Etichetă: Z

Financial Times: Companiile maritime grecești au câștigat aproape 4 miliarde de dolari din transportarea petrolului rusesc în ultimii trei ani

Companiile maritime grecești au câștigat cel puțin 3,8 miliarde de dolari din transportul de țiței rusesc de la mijlocul anului 2023. Armatorii greci au avut un rol major în ocolirea sancțiunilor comerciale asupra petrolului rusesc.  Petrolierele deținute de greci au fost printre cei mai mari transportatori de țiței rusesc în urma regimului de plafonare a prețului petrolului impus de G7. Reprezintă o cincime din „flota fantomă a Rusiei” care transportă țiței rusesc către țările asiatice.  Loading … Fluxul de petrol a fost o „gură de aer proaspăt” pentru Kremlin, care a cheltuit 40% din bugetul pentru apărare. Iar cheltuielile militare continuă să crească. Rolul armatorilor greci în transportarea țițeiului rusesc a devenit o sursă de tensiuni între guvernele de la Atena și Kiev. Cei mai mari beneficiari Cel mai mare beneficiar a fost Dynacom Tankers, controlată de magnatul grec George Prokopiou, care a generat venituri de 915 milioane de dolari din transportul de țiței rusesc din iulie 2023, potrivit calculelor Financial Times. Cifra omului de afaceri reprezintă un sfert din veniturile obținute de armatorii greci din comerți în același interval. Dynacom a fost listat de Ucraina drept „sponsor internațional al războiului” din 2023, dar a fost ulterior scos de pe listă în urma presiunilor guvernului grec. Miliardarul George Prokopiou a făcut una dintre cele mai îndrăznețe acțiuni din cariera sa de 55 de ani: a trimis cel puțin cinci nave prin Strâmtoarea Hormuz, după ce SUA a declanșat războiul împotriva Iranului. Pe locul doi s-a clasat Olympic Shipping and Management, din cadrul Grupului Onassis. A obținut venituri de 404 milioane de dolari. Operatorii de petroliere Stealth Maritime și Polembros Shipping, cu sediul la Atena, au obținut peste 200 de milioane de dolari. Cum se apără armatorii greci se apără Dynacom a declarat că toate transporturile sale către porturile rusești au fost „în deplină conformitate cu toate cadrele legale și de sancțiuni aplicabile și în vigoare”. „Facturile la energie electrică, costurile la benzină și presiunile inflaționiste suplimentare au fost atenuate datorită contribuției transportului maritim grecesc”, a adăugat compania. Olympic Shipping a declarat: „Am respectat „sancțiunile UE, Regatul Unit și SUA. Dar politica noastră este să nu comentăm tranzacțiile individuale”. Stealth a declarat că toate încărcăturile pe care le transporta au respectat regimurile de sancțiuni relevante și au fost verificate de avocați americani și britanici. Unul dintre petrolierele sale, care transporta o încărcătură de amoniac rusesc, a fost vizat într-un presupus atac ucrainean anul trecut. Compania și-a exprimat îngrijorarea cu privire la siguranța navigatorilor săi. TMS a declarat că „politica companiei este să nu comenteze aspecte comerciale”, dar că este „angajată să respecte cu strictețe toate sancțiunile aplicabile”.Polembros și Thenamaris nu au răspuns la solicitările publicației Financial Times. Rusia iese în pierdere după ultimele atacuri ucrainene și apelează la „flota fantomă” Comerțul cu țiței rusesc este permis atâta timp cât se încadrează în regimul plafonării prețurilor G7. Presiunea de a înăspri regimurile de sancțiuni s-a intensificat, pe măsură ce SUA și UE au încercat să diminueze influența Moscovei înainte de un posibil acord de pace cu Ucraina. Guvernele occidentale solicită restricții suplimentare asupra veniturilor energetice ale Moscovei, după ce prețurile la petrol au scăzut în ultimii 3 ani. Însă, restricțiile ar presupune oprirea comerțului cu Grecia. Moscova se confruntă cu dificultăți în aprovizionarea internă cu combustibil, deoarece Ucraina îi atacă tot mai des infrastructura energetică cu drone cu rază lungă de acțiune.  „Petrolul rusesc continuă să genereze miliarde pentru Kremlin, deoarece guvernele nu au reușit să acopere lacunele evidente din sistem”, a declarat Svitlana Romanko, directoarea grupului de campanie ucrainean Razom We Stand. „Guvernul grec a ales în mod repetat interesele industriei sale de transport maritim în detrimentul unor sancțiuni mai puternice și al păcii.”, a adăugat ea. În martie 2025, Germania a devenit prima țară europeană care a confiscat un petrolier rusesc din „flota fantomă” – Eventin. Al doilea a fost confiscat în septembrie. Pe 30 septembrie 2025, forțele navale franceze au confiscat petrolierul Boracay, cu steagul Beninului. Pe 7 ianuarie 2026, flota SUA și Garda de Coastă au confiscat pentru prima oară un petrolier rus, Marinera, care transporta țiței russsc sub pavilonul Republicii Guyana. Sursa Foto: Ships & Ports

