Oana Gheorghiu se pronunță înaintea justiției în cazul azilelor ilegale din Bihor. Cum califică intervenția autorităților
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu este de părere că acțiunea DIICOT în dosarul azilelor ilegale din Bihor a fost „excesivă”. Ea afirmă că a aflat din presă despre rețeaua de azile ilegale coordonate de Viorel Pașca. Loading … „Nu cunosc foarte bine cazul, doar ce am văzut în presă, nu ştiam dinainte despre această asociaţie, înţeleg că este o asociaţi şi n-aş vrea să îmi exprim o opinie, pentru că este o anchetă în curs. Pot să spun că, da, statul, şi asta ştiu şi din experienţa mea de ONG-ist, a eşuat de multe ori în a avea grijă de cei vulnerabili şi aici avem o mare problemă şi este un lucru pe care următorul guvern, dacă va veni curând, va trebui să o rezolve într-o formă sau alta. Ce mai ştiu, din experienţa mea de ONG-ist, este că atunci când vrei să faci lucruri într-un ONG, dacă vrei să nu fii vulnerabil, trebuie să respecti legea la virgulă. pentru că doar aşa poţi să asiguri nişte servicii de calitate şi doar aşa poţi să generezi încredere”, a declarat Oana Gheorghiu, sâmbătă, la Digi24. Discuție cu ministrul interimar al Muncii Vicepremierul interimar a recunoscut faptul că a obținut informații despre cazul azilelor din Bihor de la ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. „Am vorbit cu ministrul Pîslaru despre asta, nu am vorbit personal pentru că chiar nu am toate informaţiile. Am primit informaţii de la ministrul Pîslaru care gestionează cumva, e în legătură cu cei care se ocupă direct de caz. Ştiu că sunt în diferite locuri din ţară, unii în spitale, alţii în nişte locaţii. Ştiu doar că câţiva dintre ei au familii care s-au interesat de ei, dar nu, n-am făcut mai mult de atât”, a precizat ea. Oana Gheorghiu subliniază că modul în care autoritățile au gestionat situația azilelor a fost unul excesiv. „Mi s-a apărut excesivă acţiunea. Nu ştiu de ce DIICOT şi celelalte instituţii au decis să facă asta. Noi nu am avut informaţii la nivelul guvernului. Eu am aflat efectiv din presă. Înţeleg că era o anchetă, că erau acolo oameni infiltraţi care furnizau informaţii, totuşi acei oameni nu erau într-un pericol iminent, deci nu cred că era necesar acest gen de acţiune în forţă, acum probabil că la un moment dat organele de anchetă ne vor lămuri şi asupra motivului pentru care au decis să facă intervenţia în acest fel. Cred că, atunci când identificăm astfel de asociaţii sau astfel de locuri în care sunt găzduiţi oameni vulnerabili, statul trebuie să facă tot ce poate ca să îi ajute pe acei oameni să intre în legalitate. Cred că asta ar fi fost cea mai bună soluţie”, a mai spus Oana Gheorghiu. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu. Foto: gov.ro Viorel Pașca și familia află luni dacă vor fi arestați Viorel Paşca, deţinătorul azilelor ilegale din Bihor, este anchetat de procurorii DIICOT, împreună cu membrii familiei sale, pentru trafic de persoane şi exploatarea vulnerabilităţii la o scară alarmantă în judeţul Bihor. Viorel Pasca, fondatorul azilelor ilegale din judetul Bihor, ajunge la sediul Curtii de Apel Bucuresti (CAB), unde instanta dezbate contestatia formulata de procurorii DIICOT care cer arestarea sa preventiva sub acuzatiile de trafic de persoane si exploatare a persoanelor vulnerabile, in Bucuresti, joi, 9 iulie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Magistrații Curții de Apel București au amânat pentru luni 13 iulie, decizia în dosarul azilelor din Bihor, în care sunt inculpați Viorel Pașca și familia sa. Procurorii DIICOT au contestat controlul judiciar primit de familia lui Viorel Pașca și au arătat că unele dintre argumentele folosite de magistratul care a decis cercetarea în stare de libertate a lotului Pașca în cazul căminelor clandestine din Bihor ar fi contradictorii și că ele nu aveau menirea de a conduce către cele mai blânde măsuri preventive în acest caz, ci, cel mult, de întărire a felului nelegal în care erau administrate procedurile față de „rezidenți”. Potrivit motivării contestației depuse de DIICOT la dosar, argumentul privind responsabilitatea instituțiilor statului nu ar fi trebuit să înlăture suspiciunea faptelor anchetate și nici să diminueze în optica magistratului gravitatea acestor fapte, ci cel mult să confirme mecanismul infracțional derulat de gruparea Pașca. Viorel Pasca, liderul Asociatiei „Dumbrava – Dumnezeu Poarta de Grija”, este adus la sediul central al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) din Bucuresti pentru audieri intr-un dosar privind constituirea unui grup infractional organizat, traficul de persoane si exploatarea persoanelor vulnerabile. MIHAI POP / GMN / MEDIAFAX FOTO
Armata României participă la parada militară de Ziua Națională a Franței
