintre toate familiile afectate de acest donator, Céline a fost prima care a fost de acord, în ciuda naturii sensibile a subiectului, să vorbească cu o echipă de televiziune. Cu puțin timp înainte de întâlnirea cu jurnaliștii, ea și-a supus fiica unui test genetic pentru a determina dacă a moștenit sau nu mutația genei TP53 transmisă de sperma donatorului. Statisticile privind această mutație genetică, care provoacă boala cunoscută sub numele de sindromul Li-Fraumeni , sunt alarmante. Femeile cu această mutație au un risc de 90% de a dezvolta cancer pe parcursul vieții, comparativ cu 70% pentru bărbați, adesea în primii 40 de ani. Fiica lui Céline avea un risc de 50% de a moșteni această mutație, arată ancheta. „Simt o enormă vinovăție” Rezultatele analizei genetice pentru Céline au fost concludente. Rezultatele au arătat că era purtătoare. „ Am fost furioasă când am aflat. Am simțit că mi se fura statutul de părinte. Am mers în Belgia din două motive. În primul rând, era ilegal în Franța la vremea respectivă, așa că m-am dus pentru că era legal acolo și pentru că era un spital și aveam garanția, într-un fel, că aspectele legate de sănătate și igienă erau prezente. Am fost într-un spital. Și în al doilea rând, aveam garanția anonimatului donatorului. Acestea au fost cele două motive pe care mi-am bazat statutul de părinte singur. Și acum, s-au spulberat în două secunde. Pentru că, de fapt, sperma nu era atât de curată. (…) Deci, dacă fiica mea poartă o genă care îi va afecta potențial viața, este decizia mea. Așa că simt o vină enormă,” a mărturisit ea jurnaliștilor. Lipsa crucială a urmăririi datelor Dar să ne întoarcem la poveste. Încă din 2023 au fost observate primele cazuri de cancer la copii concepuți folosind donatorul numărul 7069, au descoperit jurnaliștii. Ulterior, probele sale de spermă, încă în circulație, au fost blocate definitiv de o alertă europeană (RATC, Sistemul de alertă rapidă pentru țesuturi și celule umane ). Clinicile de fertilitate care utilizaseră această spermă au fost obligate rapid să contacteze toate familiile afectate – cele care născuseră deja unul sau mai mulți copii folosind această spermă problematică – pentru a le informa despre riscul genetic. Și așa s-a descoperit că Belgia este una dintre cele mai afectate țări. Unsprezece dintre cele 33 de centre de fertilitate ale sale ar fi implicate, susține ancheta. Cincizeci și trei de copii au fost concepuți acolo folosind această spermă, în 38 de familii diferite. Céline era doar una dintre ele. Ea a fost informată despre riscul transmiterii mutației genetice abia pe 6 iunie 2025, la mai mult de un an și jumătate după alerta europeană care a blocat definitiv acest donator pe 8 noiembrie 2023. Anunțul târziu și strângerea informațiilor În cazul acesta, un anunț târziu este o problemă reală. Monitorizarea situației fiicei sale ar fi putut începe mult mai devreme. Era vital pentru ea. Spitalul flamand în cauză a refuzat cererea jurnaliștilor pentru interviu. Dintre cele 38 de familii afectate de acest donator, care au primit tratamentul de fertilitate în Belgia, trei nu au fost încă contactate, susține ancheta. Prin urmare, probabil că încă nu știu că copilul (copiii) lor trebuie testați. La nivel internațional, grupul de 30 de jurnaliști de investigație a petrecut luni întregi întocmind o listă a țărilor, clinicilor, familiilor și copiilor implicați. Fiecare jurnalist, care lucra în propria țară, era responsabil de contactarea clinicilor, autorităților sanitare, medicilor specialiști și altor surse apropiate cazului pentru a aduna informații și a evalua amploarea fenomenului. Pe 3 decembrie 2025, după adunarea tuturor datelor de la toate instituțiile, a fost stabilit un număr inițial, încă provizoriu: 14 țări și 67 de clinici sunt implicate și cel puțin 197 de copii au fost concepuți folosind spermă de la donatorul 7069. Mama din Danemarca: Când ești un copil conceput prin donare și descoperi că ai atât de mulți frați vitregi și surori vitregi, e mult prea mult! Sursa: rtbf.be Și în Danemarca, jurnaliștii au vorbit cu altă mamă a unui copil conceput cu spermă de la donatorul 7069. Anunțul numărului de copii legați de acest donator a surprins-o: „ Sunt mulți copii de la același donator, mult mai mulți decât ne-am imaginat. Când ești un copil conceput prin donare și descoperi că ai atât de mulți frați vitregi și surori vitregi, este pur și simplu prea mult!”, a spus Dorte Kellermann. În Danemarca și în alte țări nordice, există, de asemenea, rapoarte despre întârzieri sau chiar o lipsă totală de informații furnizate familiilor în urma alertei europene. Dorte, cealaltă mamă a fost de fapt informată de o altă familie afectată de acest donator. „Este o problemă majoră atunci când se dezvoltă un astfel de caz și nu ești informat de clinică, de banca de spermă sau de autorități. Nimeni nu s-a ocupat de asta. Neprimind nicio scrisoare, am sunat la clinică și am spus: «Avem o problemă aici. Am folosit acest donator și nu am fost informată despre mutația genetică. Cum se face că nu m-ați informat?» Mi-au răspuns: «Nu știam»”, relatează Dorte, încă uluită de apel. Câte familii încă
