Etichetă: Z

Primăria Capitalei, pași mici pentru un oraș atât de mare. Bucureștiul se scufundă, iar marile proiecte au fost abandonate și în 2025. În noul an se intră tot cu trafic, cu poluare, cu pasaje șubrede și clădiri care stau să se prăbușească

Trafic infernal, poluare foarte mare, clădiri extrem de degradate și o infrastructură rutieră care stă să se prăbușească. Așa intră Bucureștiul în anul 2026, asta după ce Primăria Capitalei nu a reușit să implementeze vreun proiect măreț în anul 2025. Speranța a venit totuși de la primăriile de sector, care fie au inaugurat noi pasaje, parcuri, școli de la zero și s-a demarat reabilitarea Planșeului Unirii. Anul 2025 a început cum nu se putea mai rău pentru un București întunecat, cu extrem de multe probleme. Primarul Nicușor Dan își anunța candidatura pentru Cotroceni, iar în februarie și-a abandonat atribuțiile de edil, lăsând orașul să se zbată în propria degradare. Riscul seismic nu există pentru Primăria Capitalei Una dintre cele mai mari probleme ale Capitalei o reprezintă clădirile vechi și foarte degradate, cu risc seismic I. Este vorba de mii de astfel de imobile, care au fost lăsate de izbeliște, chiar și după ce au trecut prin seismul din 1977. Deși spunea că la un cutremur precum cel din 1977 vor muri mii de oameni, primarul Nicușor Dan nu a făcut nimic în cei cinci ani la Primăria Capitalei în ceea ce privește reabilitarea clădirilor cu risc seismic. Evident, nici în 2025 nu s-a mișcat ceva în acest domeniu. În schimb, așa cum Gândul a dezvăluit recent, Primăria Capitalei vrea să reabiliteze o clădire monument istoric din centrul orașului cu suma de aproape 90 de milioane de lei (17 milioane de euro), prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS). Un proiect în acest sens a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București din luna noiembrie. Clădirea, denumită Palatul Creditul Funciar Rural, se află la intersecția Bulevardului I.C. Brătianu cu Strada Doamnei, foarte aproape de Piața Universității. Este vorba de un palat monument istoric, care nu are un risc seismic major, dar pe care Primăria Capitalei vrea să-l reabiliteze cu o sumă ce poate ajunge la aproape 90 de milioane de lei, adică 17 milioane de euro. Poduri și pasaje în stare deplorabilă O altă problemă uriașă a Capitalei este infrastructura rutieră: Bucureștiul are foarte multe pasaje care sunt într-o stare de degradare destul de avansată, cum sunt: Pasajul Lujerului, Pasajul Obor, Podul Fundeni, Podul Băneasa, Podul Ciurel (podul vechi), și toate celelalte poduri peste Dâmbovița. Toate aceste structuri au nevoie de consolidare, însă municipalitatea nu a demarat în 2025 nici măcar proceduri administrative preliminare pentru reabilitarea acestor pasaje. Trafic de coșmar în 2026: O speranță ar putea veni de la A Zero Nici în 2025 nu s-au luat măsuri concrete în ceea ce privește fluidizarea traficului. Câțiva pași s-au făcut însă la nivelul primăriilor de sector, care fie au inaugurat noi pasaje, fie au deschis străzi noi, de la zero. La nivelul Primăriei Capitalei nu s-au implementat măsuri noi, iar în 2026, o speranță importantă va veni de la Autostrada Zero, acolo unde se lucrează intens. Autostrada de Centură ar putea fi dată în folosință până la sfârșitul acestui an, astfel încât traficul de tranzit va fi cu mult redus în București. Iar traficul vine la pachet cu poluarea. Și în 2025, calitatea aerului a fost una foarte scăzută, mai ales în lunile din sezonul rece. În luna noiembrie, reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu au anunţat că Primăria Bucureşti nu respectă măsurile de protecţie şi calitate a mediului pe trei trosoane şi anume calitatea aerului, spaţiile verzi şi depozitarea necontrolată a deşeurilor, iar acest lucru ar putea duce România într-o situaţie de infringement. Din aceste motive, Primăria Capitalei a fost amendată cu 100.000 de lei. Marile parcuri sunt tot neîngrijite Dacă vorbim de marile parcuri din București, precum „Cișmigiu” sau „Herăstrău”, pe vremuri adevărate perle ale orașului, azi sunt „prăfuite” și neîngrijite. Primăria Capitalei a reușit în 2025 să pună în siguranță aleea din Herăstrău, care era spartă și stătea să să se prăbușească. În rest, marile grădini urbane ale Bucureștiului sunt adevărate coclauri, mai ales Herăstrău și Tineretului. Bucureștiul intră în 2026 cu un nou primar general, în care bucureștenii își pun toate speranțele, după cinci ani în care administrația orașului a bătut pasul pe loc. RECOMANDAREA AUTORULUI La ce a rămas „repetentă” Primăria Capitalei și în 2024. Zero infrastructură, trafic de coșmar și poluare uriașă. Un plus important: TRANSPORT public

