Proiectele pe energie regenerabilă din România sunt puse sub presiune, după noile restricții impuse de UE. Ce ar putea să se întâmple cu investițiile
Proiectele pe energie regenerabilă din România sunt puse sub presiune. Noile restricții ale Uniunii Europene privind finanțarea proiectelor care folosesc invertoare produse în China ar putea încetini dezvoltarea energiei regenerabile în România. Potrivit unei analize Wood Mackenzie, România se numără printre țările din Europa Centrală și de Est care vor fi cel mai puternic afectate. Detaliile se află mai jos. Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de tehnologiile din China, însă noile reguli privind finanțarea proiectelor verzi afectează, în special, statele din estul Europei, inclusiv România. Comisia Europeană a decis ca proiectele finanțate din fonduri europene să nu mai poată utiliza invertoare din țări considerate cu risc ridicat (pe listă fiind și China) invocând motive de securitate. Loading … Totuși, invertoarele sunt esențiale și majoritatea sunt aduse din China, la momentul actual. Proiectele pe energie regenerabilă din România sunt puse sub presiune, după noile restricții impuse de UE. Sursă foto: Shutterstock. În unele state, proiectele de energie regenerabilă ar putea fi blocate Invertoarele, esențiale pentru sistemele de energie regenerabilă, sunt furnizate în mare parte de China, care acoperă aproximativ 70% din necesarul Europei. Mai multe companii și investitori avertizează că noile restricții vor lovi în special țările din Europa Centrală și de Est, unde proiectele verzi sunt susținute în principal din fonduri publice. Investitorii avertizează că noile reguli ar putea încetini, iar în unele state chiar bloca, dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă. Aceștia susțin că producția europeană de invertoare nu poate înlocui rapid componentele chinezești. Acest aspect ar rezulta apariția unor costuri mai mari, întârzieri și amânarea investițiilor din cauza lipsei unor reguli clare. Potrivit estimărilor Wood Mackenzie, între 2026 și 2030, o parte importantă dintre proiectele europene de energie solară și de stocare vor fi nevoite să înlocuiască invertoarele chinezești cu alternative. România, alături de Cehia și Grecia, se numără printre statele care vor resimți cel mai puternic efectele acestor restricții, arată stiripesurse.ro. Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de tehnologiile din China. Sursă foto: Shutterstock. Alternativă la interdicție Industria cere o alternativă la interdicție. Și anume, propune limitarea accesului producătorilor străini la invertoarele deja instalate în Europa. Aceste echipamente pot fi actualizate de la distanță, ceea ce ridică probleme de securitate. O parte dintre oficialii UE consideră că măsura nu oferă suficiente garanții în fața unor posibile interferențe din exterior. Sursă foto: Shutterstock (imagini cu rol ilustrativ)
Șefa opoziției din Germania avertizează că 100.000 de muncitori din industria auto vor ajunge șomeri pentru că guvernul Merz cheltuie bani pe industria de apărare
Alice Weidel, lidera naționalistă a partidului naționalist „Alternativa pentru Germania”, a ținut un discurs în Bundestag (Parlamentul Germaniei) despre starea economică deplorabilă a țării. Politiciana naționalistă în vârstă de 47 de ani are șanse tot mai mari să devină cancelarul Germaniei. Partidul Alternativa pentru Germania are la ultimul sondaj 28%, fiind poziționat pe primul loc. Loading … Alice Weidel avertizează că 100.000 de muncitori de la Volkswagen riscă să devină șomeri Alice Weidel Șefa opoziției germane s-a plâns că industria auto germană, cândva considerată „motorul Europei”, este în picaj. 