Etichetă: Z

Valentin Stan critică planul lui Macron de a crea o forță multinațională pentru Ucraina: Vor face exerciții ostile împotriva Rusiei

Valentin Stan critică planul lui Macron de a crea o „forță multinațională” pentru Ucraina. Istoricul amintește că Bolojan a anunțat că România va permite tranzitul unor trupe străine către Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „Bolojan ne-a anunțat că eventuale trupe care merg să se bată cu rușii în Ucraina vor trece pe aici” Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan amintește una dintre declarațiile lui Ilie Bolojan din vremea în care era președinte interimar. În martie 2025, Bolojan anunța că nu vor fi trimiși militari din România să lupte în Ucraina. Istoricul surprinde că premierul demis a mai precizat și că trupele străine care vor merge să lupte în Ucraina vor avea drept de tranzit în România. „Ilie Bolojan, încă din martie 2025 când era președinte interimar, a zis că România nu va trimite militari în Ucraina. Dar de militarii care trec pe aici și se duc în Ucraina să se bată cu rușii, ce zicem? Bolojan ne anunța încă de atunci nu numai că face exerciții împotriva Rusiei, ci că eventuale trupe care merg să se bată cu rușii în Ucraina vor trece pe aici.”, amintește Valentin Stan. Profesorul Stan critică proiectul lui Macron de a organiza forță multinațională pentru Ucraina. Acesta susține că președintele Franței vrea să aibă oameni pe teritoriul Ucrainei, ca în cazul unui nou atac al Rusiei să poată interveni. Istoricul se întreabă ce se va întâmpla cu acești militari după terminarea războiului. „Forța de reasigurare, misiunea de sprijin pentru Ucraina, asta e forța multinațională pentru Ucraina. Ce are? Vocație defensivă… Măsurile sunt puse în aplicare pentru a preveni un nou atac al Rusiei. Deci în momentul în care s-a terminat războiul acolo, ce fac ăștia? Sunt acolo pentru a răspunde dacă Rusia ar decide să atace din nou. Adică ăștia vor fi desfășurați pe teritoriul Ucrainei, spune Macron, ca să se bată cu Rusia. Iar noi îi susținem pe ăștia… Franța este națiune cadru NATO în România. Iar ăștia vor desfășura aceste forțe, inclusiv pe teritoriul țărilor vecine.”, explică istoricul. Sloganul lui Macron – ne batem cu rușii Stan critică dur proiectul francez și susține că România, chiar dacă nu participă, va avea parte de exerciții militare pe teritoriul ei. Acesta afirmă că au mai fost exerciții militare făcute împotriva pericolului rusesc. Profesorul sesizează că niciun alt exercițiu nu a fost declarativ făcut pentru a pregăti militari într-o luptă directă cu Rusia. Exercițiile militare ale lui Macron, surprinde istoricul, sunt unele ostile împotriva Rusiei. „Forța asta se va bate cu Rusia. Până se bate cu Rusia, vor face exerciții. Unde? În țările vecine Ucrainei. Știi vreo țară vecină, mai vecină decât aia unde Franța este națiune cadru NATO? Pe aici sunt cele mai multe trupe franceze. Deci noi vom desfășura exerciții, chiar dacă nu participăm, pe teritoriul nostru. Vor fi exerciții anunțate de Macron ca fiind exerciții ostile împotriva Rusiei. Altminteri, NATO face fel de fel de exerciții, la munte, la mare… Dar nicăieri nu o să ai o comunicare de tipul: ne batem cu rușii. Sigur, le faci ca să te aperi de ruși și așa mai departe. Doar că aici și-a spus de dinainte că suntem nu numai ca să ne batem cu rușii, ci ca să îi apărăm pe ucraineni.”, menționează profesorul. Pe 13 iulie, Ucraina și nouă parteneri europeni au lansat Coaliția împotriva rachetelor balistice, cu scopul de a consolida capacitățile de apărare antirachetă ale Europei. România nu va participa la această coaliție împotriva rachetelor balistice.

Șeful sindicaliștilor, Dumitru Costin, explică în exclusivitate la Gândul de ce legea salarizării crește cheltuielile bugetare