Guvernul României a depus a patra cerere de plată din PNRR

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat într-o postare pe pagina personală de Facebook că România a depus oficial cea de-a patra cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cererea de plată în valoare de 2,6 miliarde de euro conține 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili.  Depunerea celei de-a patra cereri de plată este un pas esențial pentru continuarea fluxului de finanțare din fondurile europene alocate țării noastre. Sumele obțiute ar urma să fie folosite pentru proiecte strategice care sprijină dezvoltarea economică și instituțională a României. Cererea de plată are o valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro și este aferentă exclusiv componentei de bani nerambursabili din PNRR, fără a include împrumuturi. „Bună seara, la propriu: a patra cerere de plată PNRR a fost depusă oficial astăzi, vineri, 19 decembrie, la ora 20:06. Ea conține un număr de 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili, cu o valoare totală de 2,62 miliarde Euro. Mai exact: 2.620.279.973 Euro. Aceasta este suma de bani europeni pe care o așteptăm să intre în contul României. Implementarea PNRR este unul dintre cele mai importante proiecte ale României, de succesul căruia depinde dezvoltarea economiei naționale, din mai multe perspective: infrastructură, sănătate, educație, mediu, digitalizare, cultură, energie și eficiență energetică”, a scris Dragoș Pîslaru pe Facebook. Comisia Europeană trebuie să răspundă la solicitarea transmisă de România în maximum două luni. Țara noastră nu a mai depus o cerere de plată din decembrie 2023, pentru că guvernul Ciolacu a ratat mai multe ținte asumate. În trecut, România a mai depus 3 cereri de plată din PNRR, una cu o valoare de aproximativ 3 mld. euro, pe 31 mai 2022, una de 3,22 mld. euro pe 15 decembrie 2022 și ultima pe 15 decembrie 2023, cu o valoare de aproximativ 2,7 mld. euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan spune că economia României poate fi stimulată prin absorbția fondurilor europene. „Avem 10 miliarde de euro de absorbit doar din PNRR” Ministrul Dragoş Pîslaru sesizează Parchetul European pentru achiziţiile la suprapreț de microbuze electrice pentru elevi

Care sunt principalele destinații pentru produsele românești. Harta dependenței economice și poziția României: Dacă Germania strănută, România face gripă