Fenomen neobișnuit la Marea Neagră. O furtună de nisip i-a gonit pe turiștii de pe plajele din Eforie. Avertismentul transmis de salvamari

Un fenomen neobișnuit a avut loc la Marea Neagră, miercuri, 8 iulie 2026. O furtună de nisip i-a gonit pe turiștii de pe plajele din Eforie. Imaginile arată cum oamenii fug din calea furtunii de nisip, pentru a se adăposti. Salvamarii au transmis un avertisment în acest sens. Ziua de miercuri, 8 iulie 2026, nu a fost tocmai perfectă pentru plajă, în stațiunea Eforie. Spre după-amiază, o furtună de nisip a izbucnit pe plajele din stațiune, iar imaginile arată cum turiștii își strâng lucrurile personale și părăsesc în fugă locația. Meteorologii au anunțat, însă, că vor fi condiții meteo nefavorabile până la ora 23:00.  Loading … Fenomen neobișnuit la Marea Neagră. O furtună de nisip i-a gonit pe turiștii de pe plajele din Eforie „Furtună de nisip pe plajele din Eforie! Vântul a început să sufle cu putere dinspre mare spre uscat și poate crea situații periculoase. Nu intrați în mare cu saltele, colace sau alte obiecte gonflabile! Dacă ați pierdut un obiect gonflabil în apă, nu vă aventurați după el. Curenții și valurile vă pot pune viața în pericol. Supravegheați permanent copiii și respectați indicațiile salvamarilor. Vacanță în siguranță!”, au transmis salvamarii, într-o postare pe Facebook. Fenomenul nu este foarte frecvent în România Astfel de furtuni de nisip nu apar foarte des în România. Însă, în ultimii ani, fenomenul a mai fost înregistrat și în alte regiuni ale țării. În anul 2018, de exemplu, la Craiova s-a format o furtună de nisip, iar cerul a fost acoperit de un nor uriaș de praf. În același an, fenomenul a mai fost prezent pe litoralul românesc, atunci când vântul a suflat cu 50 km/h. Un fenomen similar a fost generat și în județul Buzău, în 2015, când vântul a suflat cu peste 60 km/h între localitățile Călțuna și Pogoanele. Cod galben de averse în 18 județe Meteorologii au emis cod galben de instabilitate atmosferică și averse însemnate cantitativ în 18 județe din țară. Avertizarea este valabilă pentru intervalul 9 iulie, ora 12:00 – 10 iulie, ora 02:00. „Joi (9 iulie), în Muntenia, Dobrogea, vestul și sudul Moldovei, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică ce se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului (viteze la rafală de 50…70 km/h) și pe arii restrânse vijelii și grindină de mici și medii dimensiuni (1…3 cm). În intervale scurte de timp (1…3 ore) sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 15…20 l/mp și izolat de peste 30…40 l/mp”, transmite ANM. Sursă foto: capturi video Facebook

Se schimbă legislația imigrărilor din august 2026. Cum vor putea firmele să aducă muncitori din afara UE

