Etichetă: Z

Ion Cristoiu prezintă opțiunile prin care România poate ieși din criză politică. Ce recomandă scriitorul

Ion Cristoiu prezintă ce opțiuni are Nicușor Dan pentru a rezolva criza politică din România. Scriitorul susține că președintele poate desemna un premier între Grindeanu și Mureșan, poate accepta un guvern PSD-AUR sau poate merge spre alegeri anticipate. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … Nicușor Dan are 3 opțiuni pentru a rezolva criza politică Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu prezintă cele 3 opțiuni pe care le are Nicușor Dan în raport cu criza de la Palatul Victoria. Prima opțiune, afirmă acesta, este ca președintele să îl desemneze pe Sorin Grindeanu sau pe Siegfried Mureșan. Aceste două nume sunt propunerile venite de la partide. A doua opțiune este un Guvern PSD-AUR. Scriitorul susține că această posibilitate ar rezolva imediat criza politică din țară. A treia posibilitate, pentru care Cristoiu pledează, este cea a alegerilor anticipate. Acesta susține, totuși, că pentru a face alegeri anticipate, Nicușor Dan ar trebui să mai facă încă o desemnare de premier. „La ora actuală, Nicușor Dan are constituțional și democrat trei posibilități de a termina cu această criză care se lungește. Prima, cea mai simplă, desemnează pe unul dintre Grindeanu și Mureșan. Câtă vreme nu tragi lotul, nu poți să spui că vei câștiga. El spune că nu-i desemnează, deoarece știe el că ei nu au o majoritate. A doua posibilitate este guvern PSD-AUR și se rezolvă mâine criza politică. Și a treia posibilitate, pentru care eu pledez, este alegeri anticipate. Dar pentru ca să facem alegeri anticipate e obligatoriu să mai fie încă o tragere de premier.”, susține scriitorul. „La învestirea unui premier, președintele colaborează cu Parlamentul” Scriitorul susține că în procesul de învestire a unui premier, președintele țării colaborează cu Parlamentul. Președintele trebuie să desemneze un premier, iar Parlamentul are îndatorirea de a-l vota. Cristoiu spune că atâta timp cât nu există niciun premier desemnat, Parlamentul nu are cum să se pronunțe. „Constituția României nu spune nicăieri… Constituția aceasta, care este semiprezidențială, a fost făcută în așa fel încât președintele, în raport cu premierul sau în raport cu Parlamentul, este dublă cheie. La învestirea unui premier colaborează doi, președintele care propune, depinde totul de propunerea lui și Parlamentul care acceptă sau nu. În consecință, prima lui misiune este de a desemna și Parlamentul apoi va vota. Dar câtă vreme nu desemnează, n-are cum Parlamentul să se pronunțe.”, explică jurnalistul. Ce propuneri de premieri au partidele? Jurnalistul a prezentat și care sunt propunerile pentru funcția de premier ale partidelor. În timp ce PSD a venit cu propunerea Sorin Grindeanu, PNL-USR l-au propus pe Siegfried Mureșan pentru premier. „Nicușor Dan ar trebui să dea mandatul de premier primului venit. Deci s-au prezentat ultima oară la consultări partidele. Este pentru prima dată când partidele au venit cu propuneri. PSD a venit cu Grindeanu ca propunere de premier. Ceilalți au venit cu Siegfried Mureșan. Nicușor a spus că nu, deoarece lui i se pare că niciunul din ei nu pot face o majoritate.”, afirmă Cristoiu Guvernul României funcționează sub regim interimar de 79 de zile, după demiterea lui Bolojan prin moțiune de cenzură. Guvernul demis a devenit cel mai longeviv guvern aflat în interimat din România.

Elon Musk preconizează că inteligența artificială ar putea depăși inteligența umană în 5 ani