Bunurile pe care le produce România ajung, în cea mai mare parte, în țările din Uniunea Europeană. Dintre acestea, cel mai important partener comercial al României este Germania, către care se îndreaptă aproape un sfert din toate bunurile țării, conform celui mai recent raport publicat de Banca Națională a României (BNR). România a înregistrat un export de bunuri însumat la aproximativ 86 de miliarde de euro, în scădere cu 0,3% față de anul 2023. Exporturile au atins cel mai scăzut nivel lunar în august și decembrie, de 6,1 miliarde, iar valoarea maximă a fost înregistrată în octombrie, ajungând la 7,9 miliarde. Volumul importurilor de bunuri a înregistrat o valoare de 119 miliarde de euro, marcând o creștere de 3,2% comparativ cu anul 2023, respectiv un avans de 3,6 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, România importă mai mult decât exportă și asta o face vulnerabilă din punct de vedere economic pe plan extern. Gândul prezintă harta cu principalele destinații de export ale României, țări care dacă au probleme economice vor lovi direct și economia României. Balanța comercială a României a avut un deficit de 32,9 miliarde de euro în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 13,6% față de anul anterior. Exporturile au scăzut cu 0,3%, în timp ce importurile au crescut cu 3,2%. Astfel, deficitul balanței bunurilor, exprimat ca pondere în PIB, a înregistrat o creștere de 0,3 puncte procentuale și a ajuns la nivelul de 9,3%, considerat un nivel de avarie, care pune presiune pe leu. Comerțul internațional cu bunuri a constatat deficite Conform analizei soldului balanței bunurilor pe grupe de mărfuri, se observă deficite la următoarele categorii: Produse chimice și plastice: 10,5 miliarde euro Produse minerale: 5,1 miliarde euro Metale comune: 4,5 miliarde euro Produse agroalimentare: 3,1 miliarde euro Textile, confecții și încălțăminte: 2,9 miliarde euro Mașini, aparate, echipamente și mijloace de transport: 2,5 miliarde euro Alte mărfuri: 4,1 milioane euro Singurul excedent a fost înregistrat la categoria produse din lemn și hârtie, cu 72 de milioane de euro. Care sunt partenerii economici principali ai României? Statele-membre ale Uniunii Europene continuă să ocupe poziții de top în rândul partenerilor comerciali ai României. Totuși, Turcia reprezintă singura țară din afara UE care se evidențiază în clasamentul primelor zece destinații de export pentru bunurile produse în România. Germania: 18 miliarde de euro Italia: 7 miliarde Franța: 6 miliarde Ungaria: 5 miliarde Bulgaria: 4 miliarde Polonia: 4 miliarde Țările de Jos: 3 miliarde Turcia: 3 miliarde Cehia: 3 miliarde Spania: 2 miliarde Exportul extracomunitar crește în detrimentul exportului intracomunitar În 2024, valoarea exporturilor în interiorul Uniunii Europene, a ajuns la 62,1 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 0,5% comparativ cu anul anterior. Exportul de bunuri în afara Uniunii Europene a atins 24 de miliarde de euro, în creștere cu 0,2% față de 2023. Ponderea în total exporturi a ajuns la 27,9%, iar cele mai mari creșteri au fost către Turcia, Marea Britanie și Republica Moldova. Turcia: 3,1 miliarde Marea Britanie: 2,6 miliarde Republica Moldova: 2 miliarde De asemenea, exporturile din România către Statele Unite au atins suma de 2 miliarde de euro, iar cele către Ucraina s-au ridicat la 1,6 miliarde de euro. Procentajul exporturilor românești în industriile de prelucrare Industria de prelucrare a generat exporturi considerabile, atingând următoarele procente, raportate la valoarea totală: Industria autovehiculelor de transport rutier: 21% din exportul total al anului 2024 Industria de echipamente electrice: 13,4% Industria de mașini, utilaje și echipamente: 8,6% Industria calculatoarelor și a produselor electronice și optice: 6,3% Industria de produse din cauciuc și mase plastice: 5,9% Industria metalurgică: 4,8% Cele mai consistente valori numerice În contextul economiilor naționale, se pot evidenția următoarele categorii principale cu impact financiar substanțial: Mărfuri generale: 86,2 miliarde de euro Autovehicule rutiere: 18 miliarde Echipamente electrice: 11,5 miliarde Mașini, utilaje, echipamente: 7,4 miliarde Agricultură, silvicultură și pescuit: 5 miliarde Metalurgie: 4 miliarde Produse alimentare: 3 miliarde Produse farmaceutice: 1,9 miliarde Industria extractivă: 1 miliarde Unde s-au înregistrat scăderi evidente și de ce? În 2024, majoritatea exporturilor, reprezentând 58,9% din total, au fost bunuri pentru consum intermediar, și-anume materii prime și componente folosite de companii pentru a produce bunuri finale care sunt, mai departe, integrate sau consumate în procesul de producție. Printre acestea, în raportul BNR, se menționează: Componente auto și anvelope Echipamente pentru controlul sau distribuția electricității Fire electrice Combustibili Gaz de sondă Grâu, porumb, semințe de floarea-soarelui și orz. Cele mai semnificative diminuări ale exporturilor au fost semnalate la următoarele categorii de produse: porumb, semințe de rapiță, grâu, fire și cabluri. Aceste scăderi au fost determinate atât de reducerea volumelor exportate, cât și de deprecierea prețurilor pe piețele externe. Este de bine sau de rău? Deși exporturile românești par să evolueze bine la nivel internațional, crescând în sectoare-cheie din Europa, deficitul extern al României rămâne negativ. Acest lucru arată că țara depinde tot mai mult de finanțarea din afara granițelor, potrivit raportului BNR. Pentru a diminua deficitul extern, este esențial să creștem producția locală astfel încât să satisfacem cererea internă, în paralel cu intensificarea exporturilor în domeniile unde avem avantaje competitive. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Poziția economică externă a României este din ce în ce mai slabă. Presiunea pe leu, la cote maxime România e codașa Uniunii Europene la încasarea de TVA. Șeful ANAF spune că a găsit strategia câștigătoare pe 2026 pentru a combate evaziunea fiscală