Economia României încetinește și este marcată de inflație, Europa se blochează într-un sistem de reglementare greoi. De ce stagnarea a devenit amenințarea principală pentru stabilitatea financiară
Economia României este marcată de o încetinire semnificativă și de semne de întrebare cu privire la viitor. În primul semestru din 2025, economia țării noastre a crescut cu numai 0,3% în primul semestru al acestui an față de anul anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, majoritatea instituțiilor financiare internaționale au revizuit prognozele în scădere din cauza măsurilor de consolidare fiscală și a inflației ridicate. România are în prezent cea mai mare inflație din Europa, de aproape 9%. Economia României se află într-o situație dificilă Creșterea a încetinit vizibil, investițiile private sunt prudente, iar presiunea pe bugetul public limitează la maxim capacitatea statului de a mai susține economia. În acest sens, sistemul bancar rămâne singurul canal de finanțare pentru companii, IMM-uri și gospodării. Mai mult decât atât, premierul Ilie Bolojan susține că țara se află într-o situație economică dificilă și e foarte posibil ca România să intre în recesiune tehnică. Realitatea dură de la noi reflectă de fapt o problemă mult mai amplă, care afectează întreaga Uniune Europeană. Pentru prima dată de la criza financiară, principalul risc care vizează stabilitatea financiară a Bătrânului Continent nu mai este fragilitatea băncilor, ci lipsa de creștere economică. Economia Europei a stagnat de-a lungul timpului și a devenit mai vulnerabilă decât dacă și-ar fi asumat riscuri pentru investiții și dezvoltare. Sistemul de reglementare european este prea complex, greoi și lent pentru economia actuală Miniștrii de finanțe ai UE au cerut în unanimitate Comisiei Europene să simplifice și să eficientizeze cadrul de reglementare financiară. Pentru prima dată, toate statele membre, deși interesele sunt divergente, au recunoscut că sistemul de reglementare al Europei este prea greu, prea complex și prea lent pentru economia actuală. După mai bine de un deceniu, Europa se confruntă cu restrângerea capacității băncilor de a finanța economia reală, iar contextul geopolitic instabil, cu tranziții costisitoare și o competiție globală acerbă, restrângerea devine un real pericol. Creditele bancare asigură 80% din finanțarea datoriilor pentru afaceri Economia Europei funcționează pe baza creditelor bancare care asigură aproximativ 80% din finanțarea datoriilor pentru marile afaceri. Ei bine, problema se amplifică din cauza suprapunerilor de reglementare care, pe lângă cerințele de capital, impun amortizări suplimentare și așteptări conservatoare care funcționează ca niște obligații noi de capital. Potrivit estimărilor, aceste cerințe reduc capacitatea de finanțare a băncilor europene cu 2,4 – 4,1 trilioane de euro, adică echivalentul a 100 de milioane de credite pentru IMM-uri, 20 de milioane de ipoteci sau întreaga investiție necesară pentru tranzițiile verzi, digitale și de apărare ale Europei combinate. Cum abordează alte economii majore această situație În timp ce Europa amână ce are de făcut, deși știe ce trebuie să facă, alte economii au început să ajusteze cursul. Statele Unite au relaxat elemente-cheie din pachetul „Basel III” și au redus cerințele de capital pentru a susține creditarea și investițiile. Marea Britanie a urmat exemplul SUA, iar Banca Angliei a revizuit în jos cerințele de capital pentru a elibera capacitate de finanțare. Mesajul comun al Washington-ului și Londrei e clar: „dacă vrei creștere economică nu poți continua să strângi șuruburile asupra instituțiilor care finanțează economia”. FILE PHOTO: Morgan CEO Jamie Dimon looks on during the inauguration the new French headquarters of JP Morgan bank in Paris, France June 29, 2021. Michel Euler/Pool via REUTERS Europa are mijloacele necesare, are bănci solide, companii competitive și un potențial de inovare uriaș. Ceea ce îi lipsește însă este un cadru care să transforme stabilitatea într-un motor de creștere al economiei, nu într-o piedică. Directorul executiv al J.P. Morgan spune că slăbiciunea Europei nu este doar o problemă internă, ci un risc global, o Europă care stagnează devine mai dependentă, mai vulnerabilă și mai puțin relevantă strategic. RECOMANDAREA AUTORULUI: România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus. Bolojan anunță că ne vom lungi cu bugetul actual până în ianuarie 2026 România are cea mai mare inflație din UE. Media europeană este de 2,4%, noi ne apropiem de 9%, dublu față de următoarea țară din clasament