Un detașament de onoare al Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” reprezintă România la parada militară organizată la Paris cu ocazia Zilei Naționale a Franței, eveniment desfășurat anual pe bulevardul Champs-Élysées, anunță Ministerul Apărării Naționale. Potrivit unui comunicat transmis de MApN, în perioada 7-12 iulie 2026, militarii români participă la programul de pregătire organizat de autoritățile franceze în vederea desfășurării ceremoniei militare din 14 iulie. Loading … Detașamentul de onoare este comandat de maiorul Valentin Stan, locțiitorul comandantului Batalionului 2 Ceremoniale, Onoruri Militare și Intervenție din cadrul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”. MApN mai anunță că ultima participare a militarilor Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” la parada militară organizată la Paris, cu prilejul Zilei Naționale a Franței, a avut loc în anul 2022. La rândul lor, militarii francezi au participat, în ultimii ani, la Parada Militară Națională organizată la București cu ocazia Zilei Naționale a României, reflectând relațiile strânse dintre forțele armate ale celor două state. „Cooperarea româno-franceză în domeniul apărării reprezintă unul dintre pilonii Parteneriatului Strategic dintre cele două state. Franța este națiunea-cadru a Grupului de Luptă NATO desfășurat la Cincu, având o contribuție esențială la consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al Alianței. Totodată, colaborarea româno-franceză are o tradiție îndelungată în domeniul industriei aeronautice, prin parteneriatul dintre Airbus Helicopters și IAR Ghimbav, iar în prezent este consolidată prin proiectele dezvoltate în cadrul instrumentului european SAFE. Acestea includ achiziția în comun a sistemelor portabile de apărare antiaeriană MISTRAL, precum și programele privind elicopterele multirol H225M și radarele produse de compania Thales, proiecte care contribuie atât la modernizarea capabilităților Armatei României, cât și la dezvoltarea industriei naționale de apărare prin transfer de tehnologie și implicarea operatorilor economici din România”, se arată în comunicatul transmis de MApN. Prezența detașamentului românesc la ceremonia dedicată Zilei Naționale a Republicii Franceze reprezintă o expresie a nivelului excelent al relațiilor dintre România și Franța și reconfirmă angajamentul comun pentru consolidarea securității în cadrul NATO și al Uniunii Europene.
Condițiile în care fermierii pot pierde subvențiile APIA în 2026. Ce se întâmplă cu dosarele din agricultură
Există o serie de condiții în care fermierii s-ar putea afla în situația de a pierde subvențiile APIA în 2026. În curând, inspectorii vor începe controalele în teren pentru Campania 2026. Fermierii selectați trebuie să pregătească documentele necesare, să fie prezenți la verificări și să respecte procedurile. APIA a publicat un ghid cu etapele controlului și obligațiile beneficiarilor de subvenții. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură precizează că verificările au rolul de a confirma corectitudinea datelor din cererea unică de plată și respectarea condițiilor necesare pentru acordarea subvențiilor europene și naționale. Loading … Condițiile în care fermierii pot pierde subvențiile APIA în 2026. Sursă foto: Mediafax Foto Controlul în teren se desfășoară în mai multe etape. Și anume: APIA selectează fermierii pentru verificare, pregătește documentele și, dacă este cazul, îi notifică înainte de control. Inspectorii verifică în exploatație dacă informațiile declarate corespund situației din teren. Inspectorii verifică toate parcelele incluse în control. Orice neregulă descoperită este trecută în raport. Imagini geoetichetate în timpul controlului APIA De reținut faptul că poate să aibă loc un control APIA fără să fie prezent fermierul. APIA poate anunța controalele, dar preavizul nu poate depăși 14 zile. Inspectorii realizează fotografii geoetichetate în timpul controlului. Eventualele nereguli sunt comunicate beneficiarului în cel mult 90 de zile de la finalizarea verificărilor. De reținut: Inspectorii APIA pot verifica atât terenurile agricole, cât și întreaga exploatație. Fermierii trebuie să permită accesul la animale, adăposturi, depozite și instalații. Fermierii sunt obligați să prezinte documentele necesare pentru subvenții și să ofere toate informațiile solicitate în timpul controlului. În anumite situații, fermierii trebuie să fie prezenți în mod obligatoriu. Și anume, în special la verificările desfășurate la sediul exploatației sau în cazul sesizărilor și contestațiilor. Prezența fermierului poate fi imperios necesară și atunci când apar neclarități privind parcelele sau diferențe între datele declarate și situația din teren, arată Agrointel.ro. Fermierii care refuză controlul APIA riscă să rămână fără subvenții. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Românii fug după vacanțe ieftine în Bulgaria, iar Fiscul face razie. O felie de tort se vinde cu 18 euro, pe litoral