S-a pus în transparență la Ministerul Muncii proiectul privind salariul minimS-a pus în transparență la Ministerul Muncii proiectul referitor la creşterea salariului mini

În baza Hotărârii de Guvern emisă şi adoptată pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, s-a pus în transparenţă proiectul care reglementează majorarea salariului minim. În intervalul 19-28 decembrie, sunt aşteptate sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect.  Potrivit noii legi, din primul articol reiese că, „începând cu data de 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art.164 alin.(1) din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 4.325 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună, reprezentând 25,949 lei/oră.” Iar în cel de-al doilea articol este specificat faptul că „la data prevăzută la art.1, Hotărârea Guvernului nr. 1506/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 28 noiembrie 2024, se abrogă.” Sugestiile şi propunerile se pot transmite şi la adresa de mail [email protected] în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site (19.12.2025  – 28.12.2025). Proiectul are şi o  notă de fundamentare realizată de cei de la Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, care sunt şi iniţiatorii documentului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bugetul de stat pe 2026 ar putea să fie aprobat în a doua jumătate a lunii ianuarie. „Ordonanța trenuleț”, săptămâna viitoare ⁠Coaliția a decis: Crește salariul minim la 4325 de lei începând cu 1 iulie 2026

Ion Cristoiu: Iohannis, la presiunea celor din stradă, a organizat un referendum ca Guvernul să nu mai dea OUG-uri pe justiție

Într-o ediție transmisă live de Gândul, scriitorul și jurnalistul Ion Cristoiu acuză coaliția de guvernare de ipocrizie pe subiectul privind legile justiției. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu, invitat în emisiunea „Marius Tucă Show”, explică cum legile justiției au fost chiar promulgate în timpul mandatului fostului președinte Klaus Iohannis, sub coaliția PSD-PNL-UDMR. Acesta spune că legile au fost chiar propuse de către ministrul PNL, Cătălin Predoiu, aprobate de Curtea Constituțională și semnate de președintele în funcție, Klaus Iohannis. „Și aceste legi aveau drept direcție independența magistraților, a justiției, de celelalte puteri. Aceste legi au fost propuse de ministrul justiției, Cătălin Predoiu. Ele, proiectele de legi, au fost aprobate de Guvernul PSD-PNL-UDMR, fără USR. Și premier era unul Ciucă, PNL. Putem spune că, având în vedere că la Justiție era PNL, a fost o decizie a PNL. Ele au fost aprobate de Guvern, presupunând că Predoiu o luase razna, și votate în Parlament. Au fost contestate de USR la Curtea Constituțională. Au trecut de Curtea Constituțională. Și președintele, care era și el pro-european, le-a promulgat. Au intrat în vigoare, n-a zis nimeni nimic. A făcut gălăgie atunci USR-ul.” În situația actuală se cere modificarea legilor, iar Cristoiu îi acuză de ipocrizie pe susținătorii acestei idei, deoarece tot în mandatul lui Klaus Iohannis a fost votat un referendum privind interdicția Guvernului de a mai adopta ordonanțe de urgență pe legile justiției. Astfel, aceștia au ajuns în situația de a se bloca singuri. „Acum ei cer modificarea. Numai că legile justiției, ca să le modifici, că ei vor mâine, trebuie să le modifici prin ordonanță de urgență. La alegerile europarlamentare din mai 2019, un numit Klaus Iohannis, la presiunea ăstora din stradă, a organizat un referendum prin care poporului român i se cerea să voteze ca Guvernul să nu mai dea ordonanțe de urgență în cazul justiției. De ce? Pentru că Guvernul Dragnea dăduse ordonanțe. Ca să vezi cât sunt de ipocriți”

Strategia Recorder:jocul generalităților. Interviuri cerute despre justiție, nu despre acuzații