Se schimbă legislația imigrărilor din 7 august 2026. Companiile vor putea recruta personal străin din afara UE doar prin agenții autorizate sau prin autorizarea proprie în platforma „Work in Romania”, aflată în dezvoltare. Noua lege obligă agențiile de recrutare să constituie garanții financiare de cel puțin 75.000 de euro, valoarea crescând în funcție de numărul de lucrători aduși. Dacă garanția de 75.000 de euro se aplică până la 250 de lucrători, plata crește cu încă 50.000 de euro pentru fiecare 250 de lucrători suplimentari. Schimbările apar în contextul deficitului de personal din domenii precum retail, logistică, producție și construcții. Reprezentanții din industrie avertizează că noile reguli pot întârzia procesul de recrutare.  Loading … Cum vor putea firmele să aducă muncitori din afara UE. Sursă foto: Shutterstock Se schimbă legislația imigrărilor din august 2026 „Până acum, legislația era extrem de permisivă. Orice firmă care avea minimum un an de activitate, chiar dacă vindea floricele în parc, putea să aducă muncitori NON-EU. Astăzi avem aproximativ 15.000 de companii care importă forță de muncă. Odată cu 7 august, aceste 15.000 de firme vor dispărea din acest circuit, pentru că nu vor putea susține garanțiile uriașe impuse de stat. Pe piață vor rămâne doar agențiile de plasare mari, puternice, capabile să susțină aceste depozite și să își gestioneze corect contractele”, explică Eugen Saulea, CEO-ul ESSA Group, arată Economica.net. Eugen Saulea atrage atenția că actualele coduri COR nu mai reflectă realitatea pieței muncii. El susține că această rigiditate poate aduce amenzi mari angajatorilor, chiar și atunci când respectă regulile și acționează cu bună-credință. Practic, recrutarea externă de personal urmează să intre într-o nouă etapă. Reprezentanții din industrie susțin că aceste măsuri ar putea oferi mai multă echitate în acest sens. De altfel, reprezentanții companiei din piața serviciilor de trade marketing și vânzări din țară au deschis dialogul cu Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), ITM, ANOFM și Ministerul Muncii pentru lămurirea aspectelor neclare din noua legislație. Ce arată legea În cadrul OUG nr. 32 din 23 aprilie 2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, la cap. IV, art. 25 sunt prevăzute următoarele: „(1) Pentru a desfășura activitatea de plasare a străinilor pe piața muncii din România, agenția de plasare a străinilor este obligată să constituie, anterior emiterii autorizației, o garanție financiară sub forma mijloacelor bănești la unitatea Trezoreriei Statului sau printr-o scrisoare de garanție bancară emisă de o instituție bancară din România. (2) Garanția se constituie în favoarea organului fiscal competent și este în cuantum de 75.000 euro, echivalent în lei la cursul oficial al BNR din ziua depunerii sau emiterii scrisorii de garanție, pentru un număr de până la 250 de străini plasați. (3) Pentru fiecare suplimentare cu 250 de străini plasați, valoarea garanției financiare se majorează cu 50.000 euro, echivalent în lei la cursul oficial al BNR din ziua depunerii. (4) Garanția financiară are ca destinație garantarea obligațiilor agenției de plasare și acoperirea parțială a următoarelor cheltuieli: a) costurile privind întoarcerea în statul de origine sau într-un alt stat unde are drept de ședere legală a străinilor plasați ca urmare a încetării, anulării sau revocării dreptului de ședere în România; b) costurile suportate de autorități pentru cazarea, masa, îngrijirea sau sprijinul străinilor plasați aflați în situații de vulnerabilitate sau risc, precum și a celor prevăzuți la lit. a); (5) Garanția financiară prevăzută la alin. (1) este utilizată pentru acoperirea contravalorii amenzilor contravenționale aplicate agenției de plasare a forței de muncă a străinilor în baza prezentei ordonanțe de urgență, cuprinse în titluri executorii și care nu au fost achitate în termenul legal. (6) În situația prevăzută la art. 32 alin. (4) și art. 34 alin. (1), garanția financiară prevăzută la alin. (1) este executată integral de către organul fiscal competent la solicitarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și se face venit la bugetul de stat. (7) Garanția financiară constituită trebuie menținută pe toată durata valabilității autorizației agenției de plasare a străinilor, precum și pe toată durata în care agenția de plasare a străinilor are obligații potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență raportat la numărul de străini plasați. (8) La expirarea perioadei prevăzute la alin. (7), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, la solicitarea agenției de plasare, notifică organul fiscal competent pentru eliberarea garanției financiare constituite.” Sursă foto: Shutterstock – imaginile au un rol ilustrativ