100.000 de lucrători riscă să devină șomeri. „Lună după lună, 15.000 de locuri de muncă industriale sunt pierdute. Industria mașinilor este în declin, Chiar și Volkswagen a avertizat că 100.000 de locuri de muncă sunt în pericol”, a spus lidera naționalistă. „Furnizorii și prestatorii de servicii se prăbușesc ca piesele domino. Cu greu trece fiecare săptămână fără vești proaste”, a adăugat Alice Weidel. Ea avertizează că afacerile mici și mijlocii din Germania rămân fără rezerve. Economia Germaniei este devastată de un val de insolvențe. „La fiecare 20 de minute, o companie germană dă faliment. Investițiile productive în viitor au ajuns la zero. Germania a ajuns codașă în fața competiției internaționale”. Alice Weidel, șefa AfD – Foto: Profimedia images Alice Weidel l-a atacat pe cancelarul Friedrich Merz pentru deteriorarea relațiilor cu Rusia Alice Weidel l-a acuzat pe cancelarul creștin-democrat al Germaniei, Friedrich Merz, pentru că amplifică tensiunile cu Rusia prin ajutorarea Ucrainei și înarmarea țării. „Dumneavoastră alimentați frica de război și îl folosiți ca pe un cec în alb pentru a renunța la ultimele constrângeri privind împrumuturile sub pretextul cheltuielilor pentru securitate. Duceți cheltuielile pentru apărare la cote astronomice, fără a face Germania mai sigură în cele din urmă. În schimb, clădiți o industrie de armament dirijată și finanțată de stat ca înlocuitor pentru industria reală, distrusă de politicile dumneavoastră. O industrie de armament ale cărei produse ajung apoi la Ucraina”, a acuzat Alice Weidel. Volodimir Zelenski și Friedrich Merz – Foto: Mediafax foto Friedrich Merz a anunțat că Germania va cumpăra rachete Tomahawk În marja summitului NATO de la Ankara, cancelarul german Friedrich Merz a convenit cu președintele american Donald Trump ca Germania să achiziționeze rachete americane Tomahawk. Proiectilele de atac cu rază lungă vor fi staționate în bazele din țară. „Eliminăm o lacună strategică importantă în apărarea noastră, în timp ce lucrăm simultan la dezvoltarea propriilor sisteme europene de apărare și la implementarea lor în Europa.”, a spus cancelarul. Sursa Foto: Alice Weidel
România a ajuns la coada clasamentului la capitolul inovare. Un raport arată punctele forte și slabe ale țării
România a ajuns, din nou, la coada unui alt clasament, de data aceasta fiind vorba despre capitolul inovare. Statul român ocupă un loc inferior și în alte topuri. De exemplu, un raport al Eurostat a arătat că avem cea mai mare scădere în sectorul serviciilor la nivelul UE. Acum, un raport al inovării europere arată că suntem pe ultimul loc la acest capitol. Țara atinge doar 41,8% din media europeană, potrivit European Innovation Scoreboard 2026. Se află pe locul 27 în UE și pe poziția 34 în clasamentul extins. Printre punctele forte se numără importurile de produse high-tech, productivitatea emisiilor de dioxid de carbon și accesul la internet de mare viteză. Loading … România a ajuns la coada clasamentului la capitolul inovare. Sursă foto: Shutterstock Care sunt punctele forte și cele slabe? România are rezultate bune la importurile de produse high-tech, accesul la internet de mare viteză și exporturile de produse cu tehnologie medie și înaltă. În schimb, raportul evidențiază performanțe foarte slabe în domenii esențiale pentru inovare. Raportul indică probleme majore în privința numărului de absolvenți de studii superioare, a IMM-urilor inovatoare și a mobilității specialiștilor din știință și tehnologie. Față de 2019, cele mai mari progrese au fost înregistrate la internetul de mare viteză, productivitatea emisiilor de dioxoid de carbon și utilizarea serviciilor de cloud. Raportul prezintă scăderi la investițiile de tip venture capital, cheltuielile pentru inovare și numărul IMM-urilor care lansează produse noi. Din 2025 au fost înregistrate progrese la utilizarea serviciilor cloud, programelor de învățare pe tot parcursul vieții și în cazul competențelor digitale. În schimb, au scăzut vânzările de produse inovatoare și investițiile publice în cercetare și dezvoltare. „Comparativ cu UE, profilul de inovare al României este relativ slab. Acesta se situează sub media UE la majoritatea indicatorilor. Sistemul de cercetare din România este relativ mai slab în atragerea finanțării competitive a cercetării din partea UE, ceea ce poate reflecta o participare mai slabă la consorții internaționale de cercetare și rețele de cercetare colaborativă. Singurul indicator care se situează deasupra UE este cel al non-inovatorilor fără dispoziție pentru inovare, indicând o pondere mare de firme care rămân în afara activității de inovare, ceea ce se aliniază cu capacitatea de inovare mai scăzută a României și implicarea limitată a sectorului de afaceri în cercetare și dezvoltare. Performanța mai slabă în materie de inovare este, de asemenea, legată de intensitatea scăzută a cercetării și dezvoltării, structura instituțională fragmentată, deficitul de lucrători și cercetători calificați și nivelul scăzut de absolvire a studiilor terțiare”, arată raportul. Sursă foto: Shutterstock (imagini cu rol ilustrativ)