O serie de documente publicate pe Facebook de fostul judecător, Cristian Danileț, un susținător al taberei USR/ Rezist din Justiție și luate din documentarul Recorder, indică faptul că jurnaliștii au solicitat punct de vedere de la ÎCCJ și de Curtea de Apel înainte de publicarea filmului controversat „Justiție capturată”, dar judecătorul nu menționează și modul cum a fost cerut punctul de vedere șefilor de instituții. Postare Cristian Danileț/ fost judecător Postare Cristian Danileț/ fost judecător Filmul controversat „Justiție capturată” a fost difuzat pe 9 decembrie 2025, de platforma Recorder, iar punctul de vedere al celor acuzați în material până pe 28 noiembrie 2025. Așa cum arată și fostul judecător Cristian Danileț, judecătoarele Liana Arsenie, Sabina Adominței și Adriana Pencea de la Curtea de Apel București – mulțumesc și asigură Recorder „de întreaga considerație pentru interesul manifestat față de activitatea instituției”, dar le transmit jurnaliștilor că nu pot da curs cererii având în vedere volumul de activitate al instanței, „pe viitor asigurându-vă” de toată disponibilitatea”. „Agenda încărcată a președintelui instanței” este invocată și de șefa ÎCCJ, Lia Savonea, atunci când nu dă curs invitației Recorder „de realizare a interviului”, așa cum arată și Danileț. Ce nu spun însă cei din tabăra USR/ Rezist este că judecătorilor Curții de Apel sau ÎCCJ nu li s-a transmis că jurnaliștii realizează un documentar „Justiție capturată”. Nu li s-a transmis nici că în material se fac acuzații la adresa lor, 80% din film fiind despre acuzații punctuale, specifice, care vizează persoane din Curtea de Apel București și ÎCCJ. Invitația făcută de Recorder a fost una generală, formulată în termen vagi: „Având în vedere că în acest moment documentăm un material despre problemele sistemului judiciar și că, în ultimul deceniu ați ocupat funcții importante în acest domeniu, vă rugăm să ne acordați un interviu video pentru a ne răspunde la câteva întrebări punctuale”. Aceasta ar fi fost modalitatea prin care Recorder a făcut pe 17 noiembrie 2025 invitația către ÎCCJ. Recorder a cerut interviuri cu caracter general privind „problemele din sistemul judiciar”, fără să ceară puncte de vedere specifice pe aspectele pentru care a acuzat persoane din cele mai importante instanțe din România. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Probleme în tabăra #Rezist din Justiție. 3 “eroi” din vitrina Recorder s-au încăierat. „Eroina” Raluca Moroșanu s-a plâns că „eroina” Panioglu a făcut-o „analfabetă”. Între ele, un judecător bătut: “asta înseamnă că trebuie să-mi dai cu dosarul in cap?!” Gândul publică documentele Laura Codruța Kovesi intervine în scandalul momentului și invită la #rezistență: ”Am fost șocată de dezvăluirile din documentar/Procurorii și judecătorii pot conta pe mine” Ani buni și le-au ținut pitite prin fișete. Gândul publică sumele și culisele industriei pensiilor „nesimțite” din justiție, a grupării USR / Rezist Judecătoarea Raluca Moroșanu, „eroina” Recorder, este cea care a oprit percheziția informatică a DNA în dosarul Coldea 2. Procurorii DNA nu au putut extrage probe din conversațiile clandestine dintre un controversat afacerist chinez și fostul prim adjunct SRI, deși aveau telefoanele. Gândul publică documentul

România are cea mai mare inflație din UE

Inflația, controversa economiei românești, rămâne un pericol major pentru nivelul de trai al fiecăruia dintre noi. Deși rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut la 2,4% în luna noiembrie, România rămâne țara cu cele mai mari scumpiri și o inflație record de 8,6%, potrivit datelor publicate de Eurostat.  Inflația din România continuă să fie cea mai mare din Uniunea Europeană, și a urcat de la 8,4% în luna octombrie, la 8,6% în noiembrie. Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Cirpu, 0,1%, Franța 0,8% și Italia, 1,1%. La popul opus s-a aflat România 8,6%, Estonia, 4,7% și Croația cu 4,3%. Comparativ cu luna trecută, inflația anuală a scăzut în 12 state membre, a rămas stabilă în 5 țări și a crescut în alte 10 state, inclusiv în România. La nivelul zonei euro, rata anuală a inflației s-a menținut la 2,1% în noiembrie, același nivel ca în luna octombrie. Deși a depășit ușor ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană (BCE), comparativ cu luna noiembrie 2024, inflația anuală din zona euro era de 2,2%. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor, 1,58%, urmate de alimente, aclool și țigări, 0,46%. În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,04 puncte procentuale. În cazul României, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a stagnat la 9,8% în luna noiembrie, deși serviciile s-au scumpit cu aproape 11%, mărfurile nealimentare cu 10,73% iar mărfurile alimentare cu 7,46%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Optimism fără margini de la Guvernul Bolojan. Inflația va scădea de la 10% la 3% în 2026 Realitatea nefiltrată a guvernării Bolojan: „Inflație uriașă, energia cu 62% mai scumpă, scăderea nivelului de trai”

