Etichetă: Z

Dan Dungaciu avertizează că schimbarea Șefului Statului Major din Ucraina nu este un semn bun pentru război. Ce explicații aduce sociologul

Dan Dungaciu avertizează că schimbarea Șefului Statului Major din Ucraina nu este un semn bun pentru război. Acesta susține că lucrurile nu merg bine pentru ucraineni. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „Schimbarea Șefului Statului Major din Ucraina a fost o bătălie între două viziuni de a face război” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu afirmă că atunci când o armată își schimbă Șeful Statului Major în mijlocul războiului, acela nu e un semn bun. Acesta menționează că schimbarea lui Oleksandr Sîrski este dovada unei bătălii între două viziuni de a face război. „Când o armată, în timpul războiului, schimbă Șeful Statului Major, e foarte greu să argumentezi că toate lucrurile merg bine. Nu merg bine. Pentru că schimbarea Șefului Statului Major din Ucraina a fost, de fapt, o bătălie între două viziuni de a face războiul. Oleksandr Sîrski, omul care a făcut războiul și l-a învățat de la sovietici, a înțeles că au nevoie de oameni în infanterie, pentru că dronele voastre teribile nu sunt suficiente.”, menționează geopoliticianul. Sociologul îl menționează pe Oleksandr Sîrski ca fiind una dintre părțile acestei bătălii. Sîrski este, după spusele geopoliticianului, un militar bine antrenat, care a înțeles că războiul împotriva Rusiei nu poate funcționa doar cu drone, fără a mai avea infanterie. Demiterea lui Sîrski vine la doar câteva zile după demiterea ministrului Apărării, Mihailo Fedorov. „Războiul ăsta se duce mai departe, ajungând tot mai sus pe scara escaladării” Sociologul susține că rușii au luat teritorii din Ucraina care nu era pe harta inițială a misiunii speciale. Deși acele teritorii erau luate pentru a fi punct de negociere, acesta susține că rușii nu le vor mai da acum înapoi. Geopoliticianul anunță o escaladare a conflictului din Ucraina, care va tot crește. „Deci, rușii au luat niște teritorii care nu erau pe harta misiunii speciale. Le-au luat ca să le țină acolo, să le dea înapoi la negocieri. Și acuma au spus nu le dau nici pe astea. Războiul ăsta se duce mai departe, ajungând tot mai sus pe scara escaladării, pentru că la asta asistăm. Într-o situație pe care presa occidentală și europeană, o anumită parte a presei, vrea să o prezinte ca un mare succes pentru Ucraina. Într-o mare măsură e un succes, în sensul că Ucraina bombardează infrastructură logistică, inclusiv civilă în Rusia.”, explică sociologul. Strategia cu drone a generat o rețea de comercianți fără precedent Dungaciu afirmă că strategia cu drone este fals atribuită fostului ministru al apărării, Mihailo Fedorov. Acesta susține că întreaga strategie a fost acceptată și din considerente economice, pentru că generează o rețea imensă de comercianți. „Mihailo Fedorov, fostul ministru al apărării, omul din IT, nu din armată, se zice că el ar fi inventat această strategie cu drone. Nu el a inventat-o. Strategia cu drone a fost acceptată de armata Ucrainei pentru că s-a generat o rețea de comercianți de drone la nivel continental, la nivel mondial, aș spune, fără precedent.”, afirmă Dungaciu. Demiterea lui Mihailo Fedorov a declanșat proteste de stradă la Kiev și în alte orașe în care ucrainenii au strigat „Sîrski, afară!” și au cerut reformarea armatei. Din 16 iulie, ucrainenii protestează zilnic împotriva înlăturării lui Fedorov. Acesta este unul dintre cei mai tineri și mai populari oficiali de rang înalt din țară. În tot acest val de nemulțumiri, președintelui ucrainean i s-a acordat un ultimatum ca până vineri să îl demită pe Sîrski.