Alexandru Rogobete: România nu are nevoie de orgolii. Nu are nevoie de răzbunări, de etichete sau de blocaje
Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății, a transmis pe facebook un mesaj prin care îndeamnă la asumare, responsabilitate, la găsirea de soluții pentru cetățenii țării, „fără orgolii” și „dincolo de calcule politice, dincolo de sondaje și ambiții personale”. Loading … „Sunt momente în istoria unei țări în care nu mai contează cine are ultimul cuvânt. Contează cine are primul gest de responsabilitate. Cred că acesta este unul dintre acele momente. Nu suntem perfecți și mereu e loc de mai bine! Toți greșim. În politică, în administrație, în viață. Dar adevărata măsură a unui lider nu este să pretindă că nu greșește niciodată, ci să aibă maturitatea de a recunoaște când trebuie schimbată direcția și curajul de a construi împreună ceea ce este mai bine pentru oameni. România nu are nevoie de orgolii. Nu are nevoie de răzbunări, de etichete sau de blocaje. Are nevoie de lideri care să se așeze la aceeași masă, să se asculte și să găsească soluții. Oamenii nu ne-au trimis în funcții pentru a demonstra cine este mai puternic, ci pentru a le face viața mai bună”, spune Alexandru Rogobete. Fostul ministru al Sănătății mai transmite că „nu există lideri adevărați fără curajul de a uni. Și nu există viitor pentru România dacă rămânem prizonierii propriilor orgolii”. Totodată, acesta susține că „ oamenii nu vor ține minte cine a câștigat o dispută politică. Vor ține minte cine a avut curajul să pună România pe primul loc”. „Trebuie sǎ privim dincolo de calculele politice. Dincolo de sondaje. Dincolo de ambițiile personale. Să privim spre familiile care își fac griji pentru ziua de mâine, spre antreprenorii care așteaptă predictibilitate, spre tinerii care încă mai speră că își pot construi viitorul aici, acasă. Nu există lideri adevărați fără curajul de a uni. Și nu există viitor pentru România dacă rămânem prizonierii propriilor orgolii. Este timpul să demonstrăm că suntem capabili să construim împreună. Pentru că, la final, oamenii nu vor ține minte cine a câștigat o dispută politică. Vor ține minte cine a avut curajul să pună România pe primul loc”, conchide Alexandru Rogobete.
Florin Cîțu, după ce INS a anunțat că economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026: „Realitatea din spatele propagandei”
Fostul premier Florin Cîțu a transmis un mesaj dur la adresa Guvernului, după ce Institutul Național de Statistică a publicat noi date, care arată că economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru al anului 2026. „INS a publicat azi a doua revizuire a PIB-ului pe T1 2026. Cifra agregată nu s-a schimbat: -1,2%!!! Marea surpriză, neplăcută pentru propaganda guvernului: consumul statului a fost revizuit masiv în sus — consumul colectiv al administrațiilor publice, de la stagnare (99,6) la creștere de 12,9% în termeni reali. Consumul individual al administrațiilor, revizuit și el de la scădere la +5%”, precizează Cîțu. Loading … „Pe componente: – Consumul privat: -1,8% în termeni reali. – Firmele își lichidează stocurile: -2,5 puncte procentuale din PIB. – Investițiile: revizuite în jos, de la +0,9 la +0,4 contribuție. – Statul: consum colectiv +12,9% real”, mai arată acesta. „În același timp, consumul privat rămâne în cădere, iar — și mai grav — investițiile au fost revizuite în jos. Concluzia guvernării, pe baza datelor oficiale, din ultimul an: consolidarea se face DOAR pe spatele românilor și al firmelor, în timp ce statul se extinde (consumul statului crește cu două cifre). Asta este realitatea din spatele propagandei care promite reformă: statul se extinde, în timp ce sectorul privat moare”, conchide fostul premier. INS: Economia României a scăzut cu 1,2% în primele trei luni ale anului Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2025, şi cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii anunţate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 499,738 miliarde lei prețuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în scădere cu 1,1% faţă de trimestrul I 2025. Pe serie brută, produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 405,907 miliarde – în termeni reali – cu 1,2% față de trimestrul I 2025. Potrivit datelor INS, volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: agricultura, silvicultura și pescuitul nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimāri, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,8%); industria a înregistrat aceeaşi contribuție la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 98,8% la 98,7%). De asemenea, construcțiile au înregistrat aceeaşi contribuție la creşterea PIB (+0,4%) in cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (107,9%); comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele s-au modificat uşor in contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,8% la -0,7% între cele două estimäri, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 96,9% la 96,8%). Informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuție la modificarea PIB (-0,3%) in cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (95,9%). „Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,9%); tranzacțiile imobiliare s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,1% la -0,2% între cele două estimäri, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,1%); activitățile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activitățile de servicii suport s-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuția la creşterea PIB intre cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 96,1% la 96,2%); administrația publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,7%); activitățile de spectacole, culturale şi recreative; reparațiile de produse de uz casnic şi alte servicii au înregistrat aceeași contribuţie la creşterea PIB (+0,3%) intre cele două estimari, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 111,6% la 111,5%), menționează INS. Potrivit documentului, volumul impozitelor nete pe produs nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,4%). Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferente semnificative ale contribuției la modificarea PIB între cele două estimări, au inregistrat: cheltuiala pentru consumul final individual administraţiilor publice, de la -0,1% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +6,2 puncte procentuale (de la 98,8% la 105,0%); consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice. de la 0,0% la +1,4%, ca urmare a creşterii volumului său cu +13,3 puncte procentuale (de la 99,6% la 112,9%); formarea brută de capital fix, de la +0,9% la +0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -2,5 puncte procentuale (de la 104,7% la 102,2%). Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a înregistrat aceeaşi contribuție la creşterea PIB (-1,2%) in cele două estimări, iar volumul nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,2%), se mai arată în comunicatul INS
Accident grav în județul Călărași. A fost activat Planul Roșu de Intervenție după ce un autocar plin cu copii s-a ciocnit cu un TIR
Autoritățile din Călărași au declanșat Planul Roșu de Intervenție în urma unui accident rutier grav produs pe pasajul care face legătura între A2 și DN 21. Un autocar în care se aflau mai mulți copii s-a izbit de un TIR în apropierea localității Drajna Nouă. La fața locului au fost trimise mai multe echipaje de salvare. Loading … Mai mulți copii răniți În urma impactului, în jur de 10 persoane au fost rănite ușor. Doar o persoană se află în stare critică, pentru care medicii au solicitat un elicopter SMURD care să o transporte de urgență la spital. Printre cei care au avut nevoie de îngrijiri medicale se numără și 5 copii. La locul accidentului au fost mobilizate 7 ambulanțe și 2 mașini de descarcerare „Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române informează că traficul rutier este oprit pe sensul de mers spre Slobozia al DN 21 Drajna Nouă – Slobozia, în apropierea localității Drajna Nouă, județul Călărași, după ce a avut loc o coliziune între un ansamblu rutier și un autocar, pe pasajul care face legătura între Autostrada 2 și DN 21. În urma accidentului, 5 pasageri minori necesită îngrijiri medicale.” Centrul INFOTRAFIC a anunțat că circulația mașinilor este oprită total pe sensul de mers dinspre Drajna spre Slobozia. Șoferii sunt sfătuiți să evite complet zona pasajului și să respecte rutele ocolitoare indicate de polițiști.