În ultimii ani, turiștii români și-au îndreptat pașii către alte destinații de vacanță, fugind, sub o formă sau alta, de prețurile „piperate” de pe litoralul românesc. Deși există o fugă după „vacanțe ieftine” în Bulgaria, de exemplu, țara vecină prezintă și ea, în diverse stațiuni, nereguli. O razie a Fiscului bulgar a scos la suprafață prețuri uriașe pentru preparate diverse, dar și afaceri care își ascundeau încasările. Bulgaria rămâne o destinație populară pentru vacanțele românilor, însă autoritățile fiscale au descoperit nereguli în mai multe localuri de pe litoral. Controalele au scos la iveală prețuri foarte ridicate pentru unele produse și afaceri care nu își declarau toate încasările. Fiscul bulgar a verificat, în două zile, 76 de localuri din Sozopol. La aproape o treime dintre acestea au fost găsite nereguli, în special pentru neemiterea bonurilor fiscale, potrivit autorităților bulgare. Loading … Acum, în Bulgaria, plata se face în euro. Sursă foto: Shutterstock Nereguli pe litoralul din Bulgaria Inspectorii Agenției Naționale pentru Venituri din Bulgaria (NAP) au descoperit nereguli și într-un local de pe plaja Kavațite (cunoscută și drept plaja Kavatsi). Acolo, vânzările erau înregistrate cu o imprimantă nefiscală, iar documentele oferite clienților nu erau raportate în sistemul fiscal. „În locul unui dispozitiv fiscal se folosește o imprimantă nefiscală”, a explicat Anna Mitova, arată stiripesurse.ro. De asemenea, un tehnician autorizat a fost trimis să extragă datele din dispozitivul folosit de comerciant. Autoritățile vor verifica valoarea încasărilor nedeclarate, iar firma riscă sancțiuni pentru veniturile ascunse și pentru neemiterea bonurilor fiscale. Situația aferentă plajei respectivă nu este singulară. În urma controalelor din Sozopol, inspectorii au găsit nereguli în 25 de localuri. Cea mai frecventă problemă reprezintă neemiterea bonurilor fiscale. Deocamdată nu a fost închisă nicio unitate, însă afacerile care repetă abaterile riscă să fie oprite temporar. Autoritățile spun că verificările pot fi reluate oricând. O felie de tort ajunge să coste 18 euro Autoritățile bulgare verifică și prețurile practicate pe litoral, după numeroase reclamații din partea clienților. Zeci de comercianți din Sozopol au fost obligați să explice motivul pentru care prețurile au fost majorate. Inspectorii au identificat produse vândute la prețuri foarte ridicate, însă acestea nu reprezintă automat o încălcare a legii. De exemplu, o felie de tort costă 18 euro, iar un bol de tarator (supă de castraveți) costă 9 euro. În urma celor 650 de controale efectuate de Fiscul bulgar au fost descoperite 226 de nereguli. Controalele au avut loc în perioada 29 iunie – 6 iulie 2026. „Dacă comerciantul a majorat prețul într-un mod justificat din punct de vedere economic și există consumatori care sunt dispuși să îl plătească, aceasta este o chestiune de alegere pe piață, nu de intervenție a statului. Statul nu are autoritatea de a stabili prețurile”, a explicat reprezentanta Fiscului bulgar. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Fraudă de peste 26 de milioane de lei descoperită de inspectorii ANAF. O firmă care organiza și difuza online lupte MMA se află în centrul anchetei
Inspectorii Antifraudă, din cadrul ANAF, au identificat o fraudă fiscală de 26,36 de milioane de lei cauzată bugetului de stat. O firmă care organiza și transmitea online gale de arte marțiale mixte nu ar fi declarat veniturile obținute din abonamente și alte activități conexe. Inspectorii Antifraudă ANAF au investigat un mecanism complex de evaziune fiscală construit în jurul unui produs multimedia aparent legitim, transmisiuni online de arte marțiale mixte. Loading … Cum funcționa schema Firma vindea abonamente lunare, ID-uri de participare și coduri de acces pentru vizionarea luptelor MMA pe platforme specializate în streaming online, iar reprezentanții firmei încasau lunar venituri de la o bază medie de peste 30.000 de abonați plătitori, fără a le înregistra în contabilitate. Publicul galelor MMA era redirecționat pe platforme de pariuri și jocuri de noroc Investigația a mai stabilit și o a doua componentă a fraudei: obținerea de venituri nedeclarate din afilierea cu alte activități, precum organizarea de evenimente sau jocuri de noroc, derulate de un grup de trei firme controlate de aceiași asociați. Publicul atras de evenimentele MMA era direcționat către platforme de evenimente sau jocuri de noroc online. Din aceste activități de afiliere ar fi rezultat alte venituri și comisioane care nu ar fi fost declarate autorităților fiscale. Inspectorii ANAF au cumulat veniturile nedeclarate identificate în perioada verificată, atât cele obținute din abonamente și accesul la transmisiunile MMA, cât și cele rezultate din afiliere și organizarea evenimentelor. Pe baza acestora, ANAF a calculat un prejudiciu total de 26,36 milioane de lei adus bugetului de stat. Conform instituției, verificările veniturilor obținute din difuzarea online a conținutului multimedia vor continua pentru asigurarea echității mediului de afaceri, prevenirea și combaterea evaziunii fiscale și protejarea contribuabililor corecți de concurența neloială a celor care încalcă legea.