Alexandru Nzare anunță că va aviza pe loc documentul care deblochează angajările la Spitalul Marie Curie: Se pregătește un memorandum

Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a transmis, într-o intervenție la Digi24, că va aviza ”pe loc” documentul care vizează situația de criză de la Secția ATI a Spitalului Marie Curie. Acesta a punctat că un memorandum aflat în acest moment în analiză vizează 7.800 de posturi, ”cu un impact bugetar important pe care nu îl avem cuprins în bugetul acestui an”. Nazare, despre deblocarea posturilor pentru Spitalul ”Marie Curie”  Loading … „În condițiile în care Ministerul Sănătății, dată fiind situația de criză de la «Marie Curie», pe care noi o înțelegem pe deplin, pregătește un memorandum care vizează această situație, e vorba de 22 de posturi, Ministerul de Finanțe îl va aviza pe loc. În schimb, memorandumul care este în analiză, este un memorandum care vizează 7.800 de posturi, cu un impact bugetar important pe care nu îl avem cuprins în bugetul acestui an și necesită o analiză mult mai aprofundată, mult mai aprofundată pe toate zonele. Distribuția acestor posturi și, bineînțeles, în urma acestui filtru, văzut care este impactul. Trebuie să despărțim o situație de criză imediată,importantă, de situația generală. Și cred că domnul ministru al Sănătății are în vedere aceste lucruri, pentru că le-am discutat deja. Deci, în ipoteza în care transmite acest memorandum astăzi, putem să-l aprobăm mâine în ședința de guvern pentru «Marie Curie», fără nicio problemă”, a explicat Alexandru Nazare, într-o invervenție la Digi24. Nazare: ”Eu sunt convins că și premierul este de acord” Referitor la ședința de guvern de joi, ministrul interimar de Finanțe a transmis că este „foarte importantă”. „Bineînțeles, sigur, și celelalte cu prioritate, trecute prin filtrele de urgență ale Ministerului Sănătății, le vom discuta astfel încât să găsim soluții și pentru restul. De aceea, ședința de guvern de mâine este foarte importantă. Noi așteptăm acest memorandum și-l avizăm pe loc”. De asemenea, ministrul a fost întrebat și dacă Ilie Bolojan este de acord cu aprobarea celor 22 de posturi pentru unitatea spitalicească. Acesta s-a declarat convins de faptul că premierul nu se va opune inițiativei. „Eu sunt convins că și premierul este de acord, numai că memorandum n-a fost făcut pentru zona de criză, a fost făcut calup pentru cele 7.800. Dacă memorandumul cuprinde aceste posturi de care e absolută nevoie și e clar justificat de ce este nevoie, noi avizăm imediat, astfel încât să intre mâine în ședința de guvern”.

Sondaj INSCOP: 46,3% dintre români consideră că un regim mai putin democratic poate fi de preferat, dacă asigură mai multă ordine și stabilitate

Un nou sondaj INSCOP arată câți români susțin democrația și câți ar accepta un regim mai puțin democratic. Datele indică faptul că 46,3% dintre români consideră că un regim mai puțin democratic poate fi de preferat, dacă asigură mai multă ordine și stabilitate. Sondajul lunar arată că societatea românească este împărțită între cei care susțin democrația și cei care ar accepta un regim mai puțin democratic în schimbul stabilității și ordinii. Sondajul a fost realizat în perioada 13-16 iulie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane adulte. Datele au fost colectate prin interviuri telefonice.  Loading … Tipul de regim democratic preferat. Sursă: INSCOP 46,3% dintre români consideră că un regim mai putin democratic poate fi de preferat Potrivit sondajului, 47,2% dintre respondenți preferă democrația, chiar dacă aceasta generează conflicte și dezbateri. Alți 46,3% dintre respondenți spun că ar accepta un regim mai puțin democratic în schimbul ordinii și stabilității. De altfel, 6,5% nu au oferit un răspuns. Susținerea pentru democrație este mai ridicată în rândul votanților PNL și USR, al bărbaților, tinerilor sub 30 de ani, persoanelor cu studii superioare și locuitorilor din marile orașe. Preferința pentru un regim mai puțin democratic este mai pronunțată în rândul votanților AUR, al persoanelor între 45 și 59 de ani, al celor cu studii primare și al locuitorilor din mediul rural. Profilul populației. Tipul de regim democratic preferat. Sursă: INSCOP Peste 60% dintre respondenți afirmă că este mai important ca puterea să fie controlată democratic 60,6% dintre respondenți spun că este mai important ca puterea să fie controlată democratic, chiar dacă deciziile sunt luate mai greu; 29,5% dintre respondenți preferă decizii rapide, chiar cu un control democratic mai redus; 9,8% nu au exprimat o opinie. Sursă: INSCOP Controlul democratic al puterii este susținut mai ales de votanții PNL și USR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din București și marile orașe. Deciziile rapide sunt preferate mai frecvent de votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural, arată informat.ro. Sursă foto: INSCOP, Shutterstock