Profesoară din Suceava, prinsă de DNA că vindea diplome false de Bac și licență cu 500 de euro. Femeia a recunoscut totul

O profesoară de Limba și literatura română de la Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand” din Rădăuți a fost trimisă în judecată de DNA după ce a pus la cale o rețea de falsificare a actelor de studii. Narcisa-Marinela Rei le promitea elevilor pe care îi pregătea în privat, dar și altor clienți, că le poate obține foi matricole, diplome de Bacalaureat sau diplome de facultate. Cadrul didactic a recunoscut faptele în fața procurorilor și a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției pentru a scăpa de închisoarea cu executare.  Loading … Minciuna din spatele diplomelor de 500 euro Anchetatorii DNA de la Serviciul Teritorial Suceava au descoperit că femeia a strâns bani din această afacere ilegală timp de opt ani. Pentru a-și convinge clienții, ea pretindea că are conexiuni la cel mai înalt nivel în sistemul de învățământ și că actele vor apărea ca fiind reale în bazele oficiale de date. „Inculpata ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra unor funcționari din Ministerul Educației, în special asupra unui secretar de stat, și ar fi indus solicitanților de astfel de documente de studii convingerea că acestea sunt autentice, iar datele înscrise în ele figurează în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România. În realitate, inculpata ar fi remis unei persoane datele necesare pentru falsificarea documentelor de studii,” au explicat procurorii. Femeia cerea în medie câte 500 de euro de persoană pentru fiecare diplomă, dar accepta și alte cadouri, foloase necuvenite sau servicii gratuite din partea celor care doreau diplome fără să dea examene. Pedeapsa primită: Muncă în folosul comunității și confiscarea banilor Prinsă de procurori, profesoara din Rădăuți și-a recunoscut faptele pentru a primi o pedeapsă mai blândă. Aceasta a acceptat o condamnare de 3 ani cu suspendare, sub supravehere. De asemenea, acordul semnat cu DNA o obligă la măsuri dure pentru următoarea perioadă. „Inculpata Rei Narcisa-Marinela a declarat expres că recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa (…) și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani. Inculpata a fost de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității pe o perioadă de 120 de zile.” Pe lângă pedeapsa cu suspendare, procurorii au pus sechestru pe o clădire deținută de profesoară și au cerut instanței să-i confiște sumele totale de 3.700 euro și 32.000 de lei. Dosarul a fost trimis la Tribunalul Suceava, iar DNA continuă cercetările pentru a-i identifica și pe ceilalți complici care au ajutat la tipărirea efectivă a diplomelor false.

Florin Cîțu avertizează asupra unui risc major: „Băncile românești țin 27,6% din active în titluri de stat media UE e 9,7%”