INSP demontează informația potrivit căreia angajata Metrorex ar fi fost infectată cu o bacterie periculoasă, după inundația de la Piața Victoriei 2. Nu a fost expusă la apa revărsată
INSP a declanșat o anchetă epidemiologică și demontează informația potrivit căreia angajata Metrorex ar fi fost infectată cu o bacterie periculoasă, după inundația de la stația de metrou Piața Victoriei 2. Reprezentanții Institutului Național de Sănătate Publică susțin că persoana în cauză „nu a fost expusă la apa revărsată”. În urmă cu doar câteva ore, Conf. Prof. Dr. Beatrice Mahler, medic al Institutului Național de Pneumologie „Prof. Dr. Marius Nasta”, cerea o anchetă epidemiologică în cazul angajatei Metrorex, aflate în stare critică, după inundațiile de la metrou. De asemenea, a recomandat persoanelor cu probleme de sănătate să evite deplasarea cu metroul. Mai multe detalii AICI. Loading … Vă reamintim că în spațiul public au apărut informații potrivit cărora angajata Metrorex ar fi luat o bacterie periculoasă, după inundațiile de la Piața Victoriei 2. Surse Gândul au precizat că este internată la „Matei Balș”, pe secția ATI, intubată, dar stabilă. Vezi AICI detaliile. Ce a comunicat INSP Acum, după ce s-a spus că ar fi contractat bacteria în urma inundației de la stația de metrou, INSP a comunicat că angajata „nu a fost expusă la apa revărsată”. Analizele au confirmat un caz de legioneloză. „Persoana nu a fost expusă la apa reversată în incinta staţiei. Intervenţia de evacuare a apei a fost realizată de către pompieri şi jandarmi. În vederea identificării acesteia, echipele DSP Ilfov, compartimentului medical din cadrul Ministerului Transporturilor şi DSP Bucureşti vor continua investigaţiile epidemiologice”, a transmis INSP. Cum este contractată legioneloza? Legioneloza este o boală transmisibilă care trebuie raportată autorităților sanitare, potrivit legislației în vigoare. Datele oficiale arată că, în 2025, au fost înregistrate 82 de cazuri, dintre care 70 confirmate și 12 probabile. Specialiștii avertizează că sedimentele, rugina, nămolul și biofilmul favorizează dezvoltarea bacteriei Legionella în instalațiile de apă. „Legionella este o bacterie larg răspândită în natură şi poate fi găsită în râuri, lacuri, acumulări de apă, de obicei în număr mic. Din sursele naturale poate trece în rezervoare artificiale (reţele centralizate de apă, sisteme de apă din clădiri individuale). Temperatura apei cuprinsă între 20°C şi 45 °C favorizează creşterea bacteriei şi are o supravieţuire limitată la peste 60 °C. Legionella are nevoie de nutrienţi obţinuţi de la organisme care se pot afla şi ele în sistemele de apă, cum ar fi alge, amoebe, bacterii”, mai precizează specialiştii. Surse probabile de Legionella INSP a oferit și o listă cu sursele probabile de Legionella. Sistemele de apă caldă și rece Turnurile de răcire și condensatorii de evaporare Bazine industriale de aerare pentru produse Piscine, bazine naturale, izvoare termale Bazinele încălzite destinate nașterii Fântâni, aspersoare Umidificatoare pentru vitrine cu alimente Echipamente pentru terapie respiratorie Linii de apă dentară Sol, compost Spălătorii pentru mașini și rezervoare pentru spălarea parbrizelor Mașini-unelte de răcire cu apă Nu se transmite de la o persoană la alta INSP precizează că nu există vaccin împotriva legionelozei. Prevenția se bazează pe întreținerea corespunzătoare a instalațiilor de apă și pe menținerea unei igiene adecvate. Bacteria nu se transmite de la o persoană la alta. „Nu există prevenţie specifică pentru pneumonia cu Legionella (ex. vaccinuri). Cea mai eficientă modalitate de a preveni îmbolnăvirile se adresează factorilor de mediu, prin menţinerea unei temperaturi corespunzătoare a apei destinate consumului uman şi prin menţinerea unei stări de igienă corespunzătoare a sistemelor şi echipamentelor menţionate mai sus. Bacteria nu se transmite de la om la om”, arată INSP.