Datoria publică a României a trecut de 60% din PIB. În fiecare secundă, crește cu aproape 5.000 de lei. Ce avertizează economistul Cristian Socol

România înregistrează un nou record negativ. Țara a depășit pentru prima dată pragul de 60% din PIB al datoriei publice, stabilit prin Tratatul de la Maastricht. În ultimul an, datoria statului a crescut cu 158,3 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 434 de milioane de lei pe zi. Economistul Cristian Socol a analizat datele privind datoria guvernamentală a României. Datoria publică a României a crescut fulminant, trecând de pragul de 60% din PIB. Economistul Cristian Socol a analizat datele Eurostat privind datoria guvernamentală a României și efectele depășirii pragului de 60% din PIB. Economistul arată că depășirea pragului de 60% din PIB va influența modul în care va fi evaluată situația fiscală a României.  Loading … Datoria publică a României a trecut de 60% din PIB. În fiecare secundă, crește cu aproape 5.000 de lei. Sursă foto: Shutterstock „Astăzi, atât Eurostat cât și Ministerul Finanțelor, arată că datoria guvernamentală a României a depășit 60% din PIB ajungând la 60,1% din PIB conform Eurostat și 60,2% din PIB conform Ministerului Finanțelor, ceea ce înseamnă depășirea criteriului de la Maastricht. România va fi analizată și monitorizată din punct de vedere tehnic pentru sustenabilitatea datoriei, unul dintre criteriile relevante pentru îndeplinirea regulilor fiscal-bugetare europene și evaluarea sănătății finanțelor publice”, a scris Cristian Socol. România ar urma să ajungă sub monitorizare fiscală mai strictă Cristian Socol spune că România va fi supusă unei monitorizări fiscale mai stricte. În opinia sa, respectarea țintelor de deficit și datorie asumate prin Planul Național Bugetar Structural devine și mai importantă. Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 cuprinde angajamentele României față de Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar și ținerea sub control a datoriei publice. „Ce reprezintă asta efectiv pentru România, aflată deja în procedura de deficit bugetar excesiv pentru depășirea pragului de deficit 3% din PIB? Că vom fi analizați tehnic și mai riguros, că vom fi mai strict monitorizați și că respectarea țintelor de deficit/datorie angajate în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 devine și mai stringentă!”, a scris Cristian Socol pe Facebook. Economistul Cristian Socol Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, datoria administrației publice a crescut cu 158,3 miliarde de lei în ultimul an. Ritmul mediu al majorării a fost de aproximativ 434 de milioane de lei pe zi, echivalentul a aproape 5.000 de lei în fiecare secundă. „Depășirea pragului de datorie în PIB de 60% are și implicații asupra politicilor economice” Cristian Socol atrage atenția că depășirea pragului de 60% din PIB activează obligații prevăzute de lege. Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte un raport și măsuri pentru menținerea datoriei la un nivel sustenabil. Printre soluțiile posibile se numără înghețarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public și cu asistența socială „Depășirea pragului de datorie în PIB de 60% are și implicații asupra politicilor economice – art. 13 din Legea Responsabilității Fiscale prevede obligația Ministerului Finanțelor de a prezenta un raport privind justificarea creșterii datoriei și propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil. Programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public”, mai spune Cristian Socol. O parte din măsuri sunt aplicate deja. „Măsuri de corecție sunt implementate deja. România implementează cea mai dură corecție din UE, cu povară pusă pe cei vulnerabili. Salariile din sectorul public și pensiile au fost deja înghețate Conform datelor Eurostat de azi, România a avut a 4-a cea mai mare creștere a datoriei ca pondere în PIB în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025”, a mai spus economistul. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ, Mediafax Foto

SUA și China vor purta discuții despre riscurile globale ale modelelor avansate de AI în toamn