Ministrul Muncii anunță noi ajutoare pentru sinistrații de la Soveja. Ce sume vor primi victimele incendiului care a distrus 32 de case
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că Guvernul a aprobat un nou pachet de ajutoare financiare pentru cele 27 de familii din localitatea Rucăreni, comunca Soveja, rămase pe drumuri în urma incendiului masiv. Noile sume de bani vor fi acordate direct, fără anchete sociale sau cereri din partea oamenilor, pentru a acoperi costurile de reconstrucție a caselor puse la pământ de flăcări. Ministrul demis Dragoș Pîslaru Loading … „Prin hotărârea adoptată astăzi, ajutoarele de urgență vor fi acordate în funcție de valoarea pagubelor evaluate: până la 90% din valoarea stabilită pentru construcțiile autorizate sau pentru cele pentru care nu era necesară autorizația de construire și 75% în cazul construcțiilor pentru care era necesară autorizația, dar aceasta nu există. Statul trebuie să fie prezent, să acționeze rapid și să ofere oamenilor sprijinul de care au nevoie pentru a o lua de la capăt,” a transmis Pîslaru pe Facebook. Banii vin în completarea sprijinului inițial de 800.000 de lei Ministrul a precizat că noile procente din valoarea pagubelor se adaugă primelor sume de urgență pe care statul le-a trimis deja în județul Vrancea imediat după tragedie. Procedura a fost simplificată pentru că sinistrații, mulți dintre ei bătrâni sau persoane fără documente salvate din foc, să primească banii direct pe card sau prin poștă. „Aceste sume vin în completarea ajutoarelor deja acordate anterior celor 27 de familii și persoane singure afectate, în valoare totală de 800.000 de lei. Totodată, am simplificat procedura: beneficiarii nu trebuie să depună cereri și nu este necesară efectuarea unor anchete sociale, pentru ca sprijinul să ajungă mai ușor la cei care au nevoie de el.” Un sat întreg a fost mistuit de flăcări Tragedia de la Soveja a mobilizat întreaga țară, după ce un incendiu violent s-a extins rapid de la o gospodărie la alta și a distrus complet 32 de case. Peste 300 de localnici au fost evacuați din calea focului și au rămas doar cu hainele de pe ei. În timp ce Guvernul trimite fonduri pentru refacerea clădirilor, Consiliul Județean Vrancea, asociațiile umanitare și voluntarii s-au mobilizat deja la fața locului pentru a le duce oamenilor containere de locuit, alimente, haine și materiale de construcții.
INS: Economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026. Domeniile cele mai afectate
Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere de 1,2% pe seria brută și de 1,1% pe seria ajustată sezonier, față de trimestrul I din 2025, potrivit datelor provizorii publicate joi de Institutul Național de Statistică. În schimb, comparativ cu trimestrul IV din 2025, PIB-ul s-a menținut nemodificat în termeni reali. Loading … În termeni nominali, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I din 2026 a fost de 405,9 miliarde de lei pe seria brută. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a fost estimat la 499,7 miliarde de lei, la prețuri curente. Categorii de resurse Comparativ cu varianta provizorie, atât dinamica PIB cât și cea a valorii adăugate brute nu s-au modificat. Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: – Agricultura, silvicultura şi pescuitul nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (100,8%); – Industria a înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale față de estimarea anterioară (de la 98,8% la 98,7%); – Construcțiile au înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,4%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (107,9%); – Comerţul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,8% la -0,7% între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 96,9% la 96,8%); – Informațiile și comunicațiile au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,3%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (95,9%); – Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (100,9%); – Tranzacțiile imobiliare s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,1% la -0,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,1%); – Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport s-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale față de estimarea anterioară (de la 96,1% la 96,2%); – Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,7%); – Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii au înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,3%) între cele două estimări, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale față de estimarea anterioară (de la 111,6% la 111,5%). Volumul impozitelor nete pe produs nu s-a modificat față de estimarea anterioară (99,4%). Categorii de utilizări Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferențe semnificative ale contribuției la modificarea PIB între cele două estimări au înregistrat: – Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la -0,1% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +6,2 puncte procentuale (de la 98,8% la 105,0%); – Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la 0,0% la +1,4%, ca urmare a creșterii volumului său cu +13,3 puncte procentuale (de la 99,6% la 112,9%); – Formarea brută de capital fix, de la +0,9% la +0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -2,5 puncte procentuale (de la 104,7% la 102,2%). Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (-1,2%) în cele două estimări, iar volumul nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,2%).