În interviul acordat pentru The Economist, Elon Musk a preconizat că inteligența artificială va depăși intelectul uman în următorii 5 ani. Miliardarul american, care deține platforma Grok, spune că inteligența artificială va putea realiza mai rapid toate sarcinile umane, cu o singură excepție.  Loading … Elon Musk: Oamenii vor pierde controlul în 10 ani Elon Musk se așteaptă ca inteligența artificială să depășească inteligența umană în aproximativ cinci ani și crede că oamenii nu vor mai deține controlul în zece ani. În interviul cu Zanny Minton Beddoes, redactorul-șef al publicației The Economist, el prezice o „eră a abundenței uimitoare”. „Cred că inteligența artificială ar putea depăși capacitatea intelectului uman în aproximativ cinci ani. În cinci ani – aproximativ cinci ani – cred. Oamenii nu vor mai deține controlul în 10 ani. Deci, nu va exista nimic ce AI să nu poată facă mai bine decât oamenii, în afară de a fi uman, poate. Cel mai probabil rezultat va fi o eră a abundenței, în care oricine poate avea orice îi trece în minte.” Directorul Tesla crede că sunt totuși riscuri, precum un război atomic, care ar putea distruge civilizația umană. „Iată-ne în 2026, să vedem unde ne vom afla în 2036. Desigur, se poate deraia totul din cauza unui război termonuclear global sau ceva de genul ăsta. Dar presupunând că nu va fi Al Treilea Război Mondial, cred că vom avea o eră a abundenței. Este un mesaj de optimism și entuziasm pentru viitor”.  Când a încercat să explice cât de superioară va fi inteligența artificială creierului uman, Elon Musk a spus: „Diferența dintre AI și oameni este la fel de mare ca diferența între AI și cimpanzei. E greu să-ți imaginezi că cimpanzeii să fie la conducere. Și noi, suntem oarecum, o formă evoluată din cimpanzei. Deci, nu cu mult timp în urmă, ne legănam în copaci și mâncam banane. Încă mâncăm banane”.  Elon Musk: 20% șanse ca roboții să ne omoare Directorul Tesla, compania care produce mașini electrice și roboții Optimus, crede că sunt șanse considerabile ca scenariul din filmul „Terminator” să se adeverească. El a spus anterior că sunt 10-20% ca roboții să anihileze specia umană în viitor, dar ulterior, a ales să devină mai optimist. Miliardarul a spus că se opune stopării dezvoltării tehnologiilor AI. „Încă cred că este un riscuri asociate cu AI și roboții. Am ajuns la concluzia mea filosifică să văd partea bună a lucrurilor. Nu  văd nicio modalitate să opresc impusul incredibil al AI și al roboților. Dacă ar exista un buton de STOP, nu ar trebui să-l apăsăm, pentru că cel mai probabil rezultat ar fi abundență pentru toți. Hai să ne bucurăm de călătorie”.  Elon Musk, despre migrația ilegală și frontiere Elon Musk a dezbătut și subiecte de probleme sociale și politice. El a advocat politicile lui Trump privind migrația și securitatea frontierelor. Miliardarul a reamintit că și fostul președinte american Barack Obama și fosta secretară de Stat Hillary Clinton au susținut politici anti-migrație. „Unul dintre trucurile pe care le consider destul de amuzante este să iei un discurs de la Obama și Hillary și să te duci la cineva care face parte din ceea ce eu numesc stânga nebună și să-i spui: „Ce părere ai despre acest discurs al lui Trump?” Vor spune: „Oh, uau, e cea mai rea persoană din lume.” De fapt, acela a fost un discurs al lui Obama. De fapt, acela a fost un discurs al lui Hillary.” Foarte mulți migranți ilegali din America de Sud au fost deportați în timpul președinției lui Barack Obama. Elon Musk a mustrat-o chiar pe gazda emisiunii Miliardarul i-a făcut observație inclusiv gazdei emisiunii, Zanny Minton Beddoes,  și a rugat-o să nu taie secvența. „Iată principiile – și spune-mi care dintre ele sună groaznic: că ar trebui să avem granițe sigure, că ar trebui să avem orașe sigure, că ar trebui să avem cheltuieli rezonabile. Care dintre aceste trei sunt de la marginea extremei drepte? Și aș vrea doar să vă mustrez și pe dumneavoastră și presa pentru caracterizarea absurdă a extremei drepte.Este fals, înșelător și absurd. Vă rog să păstrați această parte. Vom păstra toate acestea. Nu tăiați această parte.” Ce a răspuns miliardarul când a fost întrebat dacă este rasist Întrebat dacă este rasist sau islamofob după ce a fost acuzat de democrați de bigotism și chiar de extremism pentru presupusul salut nazist, Elon Musk a negat. Miliardarul susține că diversitatea este existentă în companiile X, SpaceX și Tesla, având angajați și directori executivi de mai multe etnii. Pe de altă parte, Elon Musk a spus că se opune extremismului islamist, jihadismului și legii Sharia: „Partenera mea este pe jumătate indiană și am patru copii cu ea. Unul dintre ei a fost numit după un fizician indian celebru. Așadar, aș spune că nu sunt rasist.Și, de asemenea, dacă te uiți la oamenii care sunt angajați în companiile mele, avem directori executivi de toate rasele. Nu cred că există vreun rasism acolo. Dacă oamenii vin într-o țară cu opinii antitetice – sunt împotriva acestui lucru.Sunt împotriva violului și crimei. Sunt împotriva impunerii de reguli și legi care sunt contrare a ceea ce am ajuns să acceptăm în Occident.” Anterior, miliardarul a anunțat că va realiza o adaptare mai corectă istoric și mai puțin corectă politic a operei homerice „Odiseea”, după ce l-a criticat pe regizorul Christopher Nolan pentru că a inclus actori de culoare și transsexuali în distribuție, dar niciun actor grec. Elon Musk crede că războiul civil britanic este inevitabil Opiniile politice distribuite de Elon Musk ajung răspândite la cei 240 de milioane de urmăritori pe X. Întrebat dacă susține partidele de extrema dreaptă din Europa, el a răspuns: „Susțin oamenii normali, ceea ce numești extrema dreaptă. Te-ai putea întoarce în urmă cu 15 ani și aceste politici erau normale”. După ce a dezvăluit că a fost în Regatul Unit de sute de ori,  țară pe care a caracterizat-o că are rata  infracționalității în creștere, Musk a spus: „Dacă ai un grup mare  de oameni în