SUA și China vor purta discuții despre inteligența artificială în septembrie. Discuțiile interguvernamentale se vor concentra pe atenuarea riscurilor globale ale modelelor avansate de inteligență artificială. Delegațiile de la Washington și Beijing se vor întâlni în septembrie pentru a negocia reglementarea inteligenței artificiale, chiar înainte de vizita programată în SUA a lui Xi Jinping.  Loading … Xi are o vizită programată în SUA Cele două superputeri rivale în domeniul tehnologic încearcă să atenueze riscurile asociate cu modelele de AI în continuă dezvoltare. Stabilirea discuțiilor reprezintă un rezultat favorabil pentru ambele puteri ca urmare a summitului de la Beijing din luna mai, unde s-au întâlnit președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping. Donald Trump și Xi Jinping / Foto – Mediafax Întâlnirile bilaterale între delegațiile sino-americane sunt așteptate să aibă loc înainte de vizita programată a lui Xi în SUA pe 24 septembrie, potrivit Reuters. Datele finale privind dialogul interguvernamental nu sunt încă cunoscute. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, va fi cel care va conduce delegația americană. Locul precis al întâlnirii, agenda formală și lista mai largă de participanți pentru ambele națiuni urmează să fie stabilite. Ambele guverne examinează din ce în ce mai mult implementarea modelelor avansate de inteligență artificială în domeniul militar, în securitate, administrație și în afaceri. Preocupările strategice se concentrează pe potențialul acestor tehnologii de a spori capacitățile operaționale militare, de a facilita atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice și de a destabiliza piețele globale. Proprietatea intelectuală și securitatea cibernetică, în agenda de discuții În timpul unui interviu televizat recent, Bessent a evidențiat problemele legate de proprietatea intelectuală: „Descoperim filigrane ale modelelor noastre lingvistice americane pe multe dintre modelele chinezești, iar acest lucru este inacceptabil”, a spus Bessent. „Vom analiza acest aspect în următoarele zile sau săptămâni.” Donald Trump și Xi Jinping / Foto – Mediafax Reprezentantul american pentru comerț, Jamieson Greer, a confirmat că mai multe agenții federale evaluează implicațiile comerciale ale dezvoltării tehnologiei chineze. „Analizăm foarte atent modul în care China își propagă dezvoltarea inteligenței artificiale pentru a ne asigura că firmele noastre concurează… în condiții de concurență echitabile”, a declarat Greer. China și SUA reiau dialogul într-un context tensionat al cursei AI Discuțiile din septembrie vor marca primul dialog oficial SUA-China privind inteligența artificială sub administrația Trump. Eforturile diplomatice anterioare privind inteligența artificială sub fostul președinte Joe Biden s-au încheiat cu un acord de menținere a controlului uman asupra desfășurării armelor nucleare.Washingtonul a implementat deja restricții la exportul de cipuri avansate de inteligență artificială destinate Chinei. Administrația Trump s-a abținut până acum de la adăugarea firmelor de tehnologie chineze precum DeepSeek și CXMT pe listele negre ale SUA pentru a gestiona tensiunile bilaterale. În paralel, autoritățile chineze iau în considerare restricții privind accesul străin la sistemele de inteligență artificială dezvoltate pe plan intern. Analiștii indică faptul că agenda Beijingului prioritizează abordarea capacităților de hacking ale sistemului Mythos, nelansat de Anthropic. China solicită, de asemenea, clarificări cu privire la potențialele reglementări americane care vizează modelele chineze de AI. Oficialii chinezi își vor desemna delegația interministerială în luna următoare. Guvernul de la Beijing își propune să se concentreze pe discuții despre tehnologie, mai degrabă decât pe negocieri politice mai ample. Sursa Foto: Shutterstock/Mediafax Foto

Ștefan Popescu avertizează că alianțele s-au transformat în aliniamente punctuale. Ce spune analistul despre un posibil atac asupra unui stat NATO