Fostul premier, Florin Cîțu, atrage atenția asupra faptului că băncile românești dețin 27,6% din active în titluri, un procent de trei ori mai mare decât mare de media Uniunii Europene, care este de numai 9,7%. În acest context, economia României riscă să devină și mai vulnerabilă, iar cetățenii sunt cei care vor simți din plin consecințele. Cîțu subliniază și că românii care contribuie la pensii private devin, practic, finanțatorii băncilor la care deschid contul.  Loading … „Băncile românești țin 27,6% din active în titluri de stat — media UE e 9,7%. De aproape trei ori mai concentrat. Totuși, riscul este aproape 100% aruncat pe cetățeanul român. Pensia privată (Pilonul II) e investită 64% în titluri de stat, plus încă 28% în acțiuni dominate de bănci și companii de stat — băncile deținând la rândul lor titluri de stat. Depozitele bancare stau pe bilanțurile unui sector bancar cu expunere record pe același stat. Chiar și dacă nu vrea, românul este forțat să crediteze propriul stat — diversificarea e practic imposibilă”, spune Florin Cîțu. Florin Cîțu preconizează un scenariu economic sumbru Florin Cîțu menționează că, în contextul unui downgrade sub rata de investiții, economia României va ajunge într-un blocaj profund. „Consecința: un downgrade sub investment grade — scenariu tot mai puțin teoretic în situația în care nicio instituție a statului nu poate constituțional propune un buget pentru 2027 sau o rectificare . Într-un scenariu de downgrade cu un șoc de 200 de puncte de bază pe randamente, pensia scade contabil cu ~10-12%, creditul se scumpește, leul se depreciază, inflația crește din nou”, mai spune fostul premier. „Mecanismul prin care costul datoriei se transferă tăcut de la stat la cetățean” Fostul demnitar explică cum mecanismul inflației peste dobânzi este modul prin care costul datoriei, cumulate de statul român, se transferă la cetățean. „Inflația peste dobânzi este mecanismul prin care costul datoriei se transferă tăcut de la stat la cetățean. Este exact ce observăm din 2022 încoace: patru ani în care dobânzile la economiile populației (si randamente de stat) au stat sistematic sub inflație”, mai afirmă Cîțu. România a înregistrat a 10-a lună de scădere economică Amintim că, potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS) economia României a scăzut pentru a 10 lună consecutiv.  INS arată că vânzările din comerţul cu amănuntul sunt în continuare cu aproape 5% sub nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în categoria mărfurilor nealimentare, dar sunt scăderi şi în ce priveşte achiziţia de mâncare, băuturi sau tutun. De asemenea, încasările pe care le-au avut distribuitorii de carburanţi au fost mai mici, cu 2,8%, în contextul în care preţurile la pompă au crescut atât la benzină, cât şi la motorină. FOTO: Mediafax

Radu Miruță, întâlnire oficială cu observatorii NATO din Congresul SUA, alături de Nicușor Dan. Ce au discutat

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis că a participat la o întâlnire oficială cu delegația Observatorilor NATO din Congresul Statelor Unite, alături de președintele Nicușor Dan. Miruță subliniază că acest dialog reprezintă o oportunitate pentru securitatea națională și întărirea legăturilor economice și militare dintre cele două țări. Sursa foto: Facebook Radu Miruta  Loading … „Am avut o întâlnire cu delegația Observatorilor NATO din Congresul Statelor Unite ale Americii. A fost o foarte bună ocazie să îi mulțumesc doamnei congresman Jeanne Shaheen pentru sprijinul constant acordat României și pentru modul consecvent în care a susținut consolidarea relației dintre țările noastre în Congresul Statelor Unite,” a transmis acesta pe pagina de Facebook. Planuri pentru industria de armament Miruță arată că discuțiile dintre oficiali s-au concentrat pe soluții pentru viitorul apărării. „Am discutat deschis despre provocările actuale de securitate și despre prioritățile pe care România și Statele Unite le împărtășesc în cadrul Parteneriatului Strategic. În același timp, am analizat pași concreți pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării, dezvoltarea industriei de apărare și valorificarea oportunităților economice dintre cele două state.” România și SUA își asumă paza Flancului Estic și a Mării Negre În finalul mesajului său, Radu Miruță afirmă că cele două țări vor continua să colaboreze pentru a proteja regiunea Mării Negre. „România și Statele Unite sunt mai mult decât aliați. Sunt parteneri care împărtășesc aceleași valori și aceeași responsabilitate pentru securitatea regiunii noastre. Vom continua să lucrăm împreună pentru consolidarea securității în regiunea Mării Negre, pe Flancul Estic și în întregul spațiu euroatlantic.” Radu Miruță a participat și la dineul de lucru al Consiliului Nord-Atlantic, organizat ieri la Ankara, în marja Summitului NATO. La dineu, Miruță a cinat alături de oficiali ai celor patru state din regiunea Indo-Pacific. Acesta este al doilea Summit NATO organizat în Turcia, după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată în calitate de stat membru.