A murit marea actriță Adela Mărculescu. Avea 88 de ani

Actrița Adela Mărculescu, una dintre cele mai respectate și longevive prezențe ale teatrului românesc, a murit la vârsta de 88 de ani. Vestea a fost anunțată de Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, instituția pe a cărei scenă a jucat mai bine de șase decenii. Peste 60 de ani pe scena Teatrului Național Absolventă a promoției 1959 a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa maestrului Alexandru Finți, Adela Mărculescu s-a alăturat trupei Teatrului Național din București în 1964. Debutul său pe prima scenă a țării a avut loc în spectacolul „Înșir’te mărgărite”, începutul unei cariere care avea să se întindă pe mai bine de șase decenii. foto: Teatrul Naţional Bucureşti În această perioadă, actrița a colaborat cu unii dintre cei mai importanți regizori români și a interpretat roluri memorabile din dramaturgia românească și universală. Printre cele mai apreciate se numără Epancina Aglaia din „Idiotul”, Ana din „Take, Ianke și Cadîr”, Dona Diana, Margareta Aldea din „Gaițele” și Mioara din „Idolul și Ion Anapoda”. Rolurile memorabile și colaborări de referință ale Adelei Mărculescu Unul dintre momentele definitorii ale carierei sale a fost interpretarea Clitemnestrei în spectacolul „Electra – O trilogie antică”, montat de Andrei Șerban în 1990, producție care s-a bucurat de un puternic succes internațional. De-a lungul anilor, Adela Mărculescu a impresionat și în spectacole precum „Vrăjitoarele din Salem”, „Dragă mincinosule”, „Mașinăria Cehov” sau „Dulcea pasăre a tinereții”, fiind apreciată pentru profunzimea și rafinamentul interpretărilor sale. Pasiunea pentru teatru a rămas vie până în ultimii ani ai vieții. Publicul a putut să o vadă în continuare pe scena TNB în spectacole precum „Cursa de șoareci”, unde interpreta rolul Doamnei Boyle, și „Titanic vals”, în rolul Chiriachiței. Adela Mărculescu, o prezență apreciată și în cinematografie Pe lângă activitatea de la teatru, Adela Mărculescu a avut o carieră importantă și în film, unde a jucat în producții cunoscute precum „Declarație de dragoste”, „Alo, aterizează străbunica!”, „Surorile” și „Șapte băieți și o ștrengăriță”, rolurile sale rămânând în memoria publicului. Actrița a fost decorată cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer, a primit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului București, iar în 2020 a fost recompensată cu Premiul Gopo pentru Întreaga Activitate. Unde i se poate aduce un ultim omagiu și când va fi actrița înmormântată Cei care doresc să își ia rămas-bun de la marea actriță o vor putea face începând de vineri, 24 iulie. Trupul neînsuflețit al Adelei Mărculescu va fi depus la Biserica Sfântul Gheorghe din București, începând cu ora 12:00. Ceremonia de înmormântare va avea loc sâmbătă, 25 iulie, de la ora 10:00, la Cimitirul Bellu.

Eurostat: România, pe locul 3 în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor la carburanți. La polul opus, Ungaria are cele mai mici majorări