Ștefan Popescu avertizează că alianțele s-au transformat în aliniamente. Analistul în politică externă susține că niciun stat NATO nu ar intra direct în război dacă ar exista un atac asupra Alianței Nord-Atlantice. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … Lumea bipolară nu s-a refăcut și nici nu se va mai reface Invitat la Marius Tucă Show, Ștefan Popescu susține că se petrece o schimbare a lumii înspre multipolaritate, iar China este principalul motor. Acesta afirmă că nu vede cum s-ar mai putea întoarce lumea la o structură bipolară. Analistul menționează că SUA nu își mai pot controla aria strategică occidentală. În același timp, afirmă Popescu, India și Turcia devin poli de putere mondială. „China este motorul schimbării. Lumea bipolară nu s-a refăcut. Eu nu mai cred că putem ajunge la un nou bipolarism, cum vorbesc foarte mulți colegi de-ai mei și alți experți care spun că acum o să fie China ce au fost Statele Unite. Eu cred că lumea nu mai poate fi controlată nu numai dintr-un singur punct, nici măcar din două puncte, fie ele și Statelor Unite sau China. Statele Unite nu-și mai pot controla lumea, aria strategică occidentală. Vedeți că nu se mai pot întinde. Și sunt alte puteri, India și Turcia. Sunt alte țări cu orizont strategic care își reafirmă prezența pe scena mondială.”, explică analistul. Unde au dispărut alianțele? Analistul susține că acest peisaj multipolar a făcut să dispară alianțele. Mai mult de atât, vechile alianțe s-au transformat în aliniamente punctuale, adică în înțelegeri pe anumite puncte de interes. Acesta afirmă că nimeni nu se poate lăuda că în cazul unui atac asupra unui stat NATO va reacționa fără ezitare. Popescu susține că multe state NATO nu ar sări direct în război. „Suntem într-un peisaj multipolar, dar într-un peisaj în care au dispărut alianțele. Asta este și criza, și dilemele pe care le resimțim noi, românii. Faptul că alianțele au devenit aliniamente punctuale. Discutăm și în Europa de coaliții de voință. Asta înseamnă că noi înșine nu mai credem că putem acționa la 27 de state în Uniunea Europeană, la 32 NATO. Nimeni nu mai poate spune sigur ce s-ar întâmpla dacă unul din aliați ar fi atacat. Ar sări acum imediat în război. Nu știu, nu prea cred.”, susține Popescu. Marele conflict al următorului deceniu – Turcia vs Israel Expertul în politică externă afirmă că prevede un conflict major între Turcia și Israel. În timp ce Grecia se apropie de Israel, Turcia își afirmă o poziționare distanțată. Analistul susține că se pot face aranjamente cu adversari sau se pot trăda înțelegeri cu proprii aliați. „Deci alianțele au suferit și ele sunt a doua mutație pe scena lumii, în ordinea internațională. Uneori poți avea un aranjament tactic cu un adversar. S-a văzut acest lucru și împotriva propriilor tăi aliați. Cazul Turcia-Grecia. Adică este, cum să spun, elocvent, Grecia, care se apropie de Israel, iar Turcia se afirmă… Probabil va fi marele conflict al viitorului, poate al deceniului următor, între Turcia și Israel.”, afirmă expertul în politică externă.  Temerile privind declanșarea unui război dintre Israel și Turcia s-au amplificat de la războiul cu Iran. Erdogan l-a denunțat în mod repetat pe Netanyahu pentru bombardarea Iranului și uciderea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. Premierul Bibi Netanyahu l-a criticat dur pe Erdogan că ar „vrea să distrugă Israelul”. Acesta a menționat că președintele Turciei „a uitat că Imperiul Otoman a apus”.

Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a dezvăluit costul războiului SUA cu Iran: Cu 8 miliarde de dolari mai mult decât estimarea inițială