Victor Ciutacu a pierdut procesul cu Oana Gheorghiu și Dăruiește Viață pentru defăimare. Susține că instanța nu a motivat sentința și că va face apel. Daunele imputate sunt de 1 milion de lei
Victor Ciutacu a pierdut procesul cu vicepremierul interimar Oana Gheorghiu și Asociația Dăruiește Viață pentru defăimare. Tribunalul București l-a obligat pe jurnalist să plătească daune morale de 1 milion de lei pe motiv că „a alimentat, validat și amplificat acuzațiile”. Acesta susține însă că sentința nu explică în mod concret motivele condamnării și a anunțat, într-o postare pe rețelele sociale, că va face apel. Tribunalul București a admis acțiunea formulată de Asociația Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu împotriva jurnaliștilor Victor Ciutacu, Liviu Alexa, János Korpos și Iosefina Pascal, dar și a societății SC RTV HD SRL (România TV), în dosarul care a avut ca obiect acuzații de defăimare, potrivit Lumea Justiției. În cazul lui Ciutacu, instanța a dispus plata, în solidar cu România TV, a unor daune morale de 1 milion de lei: 500.000 de lei către Asociația Dăruiește Viață, 250.000 de lei către Oana Gheorghiu și 250.000 de lei către Carmen Uscatu. Loading … Despăgubiri totale de 3,1 milioane de lei în dosarul de defăimare În total, instanța a acordat reclamantelor despăgubiri morale totale în valoare de 3,1 milioane de lei. Pe lângă despăgubirile stabilite în sarcina lui Victor Ciutacu și a România TV, instanța l-a obligat și pe jurnalistul Liviu Alexa să plătească, la rândul său, un milion de lei, iar pe János Korpos, în solidar cu România TV, aceeași sumă. În cazul jurnalistei Iosefina Pascal, Tribunalul București a stabilit despăgubiri totale de 100.000 de lei, respectiv 50.000 de lei către Asociația Dăruiește Viață, 25.000 de lei către Oana Gheorghiu și 25.000 de lei către Carmen Uscatu. Dosarul a vizat dezvăluirile și dezbaterile difuzate în anul 2023 la România TV, în care au fost discutate activitatea Asociației Dăruiește Viață și modul în care au fost cheltuite fondurile provenite din donații și sponsorizări. Reclamantele au susținut că au fost ținta unei campanii de denigrare și că afirmațiile prezentate le-au afectat onoarea, demnitatea, reputația și imaginea. „Reclamantele au sustinut ca, in cadrul emisiunilor difuzate pe postul de televiziune Romania TV, au fost supuse unui veritabil linsaj mediatic, prin abordarea speculativa si tendentioasa a unor aspecte sensibile, fiind indusa in perceptia publicului ideea implicarii acestora in activitati ilicite de natura penala, la savarsirea carora ar fi participat si alte personalitati cunoscute, pentru mai multa credibilitate si pentru atragerea mai multor fonduri, prin prezentarea repetata a unor nereguli si a unor fapte extrem de grave savarsite de acestea, folosind termeni exagerati si furnizand informatii de impact cu scopul de a soca. In acest sens, au aratat ca nu a existat o minima verificare prealabila, generandu-le astfel prejudicii de imagine”, se arată în decizia Tribunalului București. Victor Ciutacu critică motivarea instanței Victor Ciutacu a reacționat într-o postare pe rețelele sociale, după publicarea motivării, și