Dumitru Costin explică de ce legea salarizării crește cheltuielile bugetare. Șeful sindicaliștilor prezintă și formele multiple prin care a trecut actuala lege a salarizării. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Răzvan Dumitrescu.  Loading … „De la 1 ianuarie vom cheltui în plus 12,1 miliarde la fondul de salarii” Invitat la „Subiectul Zilei”, cu Răzvan Dumitrescu, Dumitru Costin susține că noua lege a salarizării îi va costa mai mult pe români. Acesta amintește declarația lui Dragoș Pîslaru, prin care noua lege va aduce cheltuieli de 12,1 miliarde la fondul public de salarii. „Oricum ne costă mai mult noua lege de salarizare în sectorul public. Trebuie să vă reamintesc doar impactul bugetar comunicat oficial de domnul Pîslaru, care zice că de la 1 ianuarie vom cheltui în plus 12,1 miliarde la fondul de salarii din sectorul public. Însă, asta e ceea ce e trecut pe hârtie.”, anunță șeful sindicatelor. „Banca Mondială a avut acces la o treime din datele necesare” Șeful sindicatelor acuză că Băncii Mondiale nu i-au fost furnizate toate informațiile despre noul proiect de lege. Acesta susține că există un raport de 600 de pagini al Băncii Mondiale în care se recunoaște că experții au avut acces doar la o treime din datele necesare. „În realitate, această lege, acest proiect de lege, care din păcate a fost construit fără ca onor consultanții, și anume Banca Mondială, să aibă acces la informații corecte, în timp real, despre întreaga structură de venituri salariale, însemnând salariul de bază, sporuri, stimulente, bonusuri, tot ceea ce există pe fiecare ordonator de credit. Și vă pun la dispoziție cele peste 600 de pagini de rapoarte tehnice făcute de Banca Mondială, care recunoaște faptul că nu a avut acces decât la circa o treime din datele necesare.”, susține Costin Cum a arătat prima formă a proiectului de lege? Costin susține că proiectul de lege a suferit mai multe mutații. Acesta menționează că prima formă a proiectului de lege a fost pe vremea Simonei Oprescu. Acel proiect de lege era unul de nesusținut, anunță acesta, pentru că aducea o cheltuială de 35 de miliarde în plus. „În rest, acel proiect de lege a suferit mai multe mutații. Am avut o primă formă de proiect de lege în timpul doamnei ministru Simona Oprescu. Impactul bugetar era uriaș, de nesusținut. Erau peste 35 de miliarde de lei cheltuială suplimentară. Din acest motiv, s-a modificat succesiv acest proiect de lege, umblându-se înainte de toate la coeficienții de ierarhizare. Dacă în prima formă a proiectului de lege, raportul era între salariul cel mai mic din sectorul public și salariul președintelui, aveam un raport de 1 la 15, ulterior au remodelat la 1 la 12, la 1 la 10, până au ajuns la acest format de 1 la 8.”, prezintă șeful BNS. Din acel punct, s-au modificat succesiv coeficienții de ierarhizare. Sindicalistul menționează că de la un raport de 1 la 15 între salariul minim din sectorul public și salariul președintelui, s-a ajuns la un raport de 1 la 8. Pîslaru a prezentat public abia a treia formă a proiectului de lege Șeful sindicatelor precizează că ministrul Florin Manole i-a predat lui Dragoș Pîslaru un proiect de lege. În doar câteva zile, adaugă acesta, proiectul de lege s-a tot modificat. Ministrul interimar, Dragoș Pîslaru, a prezentat public abia a treia formă a proiectului de lege. „În timpul ministrului Manole, de fapt, pe finalul mandatului său, acesta a pus la dispoziția noului ministru interimar Pîslaru varianta numărul 2 a proiectului de lege. Varianta numărul 2 a proiectului de lege a suferit pe repede înainte. În câteva zile, la presiunea funcționarilor din diverse ministere, până când să iasă în spațiul public, a suferit alte mutații. În momentul în care Dragoș Pîslaru a scos în spațiul public, în urmă cu câteva săptămâni, varianta de proiect de lege, aia era varianta 3 de proiect de lege.”, menționează Costin. 20.000 de procese pe rol împotriva noii legi a salarizării Dumitru Costin susține că sunt în prezent peste 20.000 de procese intentate împotriva noului proiect de lege. Acesta afirmă că întrega familie ocupațională justiție a fost profund afectată de noua lege. Mai mult, șeful BNS menționează că și cei din sănătate au fost grav loviți de noua lege, iar protestul lor a arătat consecințele negative. „Gândiți-vă că în momentul în care noi acum stăm de vorbă, doar din familie ocupațională justiție, cei de la justiție au făcut un raport amănunțit, și aici vorbim de magistrați, vorbim de tot corpul propriu. Acum sunt pe rolul instanțelor de judecată peste 20.000 de procese. Și în continuare se înregistrează noi și noi acțiuni în instanță. Ca să nu vorbim și de alte zone cu probleme majore, cei din sănătate publică, care au arătat inclusiv în protestul de astăzi consecințe negative ale acestui proiect de lege.”, anunță șeful sindicatelor. „Sunt foarte puține categoriile socio-profesionale care zic că e ok așa cum e legea” Șeful BNS amintește că cei de la PSD, în frunte cu Florin Manole, au organizat sâmbătă și duminică consultări. Acesta susține că sunt foarte puține categorii profesionale care nu sunt nemulțumite de actuala formă a legii. Cele mai mari familii ocupaționale, explică Costin, nu simt că actuala formă a legii este una echilibrată. „Cei din PSD au organizat sâmbătă și duminică o suită de consultări cu reprezentanții tuturor corpurilor profesionale. Sunt foarte puține categoriile socio-profesionale care zic că e ok așa cum e legea. Marea majoritate a familiilor ocupaționale, cele mari, importante, de anvergură, dimensiune și impact… Mă refer la educație, mă refer la sănătate, am menționat justiția mai devreme. Deci sunt familii ocupaționale mari, de impact, care nu regăsesc un proiect de lege echilibrat.”, afirmă Dumitru Costin.  Angajații din sănătate au intrat luni într-o grevă de avertisment de 2 ore, organizată de Federația Sanitas. Sindicaliștii critică proiectul noii legi a salarizării, pe care îl consideră inechitabil și lipsit de consultare. Sindicatul de la Metrorex a anunțat, la câteva ore distanță, că susțin protestul celor de la Sanitas. Aceștia spun că noul proiect al Legii Salarizării nu poate fi acceptat.