Bild: Viagra face ca brazii de Crăciun să stea mai mult în picioare
Presa din Germania a relatat despre o metodă mai puțin obișnuită prin care oamenii încearcă să păstreze bradul de Crăciun verde pentru mai mult timp. Este vorba despre folosirea medicamentului Viagra, adăugat în apa în care este ținut pomul. Sursa foto: Profimedia Într-un reportaj difuzat în cadrul unei emisiuni, un vânzător de brazi a explicat că a întâlnit cumpărători care pun comprimate de Viagra în suportul cu apă al bradului. Scopul este ca pomul să își păstreze acele mai mult timp și să nu se usuce rapid, așa cum se întâmplă de obicei după câteva zile petrecute în interior. Explicația din spatele acestei metode Deși la prima vedere ideea pare mai degrabă o glumă, ea are o explicație științifică. În anul 2023, cercetători din Danemarca au realizat un experiment prin care au testat mai multe substanțe pentru a vedea ce ajută cel mai mult ramurile de brad tăiate să reziste în timp. Printre variantele analizate s-au numărat aspirina și Viagra. Potrivit studiului, ramurile ținute în apă cu sildenafil, substanța activă din Viagra, au rezistat mult mai bine decât cele din apă simplă sau cu alte substanțe și au rămas verzi până la 36 de zile. Reacția farmaciștilor Farmaciștii privesc această practică cu rezerve. Ei au atras atenția că folosirea unui medicament destinat tratamentului medical pentru a îngriji un brad de Crăciun nu este o soluție practică. Din punctul lor de vedere, costurile sunt mai mari decât beneficiile, iar pentru majoritatea oamenilor este mai simplu și mai ieftin să cumpere un brad nou. Subiectul a stârnit curiozitate și amuzament în Germania, însă specialiștii recomandă în continuare metodele clasice de îngrijire a brazilor de Crăciun, precum alimentarea constantă cu apă, evitarea surselor de căldură și păstrarea pomului într-un spațiu răcoros. AUTORUL RECOMANDĂ: Care este desertul de Sărbători care are beneficii surprinzătoare pentru organism. Alternativa aromată și sănătoasă pentru masa de Crăciun Unde nu trebuie așezată niciodată în casă Crăciunița, celebra floare din perioada sărbătorilor de iarnă. Ce spun principiile Feng Shui
Forbes: Elon Musk a devenit prima persoană a cărei avere a depășit 700 de miliarde de dolari
Elon Musk bate recorduri peste recorduri: Forbes raportează că averea sa a crescut la peste 700 de miliarde de dolari. Este prima persoană din istorie a cărei avere a a ajuns la peste un jumătate dintr-un trilion de dolari. Pe 15 decembrie, revista stabilise averea miliardarului la 600 de miliarde de dolari. Acum, a ajuns la peste 700 miliarde de dolari după ce vineri a obținut nou câștig. Curtea Supremă din Delaware a decis ca miliardarul să-și primească pachetul de remunerare de 55 miliarde de dolari, acordat de Tesla în 2018 ca stimulent pentru că îndeplinește funcția de director general. Elon Musk ar putea deveni primul trilionar din istorie? Elon Musk este director executiv al companiilor X, Space X, Tesla, The Boring Company și Neuralink. Compania Tesla și-a mutat sediul social al companiei din Delaware în Texas în 2024, după ce un judecător din Delaware a anulat, de două ori, pachetul de 55 de miliarde de dolari acordat de Tesla lui Musk. Forbes informează că averea miliardarului a ajuns acum la 749 de miliarde de dolari. Elon Musk mai are nevoie de încă 300 de miliarde de dolari pentru a deveni primul trilionar din istoria umanității. După hotărâre, Tesla este din nou cel mai valoros activ al lui Musk. El deține și 12% din acțiunile producătorului de vehicule electrice, în valoare de 199 de miliarde de dolari. Al doilea cel mai valoros activ al lui Musk este SpaceX, cu participația sa estimată la 42%. Aceasta valorează acum cu 2 miliarde de dolari mai puțin decât deținerile sale Tesla (la aproximativ 336 de miliarde de dolari). Totuși, ar putea fi SpaceX, și nu Tesla, cel care îl face pe Musk primul trilionar din lume, scrie Forbes. Producătorul de rachete vizează o listare la bursă în 2026. Compania ar putea fi evaluată la aproximativ 1,5 trilioane de dolari. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Elon Musk, prima persoană care a depășit o AVERE de 400 de miliarde de dolari. Ce diferență de avere e între miliardar și următorul cel mai bogat om