Secretarul SUA de Război, Pete Hegseth, a estimat costul războiului cu Iran la 37.5 miliarde de dolari. De la estimarea anterioară de 29 miliarde de dolari din luna mai, costul războiului a crescut cu circa 8 miliarde de dolari. Într-o audiere a Comisiei de Creditare a Senatului de marți, Hegseth a declarat că estimarea acoperă anumite costuri pentru perioada de la începutul războiului, din 28 februarie până pe 21 iulie, precum și alte costuri anticipate până la începutul lunii septembrie.  Loading … Războiul SUA-Iran: 5 luni, costuri de 37 de miliarde $ Estimarea include unele costuri operaționale și de întreținere, precum și salariile militare, a spus secretarul. Războiul SUA-Iran a ajuns în a cincea lună, după ce ostilitățile au fost reluate și armistițiul asigurat de Memorandumul Înțelegerii a fost suspendat definitiv. Pete Hegseth a asigurat că în războiul cu Iranul, SUA nu vor repeta greșelile războiului cu Irak, care a costat 2-3 trilioane de dolari. „Nu am încercat  să refacem societatea iraniană după modelul american care presupune costul a mii de vieți de americani. Nu vom duce războaie stupide din nou, ca-n Irak și Afganistan, unde zeci de mii de femei și bărbați și-au pierdut viețile. Trump nu vrea să schimbe Iranul, dar vrea să se asigure că nu va construi arme nucleare, a spus Pete Hegseth. Secretarul l-a criticat în mod indirect pe fostul președinte George W. Bush, care a împlinit luna aceasta 80 de ani, pentru modul cum a gestionat răsturnarea regimului lui Saddam Hussein și democratizarea Irakului. „Nu noi am pornit acest război. Iranul a pornit războiul cu 47 de ani în urmă. Au ucis mii de soldați americani, inclusiv în Irak. Dar capabilitățile lor nu sunt deasupra capabilităților noastre”, a adăugat secretarul. În Irak, 4.600 de militari americani și-au pierdut viața într-un război care a durat aproape 9 ani, din 2003 până la finalul anului 2011. SUA au reluat operațiunile militare după ce gruparea teroristă Daesh a ocupat nordul Irakului și a proclamat crearea Statului Islamic în 2014. SUA au condus operațiuni aeriene într-un război care a durat trei ani pentru ca Irakul să-și recupereze teritoriile. Pete Hegseth, despre distrugerea Muntelui Târnăcopului Întrebat la audiere dacă SUA au capacitatea militară să distrugă bazele secrete ale Iranului săpate sub Muntele Târnăcopului, Pete Hegseth a răspuns: „Multe dintre capabilitățile noastre sunt secrete. Dar dacă cineva din lume poate lovi oriunde pe Pământul Verde al lui Dumnezeu, este armata Statelor Unite”.  Secretarul a continuat să-i justifice acțiunile militare ale președintelui în Iran: „Vreți ca islamiștii radicali să obțină bomba nucleară cu care pot distruge lumea? Președintele Trump merită să fie lăudat pentru eforturile și curajul său, pentru a se asigura că islamiștii nebuni nu vor avea arma nucleară”. Întrebat dacă China și Rusia sprijină Iranul și cum ar putea să o facă, Hegseth a răspuns: „Sunt modalități prin care ambele țări, la diferite niveluri, îi permit Iranului să facă ceea ce face. Da.” Trump, despre bilanțul războaielor SUA din 1945 încoace Într-o postare de pe Truth Social, Donald Trump a specificat bilanțul și durata fiecărui război major pe care l-au dus SUA de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. „Războiul din Afganistan – 20 de ani, 2.000 de morți Războiul din Irak – 9 ani, 4.600 de morți  Războiul din Vietnam – 19 ani și 5 luni,  58.220 de morți  Războiul din Coreea – 3 ani și o lună, 36.574 de morți  Războiul din Venezuela – o singură zi, 0 morți  Conflictul militar cu Iran – 4 luni, 18 morți”.  Sursa Foto: Pentagon

Scandal în platoul emisiunii Subiectul Zilei. Lidia Vadim-Tudor și deputatul USR Iulian Lorincz se ceartă pe banii bisericilor

In platoul emisiunii „Subiectul Zilei” difuzate de Gândul, a avut loc un schimb dur de replici între Lidia Vadim-Tudor și deputatul USR Iulian Lorincz privind acordarea ajutorului financiar față de Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Răzvan Dumitrescu.  Loading … Lidia Vadim-Tudor, deputat AUR în Parlamentul României, susține că, din punctul ei de vedere, România ar trebui să urmeze exemplul altor țări din regiune, reducând sau tăind total fondurile pentru Ucraina. Banii rămași, spune invitată, ar trebui redirecționați către domenii cheie din România, cum ar fi sănătatea sau educația. „Eu am spus ce am avut de spus și în continuare spun și susțin faptul că, de exemplu, am putea, așa cum au făcut și alte țări din regiune, să micșorăm, dacă nu chiar să tăiem ajutorul pentru Ucraina și să direcționăm acei bani în educație, în sănătate și în multe alte domenii”, a declarat Lidia Vadim-Tudor. „Ați tăia de la biserici să dați la sănătate și educație?” Deputatul USR Iulian Lorincz, și el prezent în platou, a încercat să o pună în dificultate pe Lidia Vadim-Tudor. Acesta a întrebat-o pe deputata AUR dacă ar fi de acord cu o altă redirecționare de fonduri. Mai exact, el a propus ca banii alocați Bisericii să meargă tot către educație sau sănătate. Între cei doi deputați s-a generat un dialog contradictoriu, reprezentanta AUR refuzând însă să cedeze provocării și insistând că prioritare pentru tăiere rămân ajutoarele acordate Ucrainei. „Ați tăia de la biserici să dați la sănătate și educație?”, a întrebat Iulian Lorincz. „Nu, aș tăia de la Ucraina”, a replicat Lidia Vadim-Tudor. „Deci n-ați tăia. Deci dumneavoastră, doamna Vadim-Tudor, de la AUR, nu vreți să tăiați de la biserici să dați în educație și sănătate. Atunci ați tăia sau nu?”, a insistat deputatul USR. „Asta spuneți dumneavoastră în locul meu. Eu v-am spus de unde aș tăia, eu aș tăia ajutorul dat Ucrainei”, a conchis reprezentanta AUR. Discuția privind sprijinul financiar și militar oferit de România vine în contextul celor mai recente declarații ale președintelui Nicușor Dan. Miercuri, la Kiev, șeful statului a afirmat că detaliile privind ajutorul acordat Ucrainei nu pot fi făcute publice.