Péter Szijjártó, fostul ministru ungar de Externe, a demisionat din parlament și își continuă cariera la o companie auto chineză

Péter Szijjártó, politicianul maghiar conservator care a fost ministru de Externe în guvernul fostului premier Viktor Orbán, a demisionat din Parlamentul Ungariei. El a anunțat că va continua să activeze ca șef al Departamentului de Relații Externe și Dezvoltare de Noi Afaceri al companiei chineze BYD.  Fostul ministru maghiar de externe a făcut anunțul miercuri pentru a prelua un rol de conducere în cadrul gigantului chinez BYD. El a dezvăluit pe Facebook că a acceptat „o ofertă extrem de prestigioasă” din partea companiei, potrivit Politico.  Loading … Fostul ministru maghiar, un susținător al mașinilor electrice „Made in China” Fostul ministru nu a fost foarte activ în Parlamentul Ungariei, fiind al doilea cel mai absent parlamentar după Janos Lazar. El a continuat să fie mai implicat la conducerea companiei BYD, fiind un mare susținător al mașinilor electrice chinezești în calitate de ministru. El a denunțat creșterea tarifelor impuse de Uniunea Europeană asupra industriei auto chinezești, care continuă să facă mai multe vânzări pe continentul european decât industria auto germană. „Ungaria este un bun exemplu al beneficiilor economice serioase pe care le poate aduce cooperarea civilizată Est-Vest. Cred că, dacă vrem să îmbunătățim competitivitatea Uniunii Europene, care se deteriorează dramatic, atunci nu este posibil să facem acest lucru considerând China un rival și fără a construi cooperare sino-europeană, ci creând un fel de confruntare europeano-chineză.”, a spus fostul ministru ungar de Externe. Sursa Foto: Facebook Fostul ministru ungar al Afacerilor Externe a fost membru al Parlamentului Ungariei din 2002. În 2010, el a fost purtătorul de cuvânt al premierului Viktor Orbán. În 2012 a fost numit secretar de stat pentru Afaceri Externe și Comerț Exterior. Iar din 2014 a devenit ministrul Afacerilor Externe și al Comerțului Exterior, după ce l-a succedat pe Tibor Navracsics. După ce partidul conservator FIDESZ a pierdut alegerile în fața TISZA, iar Peter Magyar a devenit noul premier, noul ministru de Externe al Ungariei este Anita Orban. Peter Magyar l-a acuzat pe fostul ministru de Externe că a reprezentat „interesele străine” și că a făcut lobby pentru „subvenții masive ale statului maghiar pentru BYD” înainte de a se alătura companiei. „Singura diferență față de înainte este că, de acum înainte, Péter Szijjártó nu va fi plătit de poporul maghiar pentru aceeași «muncă», ci de angajatorul său real”, a scris Magyar Cum au evoluat relațiile dintre Budapesta și Beijing Pe durata guvernării premierului Viktor Orbán, Ungaria a avut legături puternice cu China, mai mult decât a avut cu orice alt stat membru al Uniunii Europene. În 2017, China și Ungaria au anunțat începerea unui parteneriat strategic curprinzător într-o declarație comună. Din 2017, poliția maghiară și instituțiile guvernamentale au utilizat echipamente de supraveghere chinezești de la Dahua Technology și Hikvision. Ungaria devenise o poartă pentru China spre Europa. În 2020, guvernul Orban s-a opus Uniunii Europene pentru denunțarea acțiunilor  Chinei pentru reprimarea protestelor din Hong Kong. În contextul războiului din Ucraina, Orban a susținut planul de pace lansat de ministrul chinez de Externe Wang Yi pe 27 februarie 2023. În mai 2024, liderul chinez Xi Jinping a vizitat Ungaria și s-a întâlnit cu Viktor Orbán. Cele două țări au încheiat „un parteneriar strategic”, precum și alte 18 acorduri și memorandumuri de înțelegere. Ungaria s-a alăturat inițiativei Chinei în construirea noului „Drum al Mătăsii” Sub conducerea lui Viktor Orbán, Ungaria s-a alăturat Inițiativei „Centura și Drumul” în 2015, care presupunea recrearea vechiului Drum al Mătăsii.  În același an, a fost cel mai mare beneficiar de investiții directe chineze în străinătate, cu aproximativ 571 de milioane de dolari.  Ungaria găzduiește cel mai mare centru de aprovizionare al Huawei în afara Chinei. Viktor Orbán cu fondatorul și directorul general al Huawei, Ren Zhengfei.Zoltán Fischer/Biroul de presă al prim-ministrului/MTI În 2022, compania chineză de baterii CATL a fost de acord să investească 7,5 miliarde de dolari pentru a construi o fabrică în Debrețin. În țară s-au construit mai multe fabrici chineze de baterii pentru vehicule electrice. În 2023, compania chineză de vehicule electrice BYD Auto a ales  Szeged ca prima sa mare fabrică din Europa. Ungaria a fost primul membru al UE care a aprobat utilizarea vaccinului COVID-19 dezvoltat de compania chineză Sinopharm. În privința Taiwanului, guvernul Orban a susținut că recunoaște Republica Populară Chineză ca singurul guvern legitim al Chinei, iar insula ca parte integrantă a teritoriului Chinei continentale. Riposta UE În martie 2025, Comisia Europeană a anunțat că va deschide o anchetă pentru a investiga dacă fabrica auto BYD din Ungaria primește subvenții ilegale. După ce un muncitor a murit în timpul construcției fabricii de vehicule electrice chinezești în  Szeged, ONG-ul China Labor Watch a demarat o anchetă, acuzând că guvernul a mușamalizat cazul și că au fost sesizate emisii toxice crescute. Comisia Europeană a considerat subvențiile de stat chineze că denaturează concurența în întreaga industrie auto europeană. Sursa Foto: Mediafax Foto/Profimedia