a anunțat că va face apel. Acesta susține că hotărârea Tribunalului București nu explică în mod concret care sunt faptele pentru care a fost sancționat și afirmă că motivarea instanței se bazează pe formulări de tipul „pare că”. „Nu mai sunt nici furios, nici indignat, nici nimic. Înmărmurit, ăsta ar fi, poate, cuvântul potrivit. Mă așteptam (…) să citesc o demonstrație savantă a gravei culpe de care m-aș face vinovat. Și am aflat că trebuie să vărs în conturile Dăruiește Viață, plus cele ale fondatoarelor Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, un milion de lei (…) fiindcă PARE CĂ…”, a scris Victor Ciutacu. De asemenea, jurnalistul susține că în cele 57 de pagini ale motivării nu se arată „ce a făcut” și nici „cum a prejudiciat” ONG-ul și pe fondatoarele sale. „Nicăieri, în lungă polologhie de 57 de pagini, plină de citate din emisiunea mea, nu scrie CE am făcut și nu se demonstrează CUM am prejudiciat ONG-ul și pe fondatoarele sale. Care se prezumă că au o reputație inatacabilă. Am aflat, însă, că, la cei 30 de ani de experiență în presă ai mei, trebuia să-mi cenzurez în direct invitații. Adică să-i închid gura în direct lui Liviu Alexa. Care, șoc și groază, scrie și, uneori, vorbește într-un limbaj buruienos. Și că suntem, toți, eu, Korpos, Alexa și Pascal, vinovați în egală măsură, ca la procesele colective, deși fiecare în parte suntem oameni diferiți și ne comportăm diferit. Spre exemplu, Alexa a dezvăluit, eu am preluat și l-am invitat în direct, Pascal a comentat, iar Korpos a citit un cap video și doar s-a mirat relativ zgomotos. Până și liderii naziști au primit la Nurenberg pedepse individualizate. Noi nu merităm privilegiul ăsta”. „Onorata instanță nici măcar nu s-a obosit să vizioneze înregistrarea emisiunii” În continuarea mesajului, Victor Ciutacu susține că instanța i-a reproșat faptul că nu ar fi prezentat dovezi pentru afirmațiile făcute în emisiune, deși, potrivit acestuia, la dosar exista înregistrarea integrală a emisiunii, în care au fost prezentate documente financiare ale Asociației Dăruiește Viață. „Mi se impută că nu am fi probat presupusele acuzații. Ceea ce demonstrează că onorata instanță (…) nici măcar nu s-a obosit să vizioneze înregistrarea emisiunii. (…) Putea vedea hectare de facsimile din rapoartele financiare ale Asociației Dăruiește Viață, auditate de KPMG. Documente postate pe site-ul ONG-ului, folosite de Alexa în documentarea investigației sale și care nu am auzit să fi fost declarate false”. De asemenea, jurnalistul explică că România TV a difuzat dreptul la replică transmis de reprezentanții asociației de patru ori, deși instanța ar fi reținut contrariul. „În plus, eu și România TV suntem caracterizați drept rău-voitori și lipsiți de deontologie fiindcă nu am fi difuzat dreptul la replică primit. Pe care L-AM DIFUZAT DE 4 (PATRU) ORI!”. Jurnalistul anunță că va face apel În finalul postării, Victor Ciutacu a anunțat că, atât el, cât și postul de televiziune, vor contesta hotărârea Tribunalului București. „Eu fac, evident, apel. La fel, postul pentru care lucrez și, sunt convins, ceilalți condamnați. Altă soluție n-am”, a transmis Victor Ciutacu.