Crin Antonescu critică lupta asiduă a lui Bolojan împotriva PSD. Fostul lider liberal dezvăluie adevărata miză a premierului demis
Crin Antonescu îl acuză pe Ilie Bolojan pentru că nu vine cu soluții pentru problemele țării și se preocupă de lupta împotriva PSD-ului. Acesta afirmă că miza pentru care premierul interimar se luptă este puterea de la Cotroceni. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. „România are probleme mai mari decât lupta cu PSD” Istoricul ironizează faptul că „cei din jurul lui Bolojan” nu aveau alt scop pentru România decât să se lupte cu PSD-ul. El susține că discursul acestora este dominat de confruntarea politică, în locul soluțiilor pentru problemele țării. Loading … „Bolojan e simplu. Ori Nicușor Dan își bagă mințile în cap, se dă pe brazdă și e președinte așa cum vor ei. Adică să pună procurorii pe care îi vor ei, să scoată PSD-ul în afara legii dacă se poate. Să-l pună prim-ministru pe Siegfried Mureșan sau încă o data pe Bolojan. Dacă nu, nu mai avem răbdare până în 2030 când o să vină Bolojan care știe ce trebuie să facă. A nu avea în cap că e și asta în retorică, dar ei nu au nici altceva în cap. Nu aveau proiect pentru țara asta decât să se lupte cu nenorocitul ăsta, cu amărâtul ăsta de PSD. Este absolut stupid, sunt alte probleme mai mari în România,” a declarat politicianul. Este „sinucigaș” să faci politică doar împotriva PSD Antonescu subliniază că în ultima perioadă atât Bolojan, cât și Ludovic Orban vorbesc numai de PSD. El susține că este „sinucigaș” din punct de vedere politic să îți construiești discursul exclusiv în jurul PSD, bazându-te pe un „electorat dresat”. „PSD-ul este un partid care nu mai este ce a fost. Un partid care a scăzut și o să mai scadă. Este sinucigaș să te ocupi numai de PSD pe motivul că ai un electorat captiv, un electorat dresat. Uitați-vă că Ludovic Orban care este din ce în ce mai prezent, deși nu știu în numele cui vorbește, are în gură numai PSD. Uitați-vă cu Bolojan, după ce a terminat cu deficitul vorbește numai de PSD. Uitați-vă că reprezentanții PNL-ului de pe ecrane vorbesc doar de PSD. Pedalăm în gol,” a declarat istoricul. Miza lui Bolojan este puterea de la Cotroceni Fostul președinte al PNL amintește de „diagnosticul” făcut de Traian Băsescu, despre care spune că arată adevărata miză a lui Ilie Bolojan: menținerea la putere și preluarea influenței de la Cotroceni. „Băsescu a diagnosticat foarte clar la Bolojan și cauza crizei. Faptul că vrea să rămână în continuare la putere și că de fapt nu este o luptă pentru țară, pentru buget, pentru PNRR. Este pur și simplu pentru puterea de la Cotroceni pe care vrea să o preia sau să o coordoneze,” a declarat Antonescu. Sorin Grindeanu susține că actualul blocaj politic este rezultatul schimbărilor repetate de poziție ale PNL în timpul negocierilor. Acesta îl acuză pe Ilie Bolojan că amână formarea unui nou Guvern, inventând zilnic noi „scuze”. Liderul PSD afirmă că PNL trebuie să adopte o poziție comună, iar apoi să reia negocierile cu social-democrații.