Cum arată meniul impresionant servit delegațiilor NATO la summitul din Ankara. Turcia mizează pe gastrodiplomație

Ankara este anul acesta gazda summitului NATO. Biblioteca națională prezidențială este deschisă deelgațiilor a 32 de state membre și 2.500 de jurnaliști. Au fost amenajate 1.800 de spații de lucru, 40 de săli de editare și 100 de puncte de transmisie în direct. În total, 48.841 de  ofițeri de poliție, 7.447 de jandarmi și 639 de angajați ai securității cibernetice vor asigura ordinea. Meniul servit delegațiilor statelor aliate este impresionant, potrivit Hurriyetdailynews . Majoritatea meniurilor sunt din bucătăria turcească.  Loading … Lista preparatelor turcești  Oficialii delegațiilor NATO pot servi preparate regionale, deserturi și produse din diferite părți ale țării: supe preparate cu ulei de măsline brânzeturi kebab mantı pide dolm baclavau sütlaç aşure rahat turcesc. Ce presupune „Gastrodiplomația”? Potrivit Daily Sabah, „Gastrodiplomația” este esențială în relațiile internaționale. Burhanettin Duran, șeful direcției, a explicat utilizarea strategică a moștenirii culinare turcești pentru a promova armonia globală înaintea summitului NATO din 7-8 iulie. „Uneori, o masă bună poate transite ceea ce paginile de documente nu pot face”, a spus Duran. Duran a dezvăluit că filosofia culturală a mesei turcești reprezintă un cerc în care toată lumea stă la o distanță egală, liberă de ierarhie. El a evidențiat expresia locală „legătura dintre pâinea și sarea împărtășite” pentru a ilustra legătura profundă între oamenii care mănâncă împreună. „O ceașcă de cafea poate fi amintită timp de 40 de ani”, a remarcat Duran, care a citat un proverb tradițional pentru a sublinia cum simpla ospitalitate poate crea prietenii pe viață. El a menționat că orașele Gaziantep, Hatay și Afyonkarahisar sunt recunoscute de UNESCO în domeniul gastronomiei, reflectând bogăția patrimoniului Turciei. Sursa Foto: Envato

SUA au lansat noi atacuri în Iran, după ce vasele care traversează strâmtoarea Ormuz au fost atacate

Armata americană spune că a lansat noi atacuri asupra Iranului, ca răspuns la atacurile iraniene asupra unor nave în Strâmtoarea Ormuz. Atacurile armatei americane au venit la scurt timp după ce Washingtonul a anulat o scutire temporară de sancțiuni pentru petrolul iranian. Măsura pune și mai multă presiune pe Teheran, în timp ce Iranul și SUA negociază un acord final pentru încheierea războiului, transmite Al Jazeera. Marți, mai devreme, Departamentul Trezoreriei al SUA a anulat o licență anunțată în iunie. Aceasta îi permitea Iranului să producă, să vândă și să livreze petrol brut și produse petroliere până pe 21 august. Ministerul de Externe al Iranului spune că SUA au încălcat memorandumul de înțelegere Ministerul de Externe al Iranului acuză SUA că au încălcat articolul 10 al memorandumului de înțelegere, după ce au anulat scutirea temporară de sancțiuni pentru vânzările de petrol iranian. Într-un comunicat, ministerul a condamnat decizia Trezoreriei americane și a spus că aceasta reprezintă o „încălcare clară” a memorandumului semnat pe 18 iunie. Iranienii spun că hotărârea a venit la mai puțin de 20 de zile după semnarea documentului, ceea ce arată „rea-credință” și demonstrează, în opinia lor, că administrația americană nu poate fi de încredere. Ministerul a mai acuzat Washingtonul că a încălcat de mai multe ori prevederile memorandumului, atât direct, cât și indirect, prin ceea ce Iranul numește acțiuni israeliene împotriva Libanului. Explozii în apropierea insulei Qeshm, o zonă strategică importantă din Strâmtoarea Ormuz Televiziunea de stat din Iran spune că s-au auzit explozii în cel puțin două zone. Potrivit acesteia, șase explozii au fost auzite pe insula Qeshm, cea mai mare insulă din apropierea Strâmtorii Ormuz. Zona este foarte importantă strategic, pentru că are legătură directă cu controlul pe care Iranul îl exercită asupra strâmtorii. Televiziunea de stat mai spune că cel puțin șapte explozii au fost auzite în apropiere de portul Sirik. Și această zonă este importantă, pentru că are vedere spre Strâmtoarea Ormuz și este un alt punct strategic prin care Iranul își exercită controlul asupra acesteia. De la semnarea memorandumului de înțelegere, situația din Strâmtoarea Ormuz a rămas foarte tensionată, iar confruntările și escaladările au continuat, deși la un nivel limitat. Tensiunile dintre Iran și SUA cresc din nou, după ce Washingtonul a retras o scutire temporară pentru petrolul iranian, iar Teheranul acuză că acordul semnat în iunie a fost încălcat Atacurile militare americane vin într-un moment deja foarte tensionat. Cele două părți negociază un acord final care ar trebui să pună capăt războiului, însă decizia SUA de a anula licența care permitea Iranului să producă, să vândă și să livreze petrol până pe 21 august a aprins și mai mult spiritele. Pentru Teheran, măsura este o dovadă că Washingtonul nu respectă înțelegerile asumate. Ministerul de Externe al Iranului spune că americanii au încălcat memorandumul semnat pe 18 iunie, la mai puțin de trei săptămâni de la parafarea lui. Oficialii iranieni acuză SUA de „rea-credință” și susțin că nu mai pot avea încredere în administrația americană. În paralel, televiziunea de stat iraniană a relatat despre explozii auzite în apropierea insulei Qeshm și a portului Sirik, zone importante pentru controlul Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume.