Schimb dur de replici între fostul ministru al justiției, Radu Marinescu, și deputatul USR Alexandru Dimitriu pe tema prescripției

Fostul ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, și deputatul USR Alexandru Dimitriu au intrat într-un conflict deschis în urma deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la prescripția faptelor în dosarele penale. În timp ce politicienii își aruncă acuzații reciproce pe rețelele de socializare, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis o reacție oficială, susținând că a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit recent că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanță condusă în prezent de Lia Savonea, privind extinderea aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 – 2018 nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene. De asemenea, instanța europeană a precizat că hotărârea nu se aplică dosarelor deja aflate pe rol. Alexandru Dimitriu (USR): „PSD i-a trimis lui Savonea avocat din oficiu” Deputatul USR Alexandru Dimitriu l-a acuzat pe Radu Marinescu că încearcă să mascheze un eșec judiciar istoric al instanței supreme și că îi ia apărarea șefei Înaltei Curți. „Pesedistul Marinescu iese s-o apere pe Lia. PSD i-a trimis lui Savonea avocat din oficiu, doar că – prost moment, prost dosar! Ce vrea, de fapt, Marinescu? Să ne convingă că înfrângerea istorică a Înaltei Curți la CJUE nu e ce pare. Că «vădit incompatibil cu dreptul Uniunii» înseamnă, de fapt, «interpretări care pot diferi». Problema domnului fost ministru e că motivarea Marii Camere i-a respins deja, punct cu punct, toată pledoaria”, a afirmat Dimitriu. Deputatul a mai arătat că instanța europeană a stabilit clar că normele de prescripție, în contextul aplicat de ÎCCJ, ridică probleme de insecuritate juridică. „ÎCCJ și-a încălcat obligațiile din Tratat și a instaurat insecuritate juridică, refuzând să întrebe Luxemburgul înainte de a ordona sfidarea lui. Insecuritatea pe care Marinescu o deplânge duios are coautor cu nume și sediu. (…) Și o întrebare simplă: unde era domnul Marinescu când mașinăria funcționa și dosarele se închideau pe bandă? La Ministerul Justiției. Cel care trebuia să apere interesul României ne explică azi de ce derapajul n-a existat”, a conchis reprezentantul USR. Radu Marinescu: „Așa se întâmplă când un jurist reduce dreptul penal la obsesia pentru Lia” Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a criticat dur reacția reprezentantului USR, acuzându-l că nu înțelege mecanismele de drept penal românesc. „Domnul deputat USR Dimitriu a înțeles din postarea mea recentă despre hotărârea CJUE doar că «o apăr pe Lia». Atât s-a putut. Așa se întâmplă din păcate când un jurist, exhibând pretenții de comentarii scolastice, nu știe că prescripția răspunderii penale în dreptul penal român este instituție substanțială și nu procesuală funcționând, potrivit legii și Constituției, ca mitior lex, nu s-a ostenit să lectureze că acest standard național este recunoscut în hotărârile LIN, care impun derogare limitativă de la acesta, iar nu reconfigurarea naturii de drept material a instituției prescripției și, în general, reduce dreptul la obsesia Lia”, a scris Marinescu pe pagina sa de Facebook. Fostul ministru a subliniat că respectă independența justiției, ironizând viziunea deputatului USR: „Undeva însă dumnealui are dreptate: așa este, am fost ministru și n-am dat indicații magistraților cum să aplice legea penală la speță. Dacă era dânsul ministru, îmi imaginez că îi alinia pe judecători la cabinet să le explice la cine se prescrie și la cine nu. Cam asta e viziunea domniei sale despre independența actului de justiție”. Înalta Curte de Casație și Justiție susține că nu există intenția de a sfida dreptul european După decizia CJUE, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis un comunicat prin care apără hotărârile magistraților români, afirmând că nu a existat nicio intenție de a sfida dreptul european. „Fidelitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu aparține unei anumite soluții jurisprudențiale și nici unui rezultat punctual al unei cauze, ci valorilor fundamentale ale statului de drept. De aceea, Înalta Curte a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european în ansamblul său, valorificând în mod armonizat atât dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cât și standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”, se arată în comunicatul instanței supreme. Cum a ajuns Înalta Curte de Casație și Justiție în conflict cu CJUE Situația juridică actuală are la bază o hotărâre din mai 2022 a CCR care a reglementat întreruperea termenului de prescripție în materie penală, care poate fi aplicată perioadei 2018 – 2022. Ulterior, instanța supremă a stabilit că decizia CCR se aplica retroactiv, acoperind și perioada începând cu anul 2014. Problema a ajuns pe masa CJUE prin dosarul „Lin”, soluționat în două etape majore: hotărârea Lin I din iunie 2023 și recenta decizie Lin II din iulie 2026. Prin aceasta din urmă, Curtea de la Luxemburg a hotărât că extinderea aplicării prescripției pentru perioada 2014 – 2018 încalcă legislația europeană, cu mențiunea că deciziile definitive pronunțate deja sub incidența acestei interpretări rămân valabile și nu vor fi desființate.