Financial Times: Companiile maritime grecești au câștigat aproape 4 miliarde de dolari din transportarea petrolului rusesc în ultimii trei ani
Companiile maritime grecești au câștigat cel puțin 3,8 miliarde de dolari din transportul de țiței rusesc de la mijlocul anului 2023. Armatorii greci au avut un rol major în ocolirea sancțiunilor comerciale asupra petrolului rusesc. Petrolierele deținute de greci au fost printre cei mai mari transportatori de țiței rusesc în urma regimului de plafonare a prețului petrolului impus de G7. Reprezintă o cincime din „flota fantomă a Rusiei” care transportă țiței rusesc către țările asiatice. Loading … Fluxul de petrol a fost o „gură de aer proaspăt” pentru Kremlin, care a cheltuit 40% din bugetul pentru apărare. Iar cheltuielile militare continuă să crească. Rolul armatorilor greci în transportarea țițeiului rusesc a devenit o sursă de tensiuni între guvernele de la Atena și Kiev. Cei mai mari beneficiari Cel mai mare beneficiar a fost Dynacom Tankers, controlată de magnatul grec George Prokopiou, care a generat venituri de 915 milioane de dolari din transportul de țiței rusesc din iulie 2023, potrivit calculelor Financial Times. Cifra omului de afaceri reprezintă un sfert din veniturile obținute de armatorii greci din comerți în același interval. Dynacom a fost listat de Ucraina drept „sponsor internațional al războiului” din 2023, dar a fost ulterior scos de pe listă în urma presiunilor guvernului grec. Miliardarul George Prokopiou a făcut una dintre cele mai îndrăznețe acțiuni din cariera sa de 55 de ani: a trimis cel puțin cinci nave prin Strâmtoarea Hormuz, după ce SUA a declanșat războiul împotriva Iranului. Pe locul doi s-a clasat Olympic Shipping and Management, din cadrul Grupului Onassis. A obținut venituri de 404 milioane de dolari. Operatorii de petroliere Stealth Maritime și Polembros Shipping, cu sediul la Atena, au obținut peste 200 de milioane de dolari. Cum se apără armatorii greci se apără Dynacom a declarat că toate transporturile sale către porturile rusești au fost „în deplină conformitate cu toate cadrele legale și de sancțiuni aplicabile și în vigoare”. „Facturile la energie electrică, costurile la benzină și presiunile inflaționiste suplimentare au fost atenuate datorită contribuției transportului maritim grecesc”, a adăugat compania. Olympic Shipping a declarat: „Am respectat „sancțiunile UE, Regatul Unit și SUA. Dar politica noastră este să nu comentăm tranzacțiile individuale”. Stealth a declarat că toate încărcăturile pe care le transporta au respectat regimurile de sancțiuni relevante și au fost verificate de avocați americani și britanici. Unul dintre petrolierele sale, care transporta o încărcătură de amoniac rusesc, a fost vizat într-un presupus atac ucrainean anul trecut. Compania și-a exprimat îngrijorarea cu privire la siguranța navigatorilor săi. TMS a declarat că „politica companiei este să nu comenteze aspecte comerciale”, dar că este „angajată să respecte cu strictețe toate sancțiunile aplicabile”.Polembros și Thenamaris nu au răspuns la solicitările publicației Financial Times. Rusia iese în pierdere după ultimele atacuri ucrainene și apelează la „flota fantomă” Comerțul cu țiței rusesc este permis atâta timp cât se încadrează în regimul plafonării prețurilor G7. Presiunea de a înăspri regimurile de sancțiuni s-a intensificat, pe măsură ce SUA și UE au încercat să diminueze influența Moscovei înainte de un posibil acord de pace cu Ucraina. Guvernele occidentale solicită restricții suplimentare asupra veniturilor energetice ale Moscovei, după ce prețurile la petrol au scăzut în ultimii 3 ani. Însă, restricțiile ar presupune oprirea comerțului cu Grecia. Moscova se confruntă cu dificultăți în aprovizionarea internă cu combustibil, deoarece Ucraina îi atacă tot mai des infrastructura energetică cu drone cu rază lungă de acțiune. „Petrolul rusesc continuă să genereze miliarde pentru Kremlin, deoarece guvernele nu au reușit să acopere lacunele evidente din sistem”, a declarat Svitlana Romanko, directoarea grupului de campanie ucrainean Razom We Stand. „Guvernul grec a ales în mod repetat interesele industriei sale de transport maritim în detrimentul unor sancțiuni mai puternice și al păcii.”, a adăugat ea. În martie 2025, Germania a devenit prima țară europeană care a confiscat un petrolier rusesc din „flota fantomă” – Eventin. Al doilea a fost confiscat în septembrie. Pe 30 septembrie 2025, forțele navale franceze au confiscat petrolierul Boracay, cu steagul Beninului. Pe 7 ianuarie 2026, flota SUA și Garda de Coastă au confiscat pentru prima oară un petrolier rus, Marinera, care transporta țiței russsc sub pavilonul Republicii Guyana. Sursa Foto: Ships & Ports