Lia Olguța Vasilescu lansează o gravă acuzație: Guvernul Bolojan ar fi trimis deja la Bruxelles planurile pentru fondurile europene 2028-2034 fără să se consulte cu nimeni. Planul de 60 de miliarde de euro, coordonat în secret de Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, acum membru al PNL, împreună cu mai multe persoane din guvernul Bolojan ar fi trimis deja proiectele la Bruxelles pentru fondurile europene „clasice” din perioada 2028-2034, este concluzia trasă de Lia Olguța Vasilescu, pe baza indiciilor pe care le are. Este vorba de un plan de 60 de miliarde de euro, care ar fi alocarea bugetară pentru România în perioada respectivă. Declarațiile au fost făcute în exclusivitate la „Ai Aflat! Cu Ionuț Cristache, iar emisiunea poate fi urmărită integral aici.   Gândul a încercat să îl contacteze pe ministrul demis al Fondurilor UE, Dragoș Pâslaru, care nu a răspuns până în momentul transmiterii acestei știri. „La ora actuală, ar trebui să trimitem la Bruxelles planurile pentru fonduri: Planul de parteneriat național și planurile regionale. Este vorba despre următorul ciclu financiar, pentru perioada 2028–2034, în cadrul căruia România ar urma să primească 60,2 miliarde de euro. În luna iulie trebuiau trimise planurile la Bruxelles. Nu știm nimic și nu s-a negociat nimic. Sunt președinta Asociației Municipiilor din România. Probabil că aceste planuri au fost trimise, având în vedere că acesta este termenul. Oricum, încă suntem în termen. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Pîslaru, ar trebui să știe despre acest lucru. Aceste planuri ar fi trebuit trimise în cursul acestei luni”, a spus Lia Olguța Vasilescu. Conform informațiilor Olguței Vasilescu, planurile ar fi trebuit depuse până în iulie 2026. Iar guvernul Bolojan, sub coordonarea lui Dragoș Pâslaru, cel mai probabil au trimis  la Bruxelles proiectele pentru cele 60 de miliarde de euro, lasă să se înțeleagă Olguța Vasilescu. „Este posibil să ajungem din nou în situația în care să nu avem bani pentru irigații sau pentru gestionarea apelor pluviale. Când ai la dispoziție 60 de miliarde de euro, trebuie să consulți asociațiile reprezentative: municipiile, orașele și comunele. Trebuie să îi întrebi pe primari. Au trimis sau nu au trimis la Bruxelles planurile.  Dacă au trimis, nu s-au consultat cu nimeni. Dacă nu le-au trimis, termenul a fost depășit.” Precedentul PNRR în care USR au trimis la Bruxelles planul fără consultări Lia Olguța Vasilescu a făcut o paralelă cu situația PNRR, în care USR este acuzat, de asemenea, că a trimis planul la Bruxelles fără consultări. Primarul din Craiova acuză că s-a negociat prost legea salarizării în PNRR, iar scandalul de acum este un rezultat al acestui fapt. „Atunci când s-a negociat PNRR-ul și jalonul referitor la salarizare, au fost introduse câteva aspecte. Acum se vede ce au însemnat, de fapt, aceste chestiuni. Primul aspect prevedea acordarea unor prime de performanță pentru bugetari. Această posibilitate exista deja în lege, însă prevederea nu a fost aplicată niciodată, deoarece era amânată de fiecare dată prin așa-numitele „ordonanțe-trenuleț”. Al doilea aspect viza administrația publică locală. Noi lăsaserăm la latitudinea consiliilor locale să stabilească nivelul salariilor, în funcție de posibilitățile financiare ale fiecărei administrații. A venit însă domnul Ghinea și a spus că primarii acordă salarii prea mari. Au existat într-adevăr cazuri în care s-au acordat salarii atât de mari încât primăriile au ajuns aproape de faliment? În niciun caz” Ea mai acuză că, tot în același jalon din PNRR, s-a negociat greșit și fără consultări ca sporurile să fie aproape egale pentru toată lumea. „Aș mai vrea să vă spun un lucru: tot prin acest jalon, domnul Ghinea a introdus prevederea potrivit căreia sporurile trebuie să fie uniforme. Astfel, ajungi să pui aproape pe același nivel un medic de la ATI, care lucrează în condiții extrem de dificile, sau un medic de la boli infecțioase, cu un medic care nu se confruntă cu aceleași condiții de muncă și cu aceleași riscuri.” Fondurile europene, ancoră pentru investiții în România PNRR a fost însă separat de fondurile clasice. În acest moment, România se află în perioada de programare 2021-2027. Fondurile europene „clasice”, cum sunt cele de coeziune, au o perioada de folosire de 7 ani, dar au fost și cazuri în care așa-zisa perioadă de programare s-a prelungit. Pentru România, politica de coeziune a Uniunii Europene este principalul mecanism prin care UE finanțează reducerea decalajelor de dezvoltare: infrastructură, economie regională, locuri de muncă, educație, servicii sociale, sănătate, mediu și capacitate administrativă. România este stat membru al UE din 1 ianuarie 2007, astfel că perioada 2007–2013 a fost primul ciclu complet în care țara a avut acces la fondurile structurale și de coeziune destinate statelor membre. Prima alocare a fost de circa 20 mld. euro.