Preşedintele Agenţiei care l-a angajat pe Răzvan Cuc şef la Juridic şi-a dat demisia şi apoi şi-a închis telefonul

Şeful Agenţiei Naţionale pentru Sport, Bogdan Matei, l-a numit pe fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, în funcţia de şef al Departamentului Juridic al ANS chiar înainte să fie reţinut de Direcţia Naţională Anticorupţie. Între timp, şi Matei şi-a dat demisia din funcţie. Aceasta va intra în vigoare începând cu 28 decembrie. Matei a spus că motivele sunt pur personale şi nu au legătură cu numirea controversată a lui Cuc, ci cu motive personale. Contactat de Gândul, fostul şef al ANS şi-a închis telefonul şi nu a răspuns apelurilor sau mesajelor publicaţiei. În calitate de director la Juridic, Răzvan Cuc şi chiar a participat la o acţiune oficială, alături de şeful ANS, la Gala Federației Române de Lupte, de pe 9 decembrie, de la Predeal. „Mă opresc o clipă din drumul profesional! Nu pentru a mă odihni, ci pentru a mă dedica în totalitate familiei. O întrebare ce-mi apărea mult prea des în minte: ce ai alege în drumul vieții la un moment dat, munca sau familia? Aleg familial Vă mulțumesc tuturor celor ce ați fost alături de mine în cea mai onorantă funcţie de Preşedinte al Agenţiei Naționale pentru Sport. Vă mulţumesc tuturor celor care Serviți Patria în fiecare zi în numele sportului românesc. Sunt oameni politici ce au crezut în mine si le multumesc: Constantin Rădulescu, Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu! Sărbători binecuvântate tuturor!”, a scris Matei pe pagina de socializare. Constantin-Bogdan Matei a fost parlamentar PSD şi a fost instalat, la 13 ianuarie 2025, în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale pentru Sport. RECOMANDAREA AUTORULUI: Noi interceptări în dosarul „Șpagă la RAR”. Ambientalele DNA arată ca totul s-a blocat în opoziția Ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban: „Ministrul mi-a zis: Bă, ce e cu asta! / Nu știu cine e în spatele lui și cine-l învață prost”. Răzvan Cuc & comp se răfuiau cu „nenorocita” de directoare economică din minister, cu lumea „bagaboantă” și cu corpul de control. N-au scăpat nici PSD sau PNL Răzvan Cuc și Cătălin Bușe au fost arestați preventiv Șpagă negociată pe butoane de telecomandă. Gândul prezintă înregistrări ambientale audio – video în dosarul fostului ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc. Procentul din șpagă, discutat și la restaurant: „Când am fost la el în curte, el a zis: „9”, mi-a arătat pe telecomandă. Tu mi-ai zis de 6 – știi?”

Iubitul Rodicăi Stănoiu, refuzat de INML, atunci când a vrut să ridice trupul fostului ministru. Care este motivul invocat