Cum răspunde Uniunea Europeană la dominația Chinei pe piața magneților produși din pământuri rare
Uniunea Europeană apasă pedala de accelerație din 2026 în procesul de reciclare al magneților ca să reducă dependența de importuri și să consolideze oferta internă. În prezent, UE importă peste 98% din necesarul de magneți esențiali pentru produse precum vehicule electrice, turbine eoliene sau avioane de vânătoare. China controlează peste 90% din capacitatea de procesare a mai multor materiale critice pentru tranziția verde, inclusiv grafit și mangan, motiv pentru care Bruxelles-ul a anunțat că în 2026 va propune restricționarea exporturilor de magneți în așa fel încât aceștia să poată fi reciclați pentru a acoperi o cincime din cerere. „Există o strategie chineză de a monopoliza piața. Securitatea economică a devenit o provocare globală dar, când vine vorba de mineralele rare, avem un anumit număr de dependențe, în funcție de resursă față de China într-o mare măsură”, a declarat comisarul UE pentru piața internă, Stephane Sejourne. Mișcarea Uniunii Europene vine în contextul în care China a impus o serie de restricții la export la începutul acestui an și semnalează un impuls industrial strategic care va remodela prioritățile de investiții, comerț și politici în întreaga Europă. În acest sens, Comisia Europeană a anunțat un plan de măsuri pentru reducerea dependenței blocului comunitar de aprovizionare cu pământuri rare din China, vizând producția rafinarea, reciclarea și achizițiile colective. Oficialii de la Bruxelles au atras atenția de mai mult timp că, indiferent de cât de multe măsuri de siguranță ar introduce pentru a reduce dependența de China, furnizorii industriali vor continua să achiziționeze de aici deoarece prețurile sunt mai mici decât în țări precum Chile, Brazilia, Australia sau Canada. Care e planul Comisiei Europene ca să reducă dependența Anul următor Comisia Europeană va aloca aproape 3 miliarde de euro pentru a finanța proiecte strategice în extracția, rafinarea și reciclarea acestor minerale și metale, esențiale pentru mai multe sectoare din Europa. Planul stabilește o strategie multilaterală de a stimula capacitatea internă de extracție și prelucrare, de a accelera reciclarea magneților și a electronicelor, de a stabili achiziții comune la nivelul Uniunii Europene și de a crea noi parteneriate cu furnizori. Practic, strategia UE prevede crearea unui hub european pentru materialele critice, restricții asupra exporturilor de fier vechi din aluminiu și cupru în 2026, dar și o platformă de tranzacționare. Cursa este contracronometru pentru că Beijingul a amenințat că impune controale extinse asupra exporturilor globale de pământuri rare și se folosește de dominația sa în acest sector pentru a-și atinge obiectivele geopolitice. Europa importă 18.000 de tone de magneți pe an din China De asemenea, Uniunea Europeană spune că va acorda prioritate reciclării mineritului urban pentru a recupera materiile rare din produsele aflate la sfârșitul ciclului de viață și propune un mecanism de achiziții comune care vizează îmbunătățirea puterii de negociere și reducerea volatilității prețurilor pentru statele membre UE. Ca să arate cât de mare este dependența de Beijing, oficialii UE au arătat că blocul comunitar cumpără aproximativ 20.000 de tone de magneți permanenți pe an care sunt folosiți de la frigidere, la aparatele RMN. Aproximativ 17.000-18.00 de tone provin din China, în timp ce doar 1.000 sunt produse în Uniunea Europeană, iar restul provin din alte țări. Analiștii și directorii din industrie cred că majorarea producției și a prelucrării nu va fi nici rapidă, nici ieftină. Deschiderea de mine noi, construirea de rafinării și instalații de fabricare a magneților necesită timp pentru autorizare, au nevoie de evaluări complexe de mediu și cheltuieli de capital substanțiale. Din punct de vedere al consecințelor economice, Europa s-ar putea confrunta cu costuri de producție mai mari dacă relocarea și regulile de mediu mai stricte vor crește cheltuielile de producție. Pentru producătorii auto europeni și contractorii de apărare, perspectiva unui acces mai stabil la magneți și metale critice este binevenită. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rusia asamblează drone SHAHED cu piese din China. „Componente pentru snowmobil”, firme rusești cu nume inspirate de pirații englezi Morgan și Drake China îi cere Ursulei von der Leyen „să trateze problema pământurilor rare cu prudență“. Declaraţiile preşedintei CE care au deranjat Beijingul