România se află pe al treilea loc la scumpirea carburanților, între statele Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat. Statisticile arată că românii au plătit cu 23,1% mai mult, în iunie 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Deși războiul din Orientul Mijlociu a afectat tot spațiul Uniunii Europene, în ceea ce privește tarifele la carburanți, un stat vecin precum Ungaria a înregistrat cele mai mici creșteri. Printre factorii care au generat această situație la noi țară este și guvernarea deficitară a premierului demis Ilie Bolojan, care a preluat mandatul în luna iunie a anului trecut și a fost demis prin moțiune de cenzură la data de 5 mai. Informațiile recente ale Eurostat arată că primele trei țări în care au fost înregistrate cele mai mari scumpiri la carburanți în luna iunie, comparativ cu aceeși perioadă, anul trecut, sunt Bulgaria (+26,0%), Lituania (+23,5%) și România (+23,1%).  Loading … Amintim că în martie 2025, pe fondul izbucnirii războiului în Iran, premierul Ilie Bolojan a decretat situație de criză pe piața carburanților. Tot în topul statelor UE cu cele mai semnificative majorări la carburanți se află și Finlanda (+22,0%) și Luxemburg (+20,7%). La polul opus, se află Ungaria (+2,3%) și Polonia (+5,8%), cu cele mai mici creșteri, în timp ce în celelalte țări majorările au variat între +7,9% în Spania și +18,6% în Cipru. În iunie 2026, prețul carburanților și lubrifianților pentru transportul personal în UE a crescut cu 13,7% față de iunie 2025. Această evoluție a urmat unei creșteri de 20,8% în aprilie 2026 și uneia de 20,7% în mai, comparativ cu aceleași luni din 2025. Tarifele la carburanți au crescut în Uniunea Europeană în luna iunie 2026 În toate țările UE, prețurile carburanților și lubrifianților au continuat să crească în iunie 2026 față de iunie 2025, însă într-un ritm mai lent decât în ​​mai 2026, când patru țări înregistraseră rate anuale ale inflației pentru această categorie de peste 30%. Scăderea prețurilor la motorină și benzină față de luna mai 2026 În luna iunie 2026, comparativ cu luna mai 2026, consumatorii din UE au constatat o scădere a prețurilor la motorină cu 6,4% și la benzină cu 4,2%. În luna mai 2026, prețul motorinei scăzuse cu 5,8%, în timp ce benzina înregistrase o ușoară creștere de 0,8% față de luna aprilie 2026. În perioada mai-iunie 2026, prețurile la motorină au scăzut în toate țările UE. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Cehia (-11,3%), Polonia (-9,7%) și Bulgaria (-9,4%), în timp ce cele mai mici au avut loc în Ungaria (-0,6%), Italia (-1,4%) și Slovenia (-1,6%). În ceea ce privește prețurile la benzină, Cipru (+0,7%) și Italia (+0,5%) au fost singurele țări din UE care au înregistrat creșteri în perioada mai-iunie 2026. Celelalte țări au raportat scăderi, cele mai semnificative fiind în Suedia (-7,8%), Belgia (-7,0%) și Polonia (-6,6%). FOTO: Mediafax

Nicușor Dan anunță că România primește 2 miliarde de euro de la NATO pentru investiții în Apărare. Ce investiții vor primi bani

Preşedintele Nicuşor Dan transmite joi că România obţine un rezultat strategic important în cadrul NATO, după peste cinci ani de negocieri, Alianţa aprobând extinderea către Est a reţelei NATO de conducte pentru combustibil. Proiectul din fondurile comune ale NATO este în valoare de 27 de miliarde de euro, pentru următorii 20 de ani, cea mai mare investiţie de acest tip din istoria Alianţei. Potrivit președintelui, decizia vine și ca urmare a lecțiilor învățate după invazia Rusiei împotriva Ucrainei, care au demonstrat cât de importantă este infrastructura logistică pentru apărarea colectivă. Nicușor Dan: „România obține un rezultat strategic important în cadrul NATO” „După peste cinci ani de negocieri, Alianța a aprobat extinderea către Est a rețelei NATO de conducte pentru combustibil, un proiect esențial pentru consolidarea securității și mobilității militare pe Flancul Estic (…) România a fost implicată activ încă de la început în acest proces, prin eforturile Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale și ale Delegației României la NATO. Consiliul Nord-Atlantic a aprobat ieri finanțarea proiectului din fondurile comune ale NATO, în valoare de 27 de miliarde de euro pentru următorii 20 de ani, cea mai mare investiție de acest tip din istoria Alianței”, transmite șeful statului într-un mesaj postat pe rețelele de socializare. Potrivit lui Nicuşor Dan, din această finanţare, aproximativ 2,15 miliarde de euro vor reveni României. „Noua rețea va traversa și teritoriul României, va avea atât utilizări militare, cât și civile și va crea oportunități importante pentru economia și companiile românești. Acest proiect consolidează rolul României ca stat aliat de primă linie la Marea Neagră și întărește conectivitatea strategică a țării noastre cu aliații NATO”, afirmă președintele. Sistemul de conducte al NATO Conducta de 10.000 de kilometri (6.215 mile), îngropată la 80 de centimetri sub pământ, traversează în prezent 12 țări, dar se termină în vestul Germaniei, unde deservește baze militare precum Baza Aeriană Ramstein a SUA, dar și importante noduri civile, cum ar fi cel mai mare aeroport din Germania, situat în Frankfurt. Conform studiului realizat de think tank-ul polonez, consumul de combustibil al NATO în cazul unui conflict ar depăși probabil capacitatea infrastructurii existente chiar înainte de izbucnirea ostilităților pe scară largă, din cauza deplasării forțelor terestre, a operațiunilor de transport aerian și a misiunilor avioanelor de vânătoare. Combustibilul pentru avioane, care circulă prin conductele NATO, poate fi utilizat și de vehiculele terestre, deoarece amestecarea acestuia cu aditivi îl face potrivit pentru camioane și tancuri care, în mod normal, funcționează cu motorină.