Mesajul lui Messi care dă fiori Argentinei. Ce spune căpitanul echipei, înaintea ultimului său Mondial

Căpitanul echipei Argentinei a publicat un mesaj emoționant pe rețelele de socializare, scrie La Razon. În această duminică, pe stadionul MetLife din New Jersey, echipa națională de fotbal masculin a Spaniei va încerca să cucerească titlul mondial pentru a doua oară în istorie. Aceasta va înfrunta Argentina, campioana en-titre, condusă de Leo Messi — într-o finală palpitantă a Cupei Mondiale găzduite de Statele Unite, Mexic și Canada. Căpitanul Argentinei urmează să dispute în această seară ultimul său meci la Cupa Mondială și a transmis un mesaj care a emoționat până la lacrimi întreaga Argentină. Într-o postare plină de emoție pe Instagram, publicată înaintea finalei, fotbalistul a evidențiat echipa sa și realizările acesteia din ultimii ani, afirmând că au scris deja o poveste pe care „nimeni nu o poate șterge”. „Orice s-ar întâmpla, acest grup a scris deja o poveste pe care nu o vom uita niciodată și pe care nimeni nu o poate șterge. HAI, ARGENTINA!”, a scris atacantul în vârstă de 39 de ani, alături de o fotografie cu toți jucătorii, antrenorii și membrii staff-ului tehnic și auxiliar al naționalei Argentinei. Actuala generație de jucători a câștigat Cupa Mondială în 2022 și două titluri Copa América, în 2021 și 2024. Înainte de acestea, Messi nu câștigase niciun titlu cu echipa națională, cu excepția aurului olimpic de la Tokyo 2008. „Cel mai frumos lucru din toți acești ani nu au fost doar titlurile, ci întreaga călătorie: să împart viața de zi cu zi cu acest grup, să concurăm împreună, să depășim obstacolele în momentele dificile și să ne bucurăm de fiecare etapă a drumului”, a scris câștigătorul a opt Baloane de Aur. „Le mulțumesc tuturor colegilor mei, staff-ului tehnic și tuturor celor care lucrează în fiecare zi pentru ca această echipă națională să rămână o familie”, a încheiat el.