Iubitul Rodicăi Stănoiu s-a prezentat la INML pentru a ridica trupul neînsuflețit al fostei demnitare, cu intenția de a o îngropa din nou, însă, medicii nu i-au dat permisiunea, transmite CANCAN.RO.  Reprezentanții INML nu i-au permis iubitului cu 50 de ani mai tânăr să ridice trupul fostei ministre a Justiției pe motiv că „nu are calitatea necesară”. Un alt motiv invocat a fost acela că procurorii nu au emis avizul care să confirme că „trupul este lipsit de orice obligații”, ancheta fiind încă în plină desfășurare. Anchetatorii nu au terminat încă dosarul și vor să audieze toți martorii importanți care au fost în anturajul fostei demnitare. Mai mult, se pare că nici nepoata Rodicăi Stănoiu, una dintre puținii ei urmași, nu poate prelua trupul de la INML, așa cum s-a arătat interesată, pe motiv că nu are certificatul de deces. Astfel, trupul Rodicăi Stănoiu rămâne, pentru moment, blocat la INML, în timp ce ancheta se adâncește. Pe de altă parte, noi detalii interesante ies la iveală, după ce iubitul acesteia a precizat că fosta ”ministresă” a fost internată chiar de către nepoata sa! „Internarea doamnei Rodica Stănoiu s-a produs la data de 30.09.2025, deci nu cu “câteva zile înainte de deces”. Internarea doamnei Rodica Stănoiu pe secția de psihiatrie a fost împotriva voinței domniei sale, sub forma unei internări nevoluntare nelegale, doamna Rodica Stănoiu neaflându-se în niciuna dintre situațiile prevăzute de art. 54 din Legea nr. 487/2002 (adică pericolul iminent de vătămare pentru sine sau pentru alte persoane ori o tulburare psihică gravă – diagnosticată – iar neinternarea ar duce la agravarea stării de sănătate psihiatrice). În atare condiții, apare ca evident că internarea din data de 03.09.2025, pe secția de psihiatrie a Spitalului Clinic Prof. Dr. A. Obregia nu a fost ca urmare a unor presupuse violențe și nici nu a avut ca scop protejarea stării de sănătate a doamnei Rodica Stănoiu, ci s-a realizat în condiții de nelegalitate de către nepoata doamnei Rodica Stănoiu, și împotriva dorinței domniei sale. Doar în acest context, subsemnatul, alături de mai mulți martori, și la solicitarea expresă a doamnei Rodica Stănoiu, am sprijinit-o în externarea acesteia de pe secția de psihiatrie, unde se afla internată nevoluntar”, a precizat acesta. Recomandarea autorului:

Cum o dai, nu e bine. Se plâng bucureștenii că e prea cald în case

În timp ce foarte multe blocuri din București au probleme cu furnizarea agentului termic, există și bucureșteni care se plâng de faptul că în casele lor este prea cald de când a început noul sezon rece, și au fost nevoiți să deschidă geamurile. Este vorba în principal de blocurile care sunt anvelopate și de cele care se află în zone unde s-a reușit modernizarea sistemului. Radu Opaina, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România (FAPR) și fost director al RADET (Termoenergetica în prezent), susține că la unele blocuri s-ar încărca factura în mod voit pentru că nu se reglează temperatura din punctele termice. Cine ar fi crezut că bucureștenii vor ajunge să se plângă de faptul că în casele lor este prea cald pe timp de iarnă?! Există apartamente în Capitală, mai ales acolo unde proprietarii nu au robineți, în care temperaturile sunt foarte mari. „Fie lumea se vaită că nu e căldură, fie e prea multă. În unele locuri este exces și se umflă factura. Termoenergetica, în loc să regleze din punctul termic în funcție de temperatura de afară, bagă căldură, ca să umfle factura degeaba. Așa se face că mulți bucureșteni se plâng de faptul că se sufocă în case și deschid geamurile”, a declarat Radu Opaina în exclusivitate pentru Gândul. Reparațiile la rețeaua de termoficare sunt la ordinea zilei În multe blocuri, oamenii îngheață în case Pe de altă parte, spune președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România, există foarte multe blocuri unde, din cauza avariilor, se îngheață de frig în apartamente, chiar dacă locatarii plătesc căldura. „În sezonul acesta, s-a plătit mai mult și s-a primit mai puțin la unele blocuri, din cauza sistemului care este foarte învechit”, este de părere Opaina. Facturi mai mari cu 20% în sezonul 2025 -2026 Potrivit fostului șef Radet, facturile la căldură în sezonul acesta față de cel trecut vor fi mai mari. „Este o creștere de cel puțin 20% față de anul trecut, mai ales din cauza creșterii TVA. În ianuarie este vârful de sezon, iar la un apartament cu 3 camere o să fie 600 de lei căldură, față de 500 de lei anul trecut”, mai spune Radu Opaina. În ceea ce privește starea sistemului, în București sunt săptămânal sute de blocuri care nu au căldură și apă caldă, fie din cauza avariilor, fie în urma lucrărilor de modernizare a rețelei de distribuție. Recomandarea autorului: Capitala ar putea intra în colaps la iarnă după cinci ani cu Nicușor Dan la primărie. Adevărul despre „modernizările” țevilor făcute de fostul primar Cum să reduci factura la energie electrică. Ce trebuie să faci dacă ai centrală de apartament