Domeniul Horeca s-a prăbușit sub guvernarea Bolojan. Cifra de afaceri a scăzut radical, comparativ cu anul trecut, potrivit INS

În mai 2026 comparativ cu anul trecut la perioadă, cifra de afaceri în serviciile de piață prestate populației a scăzut din nou, de această dată cu -8,9% în funcție de zilele lucrătoare și sezonalitate, arată Institutul Național de Statistică (INS). Este a zecea lună consecutiv în care aceste servicii sunt în declin. Potrivit statisticilor Institutul Național de Statistică, numărul rezervărilor la hoteluri și restaurante a scăzut cu 9,2% în mai 2026, comparativ cu aceeași perioadă, anul trecut. De asemenea, românii cheltuie cu 20,5% mai puțin pe activități recreative. În ceea ce privește serviciile oferite de saloanele de înfrumusețare, aceleași date arată că interesul românilor s-a diminuat cu 12,5%.  Loading … Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei, în luna mai 2026 faţă de luna mai 2025, a scăzut atât ca serie brută cu 7,6%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,9%. În perioada mai 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de perioada  mai 2025, atât ca serie brută cu 9,2%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,0%. Cifră de afaceri cu 7,6% mai mică faţă de luna mai 2025 Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în luna mai 2026, a înregistrat o cifră de afaceri cu 7,6% mai mică faţă de luna mai 2025, ca urmare a scăderilor înregistrate la activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (-21,6%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-10,3%) și la activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-9,4%). Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2026, comparativ cu luna mai 2025, a scăzut cu 8,9%. Perioada mai 2026 comparativ cu  mai 2025 Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în perioada mai 2026 a înregistrat o cifră de afaceri cu 9,2% mai mică comparativ cu perioada mai 2025, ca urmare a scăderilor cifrei de afaceri la: activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (-15,9%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-15,3%), activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-12,2%) și activităţile de spălare şi curăţare (uscată) a articolelor textile şi a produselor din blană (-3,2%). Activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor au crescut cu 20,5%. Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada mai 2026, comparativ cu perioada mai 2025, a scăzut cu 8,0%.

Se deblochează criza de la Spitalul Marie Curie

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a avizat memorandumul propus de Ministerul Sănătății pentru deblocarea a 22 de posturi la Spitalul Clinic de Urgență „Marie Curie”. Aceste posturi ar permite redeschiderea celor 5 paturi ATI închise din lipsă de personal. Documentul urmează să fie analizat în ședința de Guvern de joi.  Decizia vine în contextul în care conducerea unității medicale a avertizat că deficitul de personal a determinat închiderea a 5 paturi de la secția de terapie intensivă, diminuând capacitatea unității sanitare de a trata cazurile grave. Ministrul de Finanțe promite deblocarea a 22 de posturi Reamintim că miercuri, șeful secției ATI nou-născuți de la Spitalul de copii Marie Curie, medicul Cătălin Cârstoveanu, a avertizat că actuala criză din spitale duce la desființarea paturilor de la secțiile de terapie intensivă. „Am avizat în această dimineață memorandumul MS pentru deblocarea celor 22 de posturi necesare într-o situație care impunea intervenție urgentă. Documentul va fi discutat în ședința de Guvern de azi. Am transmis încă de ieri că, atunci când ne confruntăm cu o situație critică care afectează direct îngrijirea copiilor aflați în stare gravă, care au nevoie de asistență medicală complexă, Ministerul Finanțelor va sprijini de urgență soluțiile necesare. Am reușit astfel, în strânsă colaborare cu Ministerul Sănătății, să identificăm cadrul administrativ necesar pentru deblocarea acestei situații”, a transmis ministrul Finanțelor pe Facebook. Deblocarea posturilor este doar o măsură temporară Alexandru Nazare a subliniat că aprobarea celor 22 de posturi nu înseamnă o schimbare de strategie în privința ocupării posturilor vacante din sistemul public. Este scrict o intervenție punctuală generată de caracterul urgent al situației de la „Marie Curie”. Foto ilustrativ / Sursa FOTO: pixnio.com „Trebuie să facem o distincție clară între astfel de intervenții punctuale, justificate de o situație absolut critică, și solicitările generale de deblocare a mii de posturi în sistemul public. Situațiile care privesc direct siguranța oamenilor și funcționarea unor servicii medicale esențiale trebuie soluționate cu prioritate. În timp ce deciziile cu impact bugetar amplu trebuie analizate riguros și fundamentate responsabil în actualul context economic al României”, a mai scris Nazare în aceeași postare. Potrivit autorităților, cele 22 de posturi ar permite redeschiderea celor 5 paturi ATI închise din lipsă de personal. Spitalele nu pot organiza concursuri pentru ocuparea posturilor vacante Secția de Terapie Intensivă pentru nou-născuți a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” funcționează cu o capacitate redusă. Lipsa personalului a forțat conducerea unității să închidă temporar 5 paturi alocate celor mai grave cazuri. Medicii avertizează însă că criza pune în pericol viața unor copii aflați în stare critică. Aceștia depind strict de tratamente complexe și de îngrijire permanentă. Până recent, secția dispunea de 27 de paturi, numărul fiind diminuat la 22 după plecarea a 7 asistente medicale. Două dintre acestea au demisionat, în timp ce altele au intrat în concediu medical sau de creștere a copilului. Conducerea spitalului a afirmat că nu poate organiza concursuri pentru ocuparea posturilor vacante din cauza restricțiilor impuse printr-o ordonanță de urgență adoptată în 2025. Actul limitează angajările în sectorul bugetar.