Alina Gorghiu vrea ca tinerii de 16 ani să aibă drept de vot

Deputatul PNL Alina Gorghiu a relansat, printr-un mesaj pe Facebook, în spațiul public o dezbatere amplă despre modificarea sistemului electoral din România. Ea susține ferm că ar trebui să le dăm dreptul la vot tinerilor care au împlinit 16 ani, inițiativă pe care o promovează de mai bine de un deceniu. Alina Gorghiu atrage atenția că România ar trebui să analizeze cu maximă seriozitate o astfel de reformă legislativă, în condițiile în care proiectele anterioare s-au blocat în sertarele Parlamentului. Există deja țări care le-au dat tinerilor de 16 ani dreptul la vot Ca să își susțină proiectul, Alina Gorghiu vine cu exemple concrete din țări care le dau deja tinerilor de 16 ani dreptul să voteze. Austria este pionierul european în acest domeniu, aplicând măsura încă din anul 2007. De asemenea, în țări precum Belgia, Germania și Malta, tinerii de 16 ani își pot exprima opțiunile politice la alegerile pentru Parlamentul European. Mai mult, Marea Britanie a extins recent acest drept pentru toate tipurile de scrutin, iar țări de pe alte continente, cum ar fi Brazilia, Ecuador și Argentina, folosesc deja acest sistem, susține deputata Alina Gorghiu. Ea a adus în discuție și poziția recentă de la Budapesta, făcând referire la declarațiile premierului ungar Peter Magyar, care s-a plasat ca un susținător al acestei măsuri, considerând că tinerii de sub 18 ani dețin un nivel de informare suficient de mare pentru a decide viitorul unei țări. Alina Gorghiu consideră că actualul cadru legislativ din România conține o contradicție majoră între obligațiile și drepturile oferite adolescenților. Potrivit acesteia, statul le recunoaște tinerilor capacitatea de a munci și de a contribui la buget prin taxe, dar le refuză dreptul la reprezentare politică. „De ce la noi orice subiect care ar însemna o reformă reală moare într-o comisie, fără să ajungă niciodată la o dezbatere publică serioasă? La 16 ani ai voie să muncești, să plătești taxe, să călătorești cu avionul — dar nu ai voie să spui ce crezi despre cine ne conduce. Mie mi se pare o incoerență pe care merită s-o privim în față”, afirmă deputata PNL. În finalul mesajului său de pe Facebook, Alina Gorghiu lansează o provocare directă către societatea civilă și clasa politică și cere un dialog bazat exclusiv pe argumente solide, nu pe respingeri automate. „Nu zic că am dreptate. Zic că avem obligația, responsabilitatea, ca societate, să discutăm despre asta cu argumente, nu s-o îngropăm din reflex. Voi ce credeți? Vot la 16 ani — da sau nu, și de ce?” O luptă parlamentară de peste un deceniu: Cum au fost blocate proiectele pentru tineri Un barbat voteaza la alegerile parlamentare, in Bucuresti, duminica, 1 decembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Alina Gorghiu a explicat că acest demers nu este unul nou, prima tentativă de modificare a legislației a apărut încă în anul 2013. Ulterior, propunerea a fost aproape de a deveni realitate în timpul discuțiilor oficiale privind revizuirea Legii Fundamentale. „Vorbesc despre asta de peste zece ani. Și da, îmi asum: pare o luptă cu morile de vânt. Am ridicat prima dată subiectul ăsta ca deputat, în 2013 — votul de la 16 ani. Apoi, când s-a discutat în comisia de revizuire a Constituției, am propus un amendament în acest sens. A picat la un vot diferență. Dar nici nu s-a mai materializat revizuirea. Am revenit cu un proiect legislativ în 2022, pentru votul la europarlamentare de la 16 ani. A trecut de Senat. Și de-atunci stă”, a declarat Alina Gorghiu, criticând blocajele birocratice din comisii.

Președintele IMM România cere un pact economic și social între partidele politice și avertizează că țara are nevoie urgent de un guvern stabil

Președintele IMM România, Florin Jianu, a transmis că mediul de afaceri solicită convocarea unei întâlniri naționale cu toate forțele politice pentru stabilirea unui pact economic și social, pe fondul blocajului politic și al incertitudinilor economice. De asemenea, acesta a avertizat că economia nu mai poate aștepta și că România are nevoie urgent de un guvern stabil. În cadrul lansării celei de-a XXIV-a ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, organizată la sediul BNR, Florin Jianu a lansat un apel public către întreaga clasă politică pentru organizarea unei întâlniri naționale dedicate identificării unor direcții comune pentru economie.  Loading … Florin Jianu a explicat că inițiativa vine în contextul în care mediul de afaceri resimte puternic efectele instabilității politice și consideră că este nevoie de un dialog între toate partidele pentru identificarea unor obiective economice asumate pe termen mediu și lung. „Luând act şi având în vedere ce se întâmplă în acest moment şi care este contextul prin care trece România, fac un apel public prin care mediul de afaceri solicită convocarea unei întâlniri naţionale cu toate forţele politice pentru a discuta şi a semna un pact economic şi social. România are nevoie rapid de stabilitate, de predictibilitate, dar mai ales de dialog”. „Sunt momente dificile și cred că avem nevoie de consens, dialog și comunicare” Potrivit acestuia, scopul întâlnirii nu este neapărat semnarea unui document formal, ci obținerea unui consens asupra direcției în care trebuie să meargă economia României. „Obiectivul nu trebuie să fie neapărat semnarea unui pact, ci stabilirea unor direcţii pentru care România trebuie să se angajeze în perioada următoare. Sunt momente dificile şi cred că avem nevoie de consens, avem nevoie de dialog şi de comunicare şi nu neapărat de confruntări care nu duc spre lucruri pozitive”, a spus Florin Jianu. Președintele IMM România susține că „economia nu mai poate aştepta” Florin Jianu a mai spus că economia românească nu mai poate aștepta clarificările la nivel politic și a subliniat că încrederea se construiește pe predictibilitate și stabilitate.  „Economia, din păcate, nu mai poate aştepta, iar încrederea se construieşte pe predictibilitate şi stabilitate. În ultimă instanţă, apelul este ca România să aibă un guvern stabil”, a adăugat preşedintele IMM România.