Deputaţii AUR l-au vizitat pe vicele din Drăgăşani, mazilit de şef în Cimitirul Eternitatea: „Aşa cum conduce Bolojan, i-a învăţat şi pe primarii PNL”
La o zi după ce viceprimarul din Drăgăşani, Ştefan Nedelcu(AUR), a fost mutat de primarul Costinel Stoica(PNL) să ţină audienţele într-un birou aflat în Cimitirul Eternitatea, printre morminte şi cruci, câţiva deputaţi din partid au venit să-şi consoleze colegul şi să prezinte situaţia în care se află acesta. Primarul Costinel Stoica a declarat că mutarea vicelui de la AUR a survenit în urma faptului că sediul primăriei se află în renovări. La rândul său, Ştefan nedelcu spune că primăria este una foarte mare şi s-ar fi găsit un birou şi pentru el, dacă s-ar fi dorit. După ce Gândul a relatat episodul, câţiva colegi de partid au mers la biroul din cimitir ca să facă publică situaţia în care se află Ştefan Nedelcu. Acesta le-a povestit că, iniţial, i s-a dat biroul din faţă, apoi primarul Stoica s-a răzgândit şi l-a trimis într-unul din spate, iar ca să ajungă la el trece chiar printre morminte. Deputatii AUR Lidia Vadim Tudor, Antonio Popescu si Dorel Vulpoiu au mers în cimitir şi au intrat în biroul insalubru şi fără curent în care a fost mutat vicele de la Drăgăşani. „Exact cum conduce Bolojan Guvernul României, la fel i-a învăţat şi pe primarii PNL să conducă în teritoriu. Cine doreşte să facă ceva, i se bagă pumnul în gură, este mutat din aparatul administrativ. Acelaşi lucru păţim şi noi la Bucureşti. Dacă ar putea, sunt ferm convins că ne-ar scoate din clădirea Parlamentului şi ne-ar trimite tot pe la Bellu, pe undeva”, spune deputatul Antonio Popescu, AUR. Din câte se pare, prigoana asupra viceprimarului Ştefan Nedelcu ar fi fost pornită de la o discuţie pe care primarul Stoica ar fi avut-o cu un alt deputat, Nicolae Mîndrescu, din cauza bugetului primăriei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Primarul liberal din Drăgăşani l-a trimis pe viceprimarul de la AUR să ţină audienţe în Cimitirul Eternitatea
Creșterea decalajului economic din America pune în pericol speranțele lui Trump pentru alegerile de la jumătatea mandatului
De la începerea celui de-al doilea mandat al președintelui republican Donald Trump, Statele Unite trec printr-un fenomen cunoscut drept „economia în formă de K”. Ce reprezintă? Partea superioară a literei K se referă la americanii din marile corporații tech, bănci și companiile de energie (în special cele pe bază de combustibilii fosili tot mai promovați în agenda prezidențială a lui Trump). Veniturile și averile lor sunt în creștere. Partea de jos a literei se referă la americanii de rând cu venituri mici, cei care activează în industriile non-tech (HoReCa, turism, educație, medicină, construcții etc.). Ce înseamnă, de fapt, „economia în formă de K”? Înseamnă că evoluția economiei este pozitivă, însă beneficiază doar americanii cu venituri mari din corporațiile tech, iar clasa muncitoare și clasa de mijloc din domeniile non-tech se confruntă cu creșteri mai lente și reduse ale veniturilor și cu scumpiri „Blue-Collar” Americanii de rând nu sunt numai susținători ai Partidului Democrat, dar și ai Partidului Republican. Muncitorii din construcții, din fabrici, logistică, electricienii, șoferii de camioane, mecanicii auto, țesătorii, fermierii, tâmplarii, lucrătorii comerciali, chelnerii, minerii, gunoierii etc. alcătuiesc clasa muncitoare cunoscută ca „blue-collar worker” (pentru că majoritatea poartă salopete albastre cu guler și practică muncă manuală). Din această categorie fac parte și lucrătorii din industria ospitalității (HoReCa). Majoritatea au votat cu Donald Trump și Partidul Republican la alegerile din noiembrie 2024, sperând la un nivel de trai mai bun, la locuri de muncă mai bine plătite și la stoparea externalizării producției către China sau India care a dus la șomaj. Clasa muncitoare este cea mai grav afectată de „economia de formă K” „White-Collar” Situația economică s-a îmbunătățit semnificativ, însă doar pentru marile corporații, pentru categoria de lucrători „white-collar worker” (pentru că majoritatea poartă cămăși albe). Aceștia activează în sectorul bancar, finanțe, analiza datelor, securitate cibernetică, management, tehnologie, inginerie, jurnalism, cercetare de piață, dezvoltare software și hardware, rețelele de socializare, comerț