Toni Neacșu critică condițiile impuse de Nicușor Dan pentru desemnarea premierului: Sorin Grindeanu ar găsi majoritatea

Toni Neacșu susține că Nicușor Dan a pus condiții greu de îndeplinit pentru numirea premierului. Acesta crede că Sorin Grindeanu ar fi o variantă mai potrivită, care ar putea găsi o majoritate pentru a forma Guvernul. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „Nicușor Dan a pus condiții complicate pentru funcția de premier” Fostul membru CSM susține că Nicușor Dan a pus condiții greu de îndeplinit pentru desemnarea premierului. El subliniază că, în cazul desemnării lui Eugen Tomac, condițiile stabilite de președinte erau îndeplinite. „Cred că Nicușor Dan a pus niște condiții atât de complicate, încât în momentul de față nu poate face acest lucru. Când l-a desemnat pe Tomac, erau îndeplinite condițiile puse de președintele României,” a declarat Toni Neacșu. „Nicușor Dan avea garanția unei majorități pro-occidentale în cazul lui Tomac” Neacșu afirmă că președintele Nicușor Dan avea garanția unei majorități pro-occidentale în cazul desemnării lui Eugen Tomac pentru funcția de premier. „Dacă am înțeles bine și dacă este adevărat, avea garanția unei majorități pro-occidentale sau așa numită (…) Evident că nu a avut această garanție, iar în momentul de față, pe de-o parte, nu o are. Pe de altă parte, haideți să vă spun ceva (…),” a declarat fostul membru CSM. „Dacă Sorin Grindeanu ar fi numit premier, ar face majoritate” Toni Neacșu susține că, dacă Sorin Grindeanu ar fi desemnat pentru funcția de premier, acesta ar reuși să treacă de Parlament și să formeze un guvern. Acesta crede că liderul PSD ar putea găsi o majoritate parlamentară. „Convingerea mea este că, dacă acum ar fi numit Sorin Grindeanu, el ar trece ca premier și ar trece guvernul. El ar găsi acea majoritate, chiar dacă el spune că nu o are încă, dar și-o găsește,” a declarat Neacșu. Sorin Grindeanu a declarat că i-a cerut președintelui Nicușor Dan mandatul pentru funcția de premier, însă nu l-a primit. Liderul PSD susține că nu poate demonstra, în prezent, că are cele 233 de voturi necesare pentru formarea Guvernului.