Finala Cupei Mondiale 2026, Spania – Argentina. Trump va înmâna câștigătoarei trofeul suprem. Regele Spaniei și premierul Sánchez, în tribune

Finala Cupei Mondiale dintre Spania și Argentina aduce la New York o listă impresionantă de lideri mondiali. Donald Trump va asista la marele meci, iar la final va înmâna câștigătoare trofeul suprem al fotbalului mondial. Regele Felipe al VI-lea și premierul Pedro Sánchez vor urmări partida din tribune. Unul dinte marii absenți din tribune va fi chiar președintele argentinian, Javier Milei, care a invocat un motiv inedit. Finala Cupei Mondiale dintre Spania și Argentina, programată duminică seară la New York, nu reprezintă doar cel mai important eveniment fotbalistic al anului, ci și o reuniune fără precedent a liderilor politici, potrivit Associated Press. În tribunele stadionului din New York se vor afla președintele Donald Trump, regele spaniol Felipe al VI-lea, regina Letizia, prințesa Leonor, infanta Sofia, precum și premierul spaniol Pedro Sánchez, dar și multe alte personaje influente și vedete de talie internațională. Donald Trump va înmâna trofeul campioanei mondiale Președintele FIFA, Gianni Infantino, a confirmat încă de la începutul turneului că Donald Trump va participa la ceremonia de premiere și va înmâna trofeul echipei câștigătoare pe stadionul din New York. Sursa foto: X/@TheEvanSur Anunțul a fost reconfirmat și în această săptămână, într-un interviu acordat publicației elvețiene Blue Sport. Prezența lui Trump amintește de precedentele ediții ale Cupei Mondiale, când trofeul a fost înmânat de lideri ai statelor gazdă. În 2022, emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani, i-a premiat pe Lionel Messi și colegii săi, iar în 2018, președintele rus Vladimir Putin a participat la ceremonia de după finala câștigată de Franța. Donald Trump a fost deja protagonistul unui moment controversat la finala Cupei Mondiale a Cluburilor disputată vara trecută pe același stadion, când a înmânat trofeul echipei Chelsea și a fost huiduit de o parte a spectatorilor. Deși nu a asistat la niciun meci al actualei Cupe Mondiale, liderul american s-a implicat în turneu după ce l-a contactat pe Gianni Infantino pentru a solicita revizuirea suspendării atacantului american Folarin Balogun, sancțiune care ulterior a fost anulată de FIFA. Milei refuză să meargă la finală: „Nici vorbă” Dacă Donald Trump va fi în centrul atenției la ceremonia de premiere, unul dintre marii absenți din tribune este chiar președintele Argentinei, Javier Milei. Liderul de la Buenos Aires va lipsi deliberat de la cel mai important meci al naționalei sale dintr-un motiv inedit. Milei a afirmat că nu vrea să riște să aducă ghinion echipei și va urmări finala din reședința prezidențială de la Olivos, exact cum a făcut la toate cele șapte partide câștigate de Argentina la această ediție a Cupei Mondiale. „Nici vorbă”, a răspuns Javier Milei, întrebat dacă va merge în Statele Unite pentru finală. „Voi continua să urmăresc toate meciurile de la Olivos”, a declarat Javier Milei, președintele Argentinei, pentru postul de radio El Observador. Președintele Argentinei – Javier Milei – Foto: Twitter Șeful statului a povestit și unul dintre ritualurile sale devenite deja celebre în Argentina. „Deoarece e frig și nu pornesc încălzirea, port o jachetă cu sigla unei companii petroliere. În ziua meciului cu Elveția, mi-a fost foarte cald. Am dat-o jos, iar ei au marcat un gol împotriva noastră. Am pus-o la loc și nu am mai dat-o jos niciodată”, a declarat Milei. Superstițiile, cunoscute în Argentina drept „cábalas”, ocupă un loc important în cultura fotbalistică a țării. Mulți suporteri poartă aceleași haine la fiecare meci, urmăresc partidele din același loc sau repetă ritualuri despre care cred că aduc noroc echipei naționale. Absența lui Milei continuă o tradiție neoficială începută după Cupa Mondială din 1990, când fostul președinte Carlos Menem a fost considerat purtător de ghinion după ce a vizitat echipa înaintea înfrângerii surprinzătoare suferite în fața Camerunului. Regele Spaniei și Pedro Sánchez vor fi în tribune. Ursula von der Leyen refuză invitația De cealaltă parte, Spania va fi reprezentată la cel mai înalt nivel. La finala de la New York vor participa regele Felipe al VI-lea, regina Letizia, prințesa Leonor, infanta Sofia și premierul Pedro Sánchez. Regele Spanei / Sursa FOTO: https://upload.wikimedia.org Vizita liderului guvernului spaniol are și o importantă componentă diplomatică. Pedro Sánchez urmează să se întâlnească cu Donald Trump, în ciuda relațiilor tensionate dintre cei doi lideri. Amintim că disensiunile s-au accentuat după ce Spania s-a opus operațiunilor militare desfășurate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, iar Trump a criticat în repetate rânduri Madridul pentru nivelul cheltuielilor de apărare și pentru refuzul de a permite utilizarea unor baze militare spaniole în operațiunile americane. La summitul NATO din Turcia, desfășurat săptămâna trecută, președintele american a declarat că Statele Unite vor „înceta orice schimb comercial” cu Spania, pe care a descris-o drept o „cauză pierdută”. În replică, Pedro Sánchez a încercat să tempereze tensiunile și a afirmat că relațiile cu Washingtonul rămân „foarte pozitive”, precizând că a discutat cu Donald Trump despre fotbal, Cupa Mondială și golf. Pedro Sánchez – Foto: Profimedia images În schimb, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat invitația la finală. „Președinta a primit o invitație la finala Cupei Mondiale, dar, din motive legate de agenda sa, nu va merge”, a declarat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, pentru POLITICO. Ursula von der Leyen / Foto – Mediafax Finala Cupei Mondiale dintre Spania și Argentina este programată duminică, de la ora 22:00 (ora României) pe stadionul din New York și va fi difuzată în România de postul Antena 1.