MApN anunță sprijin pentru gestionarea incidentului produs în Marea Neagră, unde o navă petrolieră a fost lovită

În cursul zilei de marți, 21 iulie 2026, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că este pregătit să sprijine instituțiile cu atribuții în gestionarea incidentului produs în Marea Neagră. Vă reamintim că o navă petrolieră a fost lovită aproape de Sulina, noaptea trecută. MApN anunță că este pregătit să sprijine autoritățile în gestionarea incidentului de la bordul navei Gas Lisbon. Ministerul are pregătite un elicopter Puma Naval și două nave militare, iar efectivele pot fi suplimentate dacă va fi necesar. Totodată, a fost emisă o avertizare de navigație pentru evitarea zonei afectate.  Loading … Cele trei persoane rănite la bordul navei vor fi transportate la spital „Ministerul Apărării Naționale este pregătit să sprijine instituțiile cu atribuții în gestionarea incidentului produs, în dimineața zilei de 21 iulie, la bordul navei comerciale GAS LISBON, sub pavilion liberian, aflată în tranzit prin Zona Economică Exclusivă a României. Astfel, MApN are pregătite un elicopter IAR-330 Puma Naval, precum și două nave militare ale Forțelor Navale Române. La nevoie, aceste forțe vor fi suplimentate. Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Hidrografică Maritimă, a transmis o avertizare de navigație pentru a se evita zona incidentului”, transmite MApN. O navă Gas Lisbon, aflată sub pavilion liberian, a suferit avarii majore MApN precizează că nava Gas Lisbon, încărcată cu peste 3.790 de tone de propan, a suferit avarii în apropiere de Sfântu Gheorghe, în timp ce se îndrepta spre Ucraina. Cei 17 membri ai echipajului au fost salvați, iar răniții au primit îngrijiri medicale la Sulina. Ministerul reamintește că Armata României intervine doar în cazul amenințărilor militare, potrivit legii. „Amintim că în dimineața zilei de 21 iulie, nava comercială GAS LISBON, un tanc petrolier de tip LPG aflat sub pavilion liberian, ce naviga, la aproximativ 20 de mile marine sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe, care a plecat din portul Alexandria (Egipt) și se îndrepta către Reni (Ucraina) în tranzit în Zona Economică Exclusivă a României, având la bord o încărcătură de peste 3.790 de tone de propan și un echipaj format din 17 persoane, a suferit avarii majore. Toți membrii echipajului au fost evacuați și recuperați în siguranță, iar răniții au fost transportați în Portul Sulina, unde au fost preluați de echipajele medicale. Potrivit Legii nr. 346/2006, Armata României are responsabilitatea apărării teritoriului național, a spațiului aerian și a apelor teritoriale împotriva amenințărilor militare”, mai transmite MApN.