Percheziții și arestări după o fraudă de 300 milioane de euro În Germania și Olanda. O grupare infracțională a fentat plata TVA după ce a revândut mașini
O anchetă care poartă numele „Investigation Huracan”, Parchetul European din Koln a descoperit informații suplimentare despre o fraudă de 300 de milioane de euro cu TVA pe piața auto. Au fost făcute arestări și percheziții în trei țări. Recent, au fost arestați doi suspecți în Germania și în Olanda. Suspecții au achiziționat autoturisme de la o grupare infracțională. Vânzătorii frauduloși erau condamnați din anul 2024. Suspecții au revândut mașinile dealerilor auto din Germania, Polonia, Țările de Jos și Portugalia. Loading … Ceasuri de lux, arme și bijuterii confiscate Autoturismele erau prezentate ca „mașini în regim de marjă”. Procurorii europeni susțin că suspecții au utilizat în mod fraudulos regimul pentru a evita plata TVA în țările în care autoturismele erau comercializate către clientul final, cauzând un prejudiciu suplimentar estimat la 3,2 milioane de euro. Rețeaua de crimă organizată implicată în fraude de amploare cu TVA în comerțul intracomunitar cu autoturisme a fost vizată de descinderi. După arestarea celor doi suspecți, anchetatorii au confiscat 2,5 milioane de euro, mașini de lux, arme, ceasuri de lux, bijuterii și proprietăți imobiliare. Autoritățile au ridicat inclusiv probe digitale. De la începerea anchetei, numai 9 din cei 70 de suspecți care au făcut parte din gruparea infracțională au fost condamnați definitiv la pedepse cu închisoarea cuprinse între 2 și 7 ani. Celelalte persoane investigate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive. Numai 9 din 70 de suspecți au fost condamnați România este una dintre țările state membre UE care este afectată de fraudele cu TVA din comerțul intracomunitar cu mașini. O parte considerabilă a autoturismelor la mâna a doua provin din țara noastră. Aancheta a debutat în ianuarie 2021, în urma unei sesizări trimise de o autoritate fiscală din Italia către Oficiul Federal Central pentru Impozite din Germania, referitoare la lipsa unor informații privind achiziția și posibila revânzare a unor autoturisme importate din Germania în Italia. Anchetatorii au atras atenția cumpărătorilor de mașini că schemele frauduloase cu prețurile artificial mai mici pot distorsiona concurența și pot crea dificultăți comercianților care respectă legislația fiscală. Sursa Foto: Envato/Shutterstock
Dan Barna, fostul președinte USR, a fost audiat la DNA. Barna ar fi fost chemat de procurori în dosarul vaccinurilor
Dan Barna, fost vicepremier în primul an de pandemie, a fost audiat astăzi la DNA în dosarul achizițiilor de vaccinuri anti-COVID. În acest dosar sunt urmăriți penal Florin Cîțu, Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă și Andrei Baciu. Dan Barna a explicat pentru Gândul că a fost audiat ca martor în dosarul vaccinurilor achiziționate de România în perioada crizei COVID. Între altele, el a dat un exemplu paralel legat de întrebarea de ce au fost achiziționate atâtea vaccinuri și cât de oportună era achiziția: „Uitați, ca exemplu: începe un război și apare o situație de necesitate și cumperi multe tancuri. Apoi vine pacea. Ce faci? Întrebi de ce s-au cumpărat atâtea tancuri?” Dan Barna dă explicații la DNA în dosarul vaccinurilor anti-COVID Loading … Pe 23 noiembrie 2023, DNA a anunțat că a deschis dosar de abuz în serviciu. Este vorba despre achiziția de vaccinuri în pandemia de Covid. Sunt vizați doi foști miniștri ai Sănătății – Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, dar și fostul premier din acea perioadă – Florin Cîțu. Ulterior ancheta s-a extins și a fost chemat și Andrei Baciu, care era secretar de stat cu atribuții delegate de ministru al Sănătății în perioada pandemiei. Reamintim că în scandaloasa afacere a vaccinurilor cumpărate peste necesitățile populației, unul dintre documentele foarte importante în ecuația anchetei Direcției Naționale Anticorupție (DNA) este MEMORANDUMUL semnat în baza adresei nr. 1007609/18.03.2021 de către vicepremierul de la acea dată, Dan Barna, ministrul Sănătății Vlad Voiculescu și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Acest Memorandum a fost necesar în vederea aprobării semnării celui de-al doilea contract de furnizare de vaccin împotriva Covid-19 produs de compania Moderna pentru o cantitate de 6.390.404 de doze la o valoare de aproximativ 151.500.000 de euro. Gândul a publicat anterior acest document (vezi galeria foto) din care reiese modul în care a fost realizată comanda, prin semnarea acestei tranșe de vaccinuri de la Moderna de către Vlad Voiculescu. Conform procurorilor DNA, Voiculescu este acuzat că ar fi semnat pentru achiziționarea a 14.445.798 doze de vaccin, din care o cantitate de 6.390.404 doze MODERNA, iar restul de la PFIZER. Dan Barna / Foto – Mediafax Cum s-a plusat pentru extinderea vaccinării în momentul în care companiile făceau studii pe voluntari Din document reiese că, la data semnării acestui Memorandum, existau încă “multe necunoscute în legătură cu nevoia de a re-vaccina“. “Durata protecției nu este cunoscută în momentul de față și nu poate fi exclusă necesitatea administrării unei noi doze de vaccin la un anumit interval de timp, în special în situația în care virusul rămâne foarte răspândit la nivel global. Eficacitatea față de unele tulpini virale noi este diminuată, din datele disponibile, pentru vaccinurile care au fost testate în zone în care acestea au o prevalență mare, iar administrarea unei a treia doze din vaccinurile curente sau a unei doze noi dintr-un vaccin adaptat la tulpinile noi vor trebui luate în calcul. În momentul de față, atât Moderna, cât și BioNTech/Pfizer și CureVac au început studii clinice care investighează efectul administrării unei a 3-a doze de vaccin la un interval de câteva luni de la primele. În plus, Moderna și BioNTech/Pfizer au produs deja vaccinuri adaptate la noile tulpini în cantități suficente pentru derularea studiilor clinice. Dacă sunt autorizate ca produs nou sau ca variație sub actuala autorizație de punere pe piață, se va putea negocia ca doze din aceste vaccinuri adaptate să înlocuiască dozele deja contractate (acest lucru a fost prevăzut în contractele noi, suplimentare, și nu era posibil în contractele inițiale).”