online, telecomunicații și inteligență artificială. În contrast cu „blue-collar worker”, un „white-collar worker” trebuie să aibă studii superioare la facultăți teoretice și aptitudini intelectuale. Majoritatea muncesc la birou și încasează venituri mai mari. De la revenirea lui Trump la Casa Albă, miliardarii și-au crescut averile. Asta nu înseamnă că lucrătorii din domeniile de tip „white-collar” din clasa de mijloc sunt scutiți de creșterea costurilor de trai. Miliardarii din corporațiile tech și-au crescut averile de la revenirea lui Trump la Casa Albă Încrederea americanilor în Trump scade Într-o economie de tip K, americanii de rând cu venituri mici se confruntă cu creșteri lente sau reduse ale veniturilor, dar se lovesc și de scumpiri. Se construiesc centre de date și Inteligență Artificială, în timp ce fabricile continuă să concedieze muncitori. Chiar dacă creșterea economică a SUA de după pandemie este solidă, angajările sunt reduse, iar șomajul a crescut la 4,6%. Cresc cheltuielile de consum, vânzările de locuințe scad, iar optimismul consumatorilor americani se diminuează. Iar asta duce și la scăderea ratei de aprobare a președintelui Trump la 39%, potrivit unui sondaj citat de Reuters. Președintele SUA Donald Trump și și directorul companiei Nvidia, Jensen Huan Citește și: SUA raportează o rată a șomajului de 4,6% în urma „închiderii federale” din noiembrie și a politicilor tarifare agresive ale lui Trump Trump favorizează specialiștii și lucrătorii asiatici din industriile tech. Într-un discurs ținut la un forum de investiții SUA-Arabia Saudită la care a participat și directorul companiei Nvidia, Jensen Huang, președintele s-a arătat vizibil iritat de valul de critici din partea susținătorilor MAGA, după ce administrația prezidențială a angajat asiatici pentru a-i învăța pe americani să fabrice baterii de litiu și cipuri pentru semiconductori. „Și acum ne învață oamenii cum să construim cipurile de computer. Jensen, nu știu cum poți să o faci când ai prieteni care nu știu cum arată cipurile. Eu îmi iubesc prietenii conservatori, dar avem nevoie de chinezi să ne dea indicații, asta este America Măreață. Avem un caz în Georgia. Bateriile sunt periculoase de făcut. Au investit 1 miliard de dolari pentru o fabrică și le-am spus să se oprească. Și acum angajăm oameni să ne arate cum să le fabricăm. Oamenii noștri sunt patrioți, dar nu sunt pricepuți pentru a pune fabricile în funcțiune. Îmi pare rău! Da, sunt în cădere la sondaje, dar avem oameni inteligenți care fac o treabă bună”. Citește și: Donald Trump a participat la forumul de investiții SUA-Arabia Saudită, unde Elon Musk și șeful Nvidia au discutat despre viitorul AI Efectele „economiei în formă de K” asupra consumatorilor de rând Financial Times scrie că a Trump ar putea fi învinuit de americanii loviți de „economia în formă de K” din cauza scumpirilor și a slăbirii pieței muncii. Analiza datelor Biroului de Statistică a Muncii realizată de Rezerva Federală din Atlanta arată că salariile pentru americanii cu veniturile mici au încetinit. „Chiar dacă rata inflației a scăzut față de nivelul post-pandemic, trebuie să crească salariile. Și pentru a crește salariile, trebuie să fie o piață a muncii foarte puternică”, a spus Rebecca Patterson, cercetător senior la Consiliul pentru Relații Externe. Inflația din SUA a fost într-o continuă creștere după declanșarea pandemiei de COVID-19, de la 2,5% în februarie 2020 la 7,9% în februarie 2022. SUA au fost grav lovite de criza semiconductorilor din cauza cererii crescute de plăci video pentru minarea de criptomonede. După recesiunea economică provocată de pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina, revenirea economică există doar pentru industriile tech. Pentru alte sectoare economice însă, criza economică continuă După invazia rusă a Ucrainei și sancționarea Rusiei, rezultând scumpirea gazului, a petrolului, fertilizatorilor și a cerealelor, inflația a crescut la un nivel record de 9,1% în iunie 2022. Iar din 2025, americanii de rând sunt loviți de politicile tarifare ale lui Trump împotriva mai multor țări, ceea ce a dus la scumpirea multor materiale de bază importate din China, UE, Canada, Mexic și India. Este prevăzută și o scumpire în lanț a electronicelor în 2026 din cauza cererii crescute a memoriilor RAM din partea companiilor care dezvoltă Inteligența Artificială. Americanii vor plăti mai mult pentru telefoane de anul viitor din cauza fenomenului de „AI Boom”, scrie
Valentin Stan: Nicușor Dan ne anunță că nu-și pregătește discursurile și se bazează pe improvizație.