Zile de foc pentru economia României. Agențiile de rating dau verdictul în următoarea săptămână. Surse Gândul: Riscul de retrogradare la junk este de 50%. Cea mai mare vulnerabilitate, criza politică

România este la mai puțin de 10 zile distanță de riscul de a fi retrogradată de Fitch, cea mai mare agenție de rating, la categoria junk –  țară nerecomandată investițiilor. Surse din Ministerul Finanțelor au declarat, în exclusivitate pentru GÂNDUL, că șansele de a intra în scenariul sumbru al retrogradării sunt de aproximativ 50%. Estimarea vine în urma datelor preliminare discutate în luna iulie la nivelul experților din minister cu delegațiile instituțiilor de evaluare a riscului suveran. Primul verdict este anunțat pe 31 iulie, când Fitch Ratings urmează să publice noua evaluare a ratingului suveran al României. România, pe buza prăpastiei „junk” în evaluările celor trei mari agenții de rating suveran Agenția menține în prezent ratingul la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. O coborâre cu o singură treaptă ar însemna, în cazul Fitch, pierderea statutului „investment grade”. România se află, practic, pe ultima treaptă înaintea prăpastiei „junk” în evaluările tuturor celor trei mari agenții: Fitch și S&P o mențin la BBB-, iar Moody’s la echivalentul Baa3, cu perspectivă negativă. Miza evaluării Fitch este cu atât mai mare cu cât vine într-o perioadă de instabilitate politică, risc de a pierde miliarde de euro din PNRR și poate deveni un semnal important pentru piețe și pentru celelalte mari agenții de rating. Mai mult decât atât, agențiile nu mai evaluează doar fotografia deficitului și a execuției bugetare din 2026, ci credibilitatea traiectoriei 2027–2028: stabilitate politică, capacitate de reformă, PNRR, datorie și costul acesteia. De altfel, Nicușor Dan, președintele României, a declarat că se va implica personal în „lupta” pentru evitarea nivelului de „junk”. „Vin evaluările din iulie, început de august și apoi în octombrie. În măsura în care este util, o să mă implic personal. I-am rugat deja pe liderii partidelor să fie la dispoziția evaluatorilor pentru a le spune că, pe chestiunile fundamentale cu care România se confruntă și care au impact asupra economiei și finanțelor, lumea este aliniată. Sunt optimist că vom evita o degradare, care ar fi catastrofală pentru noi”, a declarat Nicușor Dan, recent. Pilonul banilor din PNRR, la un pas de colaps Practic, chiar dacă ministrul Alexandru Nazare și experții de la Finanțe au venit cu temele făcute la nivel de cifre la discuțiile cu agențiile, punctajul tehnic este insuficient pentru a le convinge să mențină ratingul la nivel „investment grade”. La finalul lui iunie, ministerul anunța că în „primele 5 luni ale anului, deficitul bugetar s-a redus cu peste 28,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,60 puncte procentuale ca pondere în PIB”. În același timp, arăta că fondurile europene și PNRR „contribuie direct la susținerea investițiilor și la limitarea presiunii asupra finanțării din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscală și costuri ridicate ale dobânzilor”. Iar acest pilon este pe punctul de a se prăbuși, o dată cu numărătoarea inversă pentru banii PNRR. Practic, dacă la finalul lunii august nu există consens politic pe reformele majore din Planul de Redresare și Reziliență, România intră într-un cerc vicios al rostogolirii unor datorii suverane din ce în ce mai scumpe. Problema este viteza cu care aceasta crește și costurile tot mai mari necesare finanțării ei. Cheltuielile cu dobânzile, arată Ministerul Finanțelor, s-au situat la nivelul lunii mai la 26,81 mld lei, cu 3,95 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, aceste cheltuieli reprezintă un nivel de 1,3% din PIB. Avertismentul Fitch: criza politică amplifică riscurile Ministerul Finanțelor a intrat în luna iulie într-o nouă rundă de discuții tehnice cu marile agenții internaționale de rating, în încercarea de a demonstra că România își poate continua procesul de consolidare fiscală în pofida crizei politice. Comunicatul instituției, transmis în urma întâlnirii cu experții Fitch din 14 iulie, arată – indirect – îngrijorările majore ale agenției de rating, dincolo de cifrele privind deficitul bugetar și creșterea accelerată a datoriei publice. Este vorba despre faptul că România riscă să piardă sume importante din PNRR – risc agravat de blocajul politic și cele două luni și jumătate de interimat la Palatul Victoria. Oficialii români pus pe masă, în acest caz, doar „asigurări”. „Reprezentanții ministerului au dat asigurări că sunt continuate eforturile susținute pentru finalizarea reformelor și investițiilor asumate prin PNRR, precum și pentru În ceea ce privește managementul datoriei publice, reprezentanții Ministerului Finanțelor au arătat că planul de finanțare pentru anul 2026 se derulează conform calendarului stabilit, având un grad de acoperire confortabil”, se arată în comunicatul ministerului. Fitch a avertizat explicit, într-o analiză publicată în mai 2026, că actuala criză politică amplifică riscurile pentru reducerea deficitului bugetar. Perspectiva negativă asociată ratingului BBB- reflectă, potrivit agenției, deteriorarea finanțelor publice provocată de deficitele mari și creșterea datoriei. Semnal de alarmă al Moody’s: plățile cu dobânzile ar putea urca la 9,2% din veniturile bugetare Tirul de evaluări continuă cu Moody’s, agenție care analizează situația economică, evoluția deficitului bugetar și stadiul reformelor asumate prin PNRR. Evaluarea sa este așteptată în august, iar discuțiile cu reprezentanții ministerului român de Finanțe au loc în această perioadă. România este la Baa3, tot ultima treaptă investment grade, cu perspectivă negativă. De altfel,  Moody’s a atras atenția, într-un comentariu publicat vineri, 26 iunie 2026, că incertitudinea politică prelungită și lipsa unei majorități parlamentare funcționale pot pune presiune pe procesul de consolidare fiscală și pe implementarea reformelor asumate de România. Îngrijorările vizează presiunea costurilor de finanțare. Agenția estimează că plățile cu dobânzile ar putea urca la 9,2% din veniturile bugetare în 2026 și la 9,6% în 2027, pe fondul randamentelor ridicate și al creșterii datoriei publice din ultimii ani. Totodată, Moody’s notează vulnerabilitatea României la fluctuațiile cursului de schimb, în condițiile în care puțin peste 50% din datoria publică este denominată în valută. Peste vulnerabilitatea fiscală se suprapune acum instabilitatea politică cronicizată. Prăbușirea majorității guvernamentale și incertitudinea privind continuarea reformelor au produs deja reacții pe piețele financiare. În aprilie, după retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan, spread-urile obligațiunilor românești în dolari cu maturitate în 2036 au crescut cu 28 de puncte de bază într-o