Ce s-a ales de promisiunea lui Bolojan de la început de mandat că va salva economia. A preluat o țară cu o prognoză de creștere de 2,4% pentru 2026, iar datele oficiale arată acum o scădere de -1,2%. O gaură de peste 70 de miliarde de lei
Guvernul Ilie Bolojan a pornit la drum, la mijlocul lui 2025, cu o promisiune de creștere economică de 2,4% în 2026, conform datelor de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Cele mai recente cifre de la Institutul Național de Statistică (INS) arată, de fapt, o scădere de -1,2%. Ratarea este, deci, de 3,6 puncte procentuale din PIB, care înseamnă, în lei, o pierdere de 72 de miliarde de lei, adică peste 14 miliarde de euro. Trimestru de trimestru, datele CNSP au fost ajustate, pe măsură ce guvernul Bolojan implementa creșterile de taxe și măsurile de austeritate care au sufocat consumul. Cu toate acestea, guvernul Ilie Bolojan a continuat măsurile de tăieri de venituri și de creșteri de taxe și rezultatul se reflectă în pierderile de zeci de miliarde de lei din economia României. Inflația, și ea venită ca urmare a creșterii taxelor, a pus capac cu totul economiei și a aruncat în aer puterea de cumpărare a cetățenilor. „Inevitabil, va fi o luptă serioasă să reducem deficitele (…) fără să sufere românii foarte mult, fără să încetinim economia”, spunea Ilie Bolojan pe 21 iunie 2025. Și s-a ținut de cuvânt. Economia nu a încetinit, ci s-a prăbușit. Loading … Promisiuni de creștere economică la început de mandat La mijlocul lui 2025, CNSP, organul guvernului pentru prognoze economice, pe care se bazează inclusiv construcția bugetului anual al țării, prognoza un avans de 2,4% al economiei în 2026. Ar fi urmat să crească toate sectoarele economiei, de la industrie, la agricultură sau servicii. Și pe partea de utilizare ar fi urmat să crească toate sectoarele: consum, investiții. De exemplu, industria ar fi urmat să crească în 2026 cu 1,4%, o creștere mare dacă ne uităm la dezastrul industrial din ultimii 6 ani. De asemenea, agricultura ar fi urmat să avanseze cu 3,1%. Consumul, care este coloana vertabrală a oricărei economii din lume, ar fi trebuit să crească cu 2,5% și să ajute economia să țină capul la suprafață. Prognoze din ce în ce mai proaste, dar măsurile de prăbușire a consumului au fost menținute de Ilie Bolojan Pesimismul guvernului Bolojan în ceea ce privește creșterea economică a crescut constant, iar prognozele s-au înrăutățit. De la o creștere economică prognozată de 2,4% la început de mandat, ultima proognoză a guvernului Bolojan este că economia va avansa cu 0,1% în 2026. Cu toate că, trimestru de trimestru, economia mergea din ce în ce mai rău și prognozele se înrăutățeau, inflația a rămas la peste 10%, din cauza taxelor care au crescut, în frunte cu TVA-ul. Concomitent, măsurile de reducere a veniturilor populației au lovit și mai tare în puterea de cumpărare, care, pe cale de consecință, au lovit consumul. De la creștere la prăbușire economică Nicio prognoză serioasă, astăzi, nu mai vede creștere economică în România. După încă un set de date-șoc de la Institutul Național de Statistică (INS), lucrurile au devenit limpezi: economia României, sub genrarea Bolojan, s-a prăbușit în loc să crească, așa cum promitea executivul, în termeni practici. Captură comunicat INS 09.07.2026. Evoluția principalelor segmente economice în Trimestrul I 2026 vs. Trimestrul I 2025. De exemplu, industria, care trebuia să crească cu 1,4%, scade de fapt cu 0,2%. Agricultura, care trebuia să se expandeze cu 3,1%, a stagnat. De fapt, toți indcatorii ar fi trebuit să crească, dar lucrurile s-au întâmplat exact pe dos. Nu este clar cine sau ce s-a câștigat din toate măsurile de austeritate și de creșteri de taxe, care au cauzat inflație, scăderi de venituri și criza economică.