Scandal la vârful sistemului medical din Brăila. Fostul manager al Spitalului Județean a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. DNA a intrat pe fir

Este scandal la vârful sistemului medical din Brăila. Râşnoveanu Mihaela-Delia, fost manager al Spitalului Judeţean Brăila, a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu. Potrivit DNA, aceasta ar fi încheiat ilegal 4 contracte de muncă cu timp parțial în beneficiul propriu. Fosta manageră a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, Delia Râșnoveanu, a fost trimisă în judecată de DNA. Ea este acuzată de abuz în serviciu și de folosirea funcției pentru a favoriza o persoană, potrivit procurorilor. Procurorii susțin că Delia Râșnoveanu și-ar fi încheiat patru contracte de muncă cu timp parțial în beneficiul propriu. De asemenea, aceasta este acuzată că a încheiat și alte contracte fără respectarea procedurilor legale și fără organizarea concursurilor obligatorii.  Loading … DNA Galați a trimis-o în judecată, în stare de libertate, pe 12 iunie, pe fosta manageră a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila. „În perioada 27 mai 2017 – 08 mai 2023, inculpata Râşnoveanu Mihaela-Delia, în calitate de manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Brăila, prin emiterea unor dispoziţii manageriale, ar fi dispus încheierea, în beneficiul propriu, a patru contracte individuale de muncă cu timp parţial, obţinând un folos patrimonial constând în salariu şi spor de periclitate, împrejurare în urma căreia a fost cauzat un prejudiciu în cuantum total de 469.263 lei în dauna spitalului”, a transmis marţi, DNA, într-un comunicat de presă. Scandal la vârful sistemului medical din Brăila. Foto: Shutterstock Contracte încheiate fără organizarea concursurilor prevăzute de lege Procurorii susțin că fosta manageră a dispus angajarea a două persoane pe posturile de asistent medical și economist. Contractele ar fi fost încheiate fără organizarea concursurilor prevăzute de lege. „Totodată, în cursul anului 2023, inculpata nu ar fi dispus încetarea acestor contracte individuale de muncă, prelungite prin acte adiţionale succesive, cu depăşirea termenului de 90 de zile prevăzut de lege. Prin aceste demersuri, inculpata Râşnoveanu Mihaela-Delia ar fi cauzat un prejudiciu material Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Brăila în cuantum de 123.020 lei, reprezentând sumele încasate în mod nelegal de persoanele respective ca urmare a încheierii şi prelungirii nelegale a contractelor individuale de muncă cu timp parţial”, transmite DNA. Potrivit DNA, cele două persoane ocupau deja funcții de conducere în spital și ar fi obținut venituri salariale suplimentare prin noile contracte. Spitalul din Brăila s-a constituit parte civilă pentru recuperarea prejudiciului. Procurorii au instituit sechestru pe un imobil aflat în coproprietatea fostei managere. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Brăila. Sursă foto: Shutterstock