Cum a fost căsăpit deținutul aflat în comă, snopit de gardienii de la Penitenciarul Giurgiu. În pușcării mocnește revolta

Apar noi informații în cazul deținutului internat în stare gravă la Terapie Intensivă, snopit de gardienii de la Penitenciarul Giurgiu. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, bărbatul era cunoscut în sistemul penitenciar pentru comportamentul violent și numeroasele incidente disciplinare. Incidentul de la Penitenciarul Giurgiu a generat tensiuni în mai multe unități de detenție, inclusiv la Rahova și Jilava, iar sursele susțin că personalul este în stare de alertă, pe fondul temerilor privind o posibilă grevă a deținuților. Deținutul era considerat periculos și avea un istoric de incidente violente Potrivit informațiilor obținute de Gândul, deținutul executa o pedeapsă de 1 an și 11 luni de închisoare pentru conducere fără permis, însă fusese încarcerat într-un regim de maximă siguranță deoarece era considerat un deținut cu grad ridicat de risc. Sursele susțin că acesta suferea de afecțiuni psihice și avea un comportament agresiv. Aceleași surse afirmă că bărbatul ar fi avut și alte dosare penale, inclusiv unul privind trafic de droguri, aflat încă pe rol, precum și un dosar pentru ultraj. Bărbatul ar fi agresat personal din penitenciar și echipaj medical Din informațiile Gândul, înaintea incidentului de la Penitenciarul Giurgiu, deținutul ar fi fost implicat în mai multe episoade violente. Acesta ar fi agresat o șefă de tură și un supraveghetor din cadrul Penitenciarului Rahova. De asemenea, pe 15 iulie, în timpul unei ieșiri la plimbare, și-ar fi lovit intenționat capul de beton, fiind ulterior transportat la spital. În timpul deplasării cu ambulanța, acesta ar fi aruncat cu urină asupra membrilor echipajului medical și asupra șefului escortei, episod care nu a rămas însă nepedepsit. Potrivit surselor Gândul, anchetatorii bănuiesc că Brudar Ștefan Claudiu a urcat în salvare în care se afla deținutul și i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu tonfa, pentru a se răzbuna, deși acesta era deja inconșient, Potrivit acelorași surse, în ultima perioadă deținutul ar fi avut un comportament tot mai agresiv, cu amenințări, injurii și acte de violență, inclusiv lovirea cu pumnul a unui agent și a unei șefe de secție. Potrivit unor informații obținute de Gândul din surse din sistemul penitenciar, incidentul de la Penitenciarul Giurgiu a generat tensiuni în mai multe unități de detenție, inclusiv la Rahova și Jilava. Sursele susțin că personalul este în stare de alertă, concediile ar urma să fie suspendate, iar angajații, inclusiv efectivele de intervenție, au fost anunțați să rămână disponibili, pe fondul temerilor privind o posibilă grevă a deținuților, în special dacă starea bărbatului internat în comă s-ar agrava. În prezent, deținutul este internat în Secția de Terapie Intensivă a Spitalului Județean de Urgență Giurgiu, iar medicii au transmis că prognosticul este rezervat.