Datele INS confirmă declinul industriei. România a produs mai puțină energie în primele cinci luni din 2026

Producția de energie a României a scăzut cu 2,9% în primele cinci luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2025, în timp ce consumul final de energie electrică s-a diminuat cu 3,4% arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).  Loading … Producția de energie din România scade Conform datelor publicate de INS, în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026, resursele de energie primară au scăzut cu 4,5%, iar cele de energie electrică au crescut cu 1,4%, faţă de perioada similară din anul anterior. Principalele resurse de energie primară, în perioada menționată, au totalizat 12,927 milioane tone echivalent petrol, în scădere cu 609,500 tep față de perioada 1 ianuarie – 31 mai 2025. Sursa: INS Producţia internă a însumat 6,704 milioane tep, în scădere cu 202.800 tep (-2,9%), în comparaţie cu intervalul similar din 2025, iar importul a fost de 6,222 milioane tep, în scădere cu 406.700 mii tep (-6,1%). În această perioadă, resursele de energie electrică s-au situat la 29,207 miliarde kWh, în creştere cu 389,5 milioane kWh, de la un an la altul. Potrivit INS, producţia din termocentrale a fost de 6,683 miliarde kWh, în scădere cu 310,3 milioane kWh (-4,4%), în timp ce producţia din hidrocentrale s-a ridicat la la 6,376 miliarde kWh (+23,2%), iar cea din centralele nuclearo-electrice la 4,037 miliarde kWh (-12,3%). A crescut producţia din eoliene şi fotovoltaice, dar și exportul Producţia din centralele electrice eoliene, în primele cinci luni ale anului, a fost de 3,018 miliarde kWh, în creştere cu 402,2 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă din 2025, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a însumat 2,212 miliarde kWh, în creştere cu 584,3 milioane kWh, mai arată datele publicate de INS. Sursa: INS Consumul final de energie electrică, în perioada specificată, a fost de 20,208 miliarde kWh, cu 3,4% mai mic faţă de perioada similară de anul trecut, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,8%, iluminatul public a scăzut cu 5,2%, timp în care consumul populaţiei a scăzut cu 11,3%. Exportul de energie electrică a crescut Datele INS relevă faptul ca, raportat la perioada de referinţă, exportul de energie electrică a fost de 6,473 miliarde kWh, în creştere cu 749,9 milioane kWh. Totodată, consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a înregistrat 2,524 miliarde kWh, mai mult cu 351,6 milioane kWh.

Ce anunță Serviciul britanic al Procuraturii (CPS) despre frații Tate. Acuzațiile care li se aduc în Marea Britanie

Ce anunță Serviciul britanic al Procuraturii (CPS) despre frații Tate și acuzațiile care li se aduc acestora în Marea Britanie. Influencerul controversat Andrew Tate și fratele său, Tristan, au fost arestați sâmbătă (18 iulie 2026) la Miami, a anunțat U.S. Marshals Service. Autoritățile britanice solicită însă extrădarea celor doi frați sub acuzații de viol, trafic de persoane și agresiune. Reprezentanții U.S. Marshals au confirmat arestarea lui Andrew Tate (în vârstă de 39 de ani) și a fratelui său mai mic, însă au precizat că, întrucât mandatul de arestare este confidențial, nu pot dezvălui acuzațiile. De cealaltă parte, serviciul britanic al Procuraturii (CPS) a anunțat, într-un comunicat, că frații Tate – care se confruntă cu acuzații în Regatul Unit – au fost arestați de agenți ai U.S. Marshals. „Am decis să-i punem sub acuzare pe Andrew și Tristan Tate pentru noi infracțiuni, inclusiv viol, organizarea sau facilitarea traficului în scopul exploatării sexuale și infracțiuni legate de imagini indecente cu un minor”, ​​a declarat Malcolm McHaffie, șeful Diviziei pentru Infracțiuni Speciale din cadrul CPS, potrivit dw.com. La începutul acestui an, poliția din Hertfordshire, situată la nord de Londra, a anunțat redeschiderea unei anchete privind acuzații de viol și agresiune sexuală formulate de mai multe femei împotriva lui Andrew Tate în perioada 2014-2015. De asemenea, aceștia se confruntă cu acuzații separate de viol și trafic de persoane, formulate de alte femei și investigate de poliția din Bedfordshire. Frații Tate sunt acuzați și de evaziune fiscală și spălare de bani în Regatul Unit. Ambii au negat toate acuzațiile. Frații Tate dețin dublă cetățenie, britanică și americană.