Sistemul antigrindină naște dispute. În lipsa unui Guvern cu puteri depline, programul nu poate fi aprobat. Viticultorii cer salvarea culturilor

Sistemul antigrindină naște dispute, fiind al treilea an în care acesta nu este funcțional. Recent, România a fost traversată de condiții meteorologice extreme, cu ploi torențiale și grindină. Astfel de condiții meteo ar putea să dăuneze culturilor agricole. Viticultorii trag un semnal de alarmă și fac apel pentru salvarea culturilor și pentru găsirea unor soluții optime. De reținut, însă, că în lipsa unui Guvern cu puteri depline, programul nu poate fi aprobat. Ministerul Agriculturii analizează repornirea temporară a Sistemului Național Antigrindină în perioada 2026-2028. Totodată, pregătește noi programe de finanțare pentru sectorul vitivinicol (domeniul care reunește cultura viței de vie și producerea vinului), care, de altfel, este un pilon al economiei locale. Anunțul a fost făcut de ministrul interimar Tanczos Barna, după discuțiile cu reprezentanții producătorilor de struguri și vin.  Loading … Sistemul Național Antigrindină este, momentan, nefuncțional Tanczos Barna a declarat că producătorii din sectorul vitivinicol au cerut reluarea funcționării Sistemului Național Antigrindină. Aceștia consideră că măsura este necesară pentru protejarea plantațiilor de viță-de-vie împotriva fenomenelor meteo extreme. El mai spune că discuțiile cu reprezentanții sectorului vitivinicol au vizat măsuri de sprijin pentru producători. Printre principalele solicitări s-a aflat repornirea acestui sistem, considerat esențial pentru protejarea culturilor în contextul schimbărilor climatice și al nevoii de investiții, arată Agrointel.ro. Viticultorii fac apel pentru salvarea culturilor „Am avut astăzi o întâlnire cu reprezentanții producătorilor din sectorul vitivinicol pentru a discuta despre situația acestui domeniu, problemele cu care se confruntă și măsurile prin care Ministerul Agriculturii ar putea veni în sprijinul producătorilor. Reprezentanții organizațiilor profesionale din acest sector au cerut ferm punerea în funcțiune a sistemului național antigrindină, pentru a proteja culturile de viță-de-vie de pagubele provocate de grindină”, a transmis ministrul interimar al Agriculturii. Însă, în lipsa unui Guvern cu puteri depline, programul nu poate fi aprobat. Funcționarea Sistemului Național Antigrindină a fost intens dezbătută în ultimele luni. Fermierii au cerut fie reluarea programului, fie evaluarea eficienței acestuia. Viticultorii susțin repornirea sistemului, invocând riscul ridicat al pagubelor provocate de grindină. „Programul multianual necesar repornirii sistemului poate fi aprobat doar de un Guvern cu puteri depline. În perioada interimatului pregătim lansarea programului în dezbatere publică și am reiterat propunerea mea de a reporni acest sistem pentru o perioadă limitată, 2026-2028, timp în care vor putea fi analizate și identificate cele mai potrivite soluții tehnologice pentru protecția culturilor pe termen lung”, a declarat Tanczos Barna. Sunt luate în considerare măsuri viitoare Au fost analizate și viitoarele măsuri de sprijin financiar pentru sectorul vitivinicol. Tanczos Barna a anunțat că ministerul pregătește lansarea unor apeluri de proiecte prin Planul Strategic PAC 2023-2027. Noile intervenții din Planul Strategic PAC vor finanța investiții în ferme și unități de vinificație, dar și modernizarea plantațiilor viticole. Măsurile urmăresc creșterea competitivității producătorilor și adaptarea sectorului la schimbările climatice și la cerințele pieței. „Analizăm lansarea în cel mai scurt timp posibil a unor măsuri de sprijin pentru sector, prin deschiderea apelurilor de proiecte pentru intervențiile destinate sectorului vitivinicol din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, aflate în prezent în analiză la Ministerul Agriculturii”, a precizat ministrul. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