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum comunică Nicușor Dan. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Hai să ne uităm. Bravo Nicușoare… Dacă vorbești liber, iese prostia pe gură. Normal, Nicușoare că nu ai timp, că la nivelul tău… Cum să te pregătești? Deci ai înțeles cum merge? Improvizăm ca la… Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum comunică Nicușor Dan. Acesta a început prin a spune că există niște angajați ai administrației prezidențiale care nu își fac treaba. Istoricul continuă prin a spune că Nicușor a fost întrebat dacă are un profesor de comunicare și ar fi răspuns că nu are nevoie. Într-un interviu, Nicușor a susținut că nu își dorește să citească de pe foi în interviuri pentru că pierde legătura cu audiența. Președintele a adăugat că unele discursuri par neîngrijite pentru că uită să spună ceva, se reîntoarce la acel lucru și ezită. Stan critică abordarea președintelui și îl ironizează. Acesta întreabă retoric: cum ar putea cineva la nivelul lui Nicușor Dan să își pregătească discursurile? Evident că nu ar avea timp, mai adaugă istoricul. Ca o remarcă finală, acesta susține că modul de comunicare al lui Dan este improvizația. Știi cum comunică Nicușor Dan? Există niște băieți pe aici, prin România, la noi, prin administrația aia de tâmpiți pe care o are el, facem acuma demonstrația… Atenție la cum comunică el. Marius, te rog… Îl întreabă, mă rog, host-ul (n.r. realizatorul, prezentatorul), prietene, tu ai profesor de comunicare? Cum comunici tu? Așa și zice: «Păi, n-am nevoie.». Hai să ne uităm. Bravo, Nicușoare… Dacă vorbești liber, iese prostia pe gură. Normal, Nicușoare, că nu ai timp, că la nivelul tău… Cum să te pregătești? Deci ai înțeles cum merge? Improvizăm ca la…
Ungaria și România, datornicii Europei
România se confruntă cu un nou record negativ în privința datoriei publice. Ce face statul când are nevoie disperată de bani pentru a reechilibra bugetul țării? Se împrumută de la cetățeni. În 2025, anul unei crize economice generalizate, cu impact la nivelul întregii țări, s-a înregistrat un record istoric pentru programul de titluri de stat emise de Guvern. Însă, și vecinii unguri recurg în foarte mare măsură la titlurile de stat promovate de Guvernul Orbán, ajungând chiar să dețină averi personale mai mari decât PIB-ul Ungariei. România și Ungaria ocupă nedoritul loc de codașe ale Europei la capitolul datorie publică, procente uriașe din PIB-ul fiecărei țări reprezentând această datorie. Însă, există și o mare diferență: spre deosebire de vecini, care au o poziție marcantă pe scena mondială și ușa deschisă la Casa Albă prin premierul Viktor Orbán, România se pierde în irelevanță geopolitică. În 2024, circa 13% din suma totală împrumutată de România a provenit de la populație, pondere record la vremea respectivă ce a fost deja depășită în 2025. Potrivit ministrului Finanţelor, Alexandru Nazare (foto), în acest an românii au investit în total, în cele 11 ediţii FIDELIS, peste 21 de miliarde de lei, un record istoric pentru programul de titluri de stat al Ministerului de Finanțe. Ministrul Finantelor, Alexandru Nazare. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Potrivit datelor oficiale, totalul deținerilor titlurilor de stat este de 52% din PIB, față de numai 15% din PIB în pandemie. Importanța acestor subscrieri este tot mai mare în condițiile în care nevoia de finanțare a statului este în creștere. Record istoric în 2025 – românii au investit peste 21 miliarde de lei în titluri de stat Potrivit ministrului, cea mai căutată în 2025 a fost emisiunea în euro pe 10 ani, „un semnal clar că tot mai mulţi români preferă stabilitatea şi randamentele predictibile, alegând să îşi plaseze economiile pe termen lung”. Nazare a menţionat că 2025 este „cel mai bun an din istoria programului”. În total, în 11 ediții FIDELIS derulate în 2025, românii au investit peste 21 miliarde lei – un record istoric pentru program. Titlurile de stat Fidelis au DEBUTAT la Bursa de Valori Bucureşti. Tot mai mulți români devin acționari ai statului Ministrul Finanţelor mai spune că rezultatele FIDELIS de până acum înseamnă că tot mai mulţi români „aleg să fie, indirect, acţionari ai statului român”. „Plasându-şi economiile în titluri de stat, românii îşi declară încrederea în România şi în capacitatea statului de a oferi instrumente sigure de economisire. FIDELIS are potenţialul de a atrage şi mai mulţi investitori pe termen lung. Nu în ultimul rând, îmi doresc ca programul să devină o opţiune tot mai relevantă pentru românii care locuiesc în alte colţuri ale lumii şi care caută modalităţi sigure de a investi acasă. România merită toată încrederea noastă”, mai spune ministrul Alexandru Nazare. Statul își propune să atragă 60 de miliarde de lei de la populație în 2026, prin emisiunile de titluri de stat Tezaur și Fidelis, bazându-se în continuare pe dobânzile atractive pe care le au aceste instrumente în comparație cu principalul ”competitor” reprezentat de depozitele bancare, conform documentelor Ministerului de Finanțe. În 2024, circa 13% din suma totală împrumutată de România (local și internațional) a provenit de la populație, pondere record la vremea respectivă, ce a fost deja depășită încă din noiembrie acest an. În tot anul 2024, statul a împrumutat de la populație aproximativ 32,7 miliarde de lei. Statul a atras, în 2025, aproape 45 miliarde lei de la populație. Pentru 2027, și-a propus să atragă 70 de miliarde de lei În același timp, pentru 2027, strategia de administrare a datoriei publice, potrivit datelor MF, vorbește despre o țintă de 70 de miliarde de lei pentru finanțările atrase de la populație, mai mult decât dublul celor atrase în 2024. Cumulat, în cele 11 luni scurse complet din acest an, Guvernul a împrumutat de la populație în 2025 aproximativ 44,6 miliarde de lei – aproximativ 16-17% din totalul creditelor luate de Guvern pentru acoperirea necesarului de finanțare din acest an. Faptul că aproape 20% din necesarul de finanțare este contractat de la populație este un progres major comparativ cu anii anteriori, când această cifră nu depășea nici 3%. Datoria externă a țării a depășit pentru prima dată pragul de 547 miliarde de lei Cele mai recente date disponibile, de la finalul lunii noiembrie, arată că datoria publică a României a crescut în iulie 2025 la 1.070 miliarde de lei, echivalentul a 58,9% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Creșterea este alimentată de majorarea împrumuturilor pe termen mediu și lung, în timp ce datoria externă a depășit pentru prima dată pragul de 547 miliarde de lei. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 58,9%, de la 57,3% în iunie (PIB conform comunicatului INS din 10 octombrie 2025). În iulie 2025, datoria pe termen mediu şi lung a crescut la 1.004,9 miliarde de lei, de la 975,238 miliarde de lei, în iunie 2025, iar cea pe termen scurt a urcat la 65,19 miliarde lei, de la 64,62 miliarde de lei, în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 884,026 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 166,6 miliarde de lei. Titlurile de stat însumează 6% din datoria publică totală a României, în Ungaria 20% Strategia Ministerului de Finanțe vizează creșterea ponderii populației în total datorie publică, o sursă de capital stabilă pentru stat, mai ales la nivelul ridicat al dobânzilor. În acest context, instrumentele de tipul Tezaur și Fidelis au ajuns să reprezinte 6% din datoria publică totală a României, ajungând la peste 67 miliarde de lei în august 2025. Presate de deficitul record, în 2025 Finanțele au emis titlurile Fidelis în fiecare lună. Loc este de creștere a ponderii populației în datoria României, având în vedere exemplul din regiune al Ungariei, țară care a ajuns la un nivel de 20% al segmentului de populație în total datorie. Succesul investițiilor în titluri de stat arată popularitatea acestora, explicabilă dacă ținem cont că