Purtătoarea de cuvânt a Guvernului sugerează că șeful Vămilor a fost arestat de DNA pentru că făcea reforme. Procurorii l-au ridicat pentru mită

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că şeful Autorităţii Vamale Române (AVR), Mihai Savin, reţinut de procurori, a avut rezultate remarcabile în fruntea acestei instituţii, care se afla în plină desfăşurare un proces de reorganizare. Acesta a fost plasat sub control judiciar, după ce fusese reținut de dimineață, sub acuzația de fals şi uz de fals, în legătură cu semnarea unor ordine de deplasare. Ioana Ene Dogioiu fusese întrebată de jurnaliști care este reacţia Guvernului în legătură cu acest caz, în contextul în care Mihai Savin a fost numit în această funcţie de către premierul Ilie Bolojan, pe 26 ianuarie 2026, odată cu eliberarea din funcţie a fostului preşedinte, Bogdan Bălan. Mihai Savin (s) „În egală măsură, şi fără ca prin asta să încerc în vreun fel să fac vreun comentariu asupra acuzaţiilor care i-au fost aduse şi care vor fi soluţionate de organele competente, vreau să vă spun că mandatul domnului Mihai Savin, până acum, a fost un mandat cu rezultate, chiar dacă mai puţin cunoscute public, remarcabile. Şi nu ştiu dacă are legătură cu ce i se întâmplă acum, chiar nu ştiu, (…) dar era în plină desfăşurare un proces de reorganizare a Autorităţii Vamale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Mihai Savin, plasat sub control judiciar Procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) au anunțat astăzi că l-a pus sub acuzare pe Mihai Savin, pentru fals intelectual, uz de fals și complicitate la uz de fals. După ce l-au reținut, procurorii SUPC l-au plasat pe Savin sub măsura preventivă a controlului judiciar. „Din probatoriul administrat în cauză, a rezultat, ca situație de fapt, că în data de 24.03.2026, doi dintre inculpați, unul având calitatea de director executiv în cadrul Autorității Vamale Române – Direcția Regională Vamală Galați și celălalt având calitatea de președinte al Autorității Vamale Române, au falsificat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, două înscrisuri oficiale, atestând, în mod nereal, cu prilejul întocmirii lor, existența unei așa zise situații operative, cu grad ridicat de risc, precum și a unei misiuni fictive, ce ar fi fost realizată în data de 18.03.2026, în intervalul orar 15:00 – 21:00, în raza teritorială de competență, documente menite să justifice comiterea unor contravenții, în cursul aceleiași zile, în condițiile art. 61 alin. 1 și 2 din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, de către cel de-al treilea inculpat, având calitatea de consilier în cadrul Autorității Vamale Române. Ulterior, înscrisurile oficiale falsificate au fost utilizate de către cel din urmă inculpat, în deplină cunoștință de cauză, în fața Judecătoriei Slobozia, în vederea producerii unor consecințe de ordin juridic, respectiv în vederea anulării sancțiunilor contravenționale dispuse împotriva sa, conform procesului-verbal întocmit la data de 18.03.2026, de către poliția rutieră”, au comunicat SUPC. Anchetatorii îl suspectează pe Savin și-ar fi pus un consilier să falsifice documentele de serviciu după ce s-a deplasat cu girofarul, relatează surse judiciare, care mai precizează că acestuia i-a fost aplicată măsura controlului judiciar și nu propunerea de arestare preventivă, având în vedere proporționalitatea faptelor. De asemenea, tot în acest caz, consilierul său și o altă persoană au primit aceeași măsură preventivă a controlului judiciar. Înainte de a prelua conducerea instituției, Mihai Savin a ocupat funcția de vicepreședinte al AVR. Anterior, Savin a fost director în cadrul Apa Nova Bucureşti/Veolia România, director general la Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (iulie 2019 – ianuarie 2020), director general la Compania Municipală Managementul Transportului, Bucureşti (martie 2020 – iulie 2020), director general la Termoficare Prahova, Ploieşti (martie 2022 – noiembrie 2022). Autorul mai recomandă: PSD îi cere lui Ilie Bolojan să demisioneze, după ce omul pe care l-a numit în fruntea vămilor a fost reținut pentru corupție Șeful Vămilor din România, numit în funcție de Ilie Bolojan, a fost reținut de procurori. Acesta este implicat într-un dosar de fals și uz de fals
Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro

Dragoş Pîslaru afirmă că România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. Din cauza zecilor de proiecte și reforme rămase neîndeplinite, statul ar putea ajunge la penalități de până la 15 miliarde de euro. Suma pe care o mai poate încasa din Planul Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 13 miliarde de euro, conform ministrului Fondurilor Europene. Potrivit unei informări privind stadiul PNRR România are 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR care încă nu au fost îndeplinite, deși planul de redresare se încheie peste trei luni, preia Digi24. Din această cauză, țara noastră riscă penalități totale de peste 15 miliarde de euro (informarea poate fi consultată AICI). Același document arată că, până în prezent, România a depus patru cereri de plată. Și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total. Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ. 11 dintre acestea necesită inițiative legislative, adică au nevoie să treacă prin Parlament. Nouă proiecte au nevoie de acord politic, mai arată documentul. Implementarea reformelor este greoaie „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi. Fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”, este informarea transmisă de Ministerul Fondurilor Europene. O jumătate e miliard de euro din PNRR, deja pierduți P 1 Mai ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, anunţa, pe Facebook, că România a pierdut încă o tranşă din PNRR. Aproape jumătate de miliard de euro. Banii se adaugă celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. Am primit, ieri seară (30 aprilie n.r.) evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, a transmis Dragoș Pîslaru pe Facebook. Jaloanele din PNRR, promovate prin proiecte de lege Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat, joi, despre jaloanele din PNRR, că toate proiectele de lege care vor fi finalizate în următoarele două săptămâni. Ele vor fi depuse la Parlament sub formă de iniţiative legislative de către membrii guvernului. Guvernul, fiind interimar, nu mai poate da Ordonanţe de urgenţă şi nici adopta proiecte. Bolojan a menţionat că prioritar este să nu pierdem fondurile europene. Recomandarea atutorului: Sorin Grindeanu i-a scris ministrului Dragoş Pîslaru: „Vă rog să-mi transmiteți cât mai urgent lista cu proiectele legislative PNRR”
Declarații halucinante ale ministrului Apărării: Nu știu cum îi cheamă pe cei care au negociat programul SAFE

Ministrul Apărării Naționale (MApN), Radu Miruță, a făcut declarații halucinante, joi seară, la Antena 3, cu privire la oamenii din grupul de lucru care au negociat Programul SAFE și au discutat prețurile: „Nu știu cum îi cheamă!”. Este vorba de o fotografie din data de 12 noiembrie 2025, de la Palatul Victoria, în care apare inclusiv actualul premier interimar Ilie Bolojan. FOTO – Captură video: Antena 3 „În poza respectivă, eu vă recunosc că – pe toți oamenii – nu îi știu cum îi cheamă. Vă spun la modul cel mai sincer. Nu îi știu pe toți reprezentanții tuturor ministerelor”, a precizat Radu Miruță, la Antena 3. Cătălina Porumbel a intervenit, încercând, să îl ajute pe ministru: „Nu vă știti colegii, domnule ministru? Stați că aici îi cunosc și eu, deși nu lucrez cu ei… Deci, sunteți dumneavoastră, șeful Cancelariei Premierului, domnul Jurca (Mihai Jurca-n.r.), titulatura oficială, domnul Bolojan (premierul interimar, Ilie Bolojan-n.r.), domnul Ionuț Moșteanu…”. „Domnul general Pleșa, de la Direcția Generală de Armament ”, a completat ministrul, despre „domnul în uniformă, cu ochelari”, dar fără să își amintească de celelalte persoane. „Domnule ministru, ați stat cu ei la masă, ați negociat 6 miliarde de euro, nu puteți să ne spuneți că nu știați cine stă la masă”, a intervenit realizatoarea TV. „Nu este adevărat ce spuneți dumneavoastră, cu tot respectul de care mă puteți percepe, a încheiat ministrul. Radu Miruță nu știe nici cine a negociat contractul cu Rheinmetall În aceeași emisiunea, ministrul a fost întrebat „cine a propus CSAT-ului să dea 5,6 miliarde de euro către Rheinmetall?”, dar nu a oferit un răspuns concret. „Scriptic, hârtia a plecat de la Cancelaria Prim-Ministrului. A semnat Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne. (…) Conform Ordonanței 62/2026, entitatea care decide aceste lucruri a plecat de la grupul de lucru de la Cancelaria Prim-Ministrului. Cătălina Porumbel: „Domnul Mihai Jurca a decis ca România să dea 5,6 miliarde de euro către Rheinmetall?”. „Procedura de a transmite spre CSAT este sub semnătoarea prim-ministrului. Premierul Bojan a înaintat rezultatul acestui grup de lucru către CSAT. (…) Nu este corect să spun că domnu Jurca a decis… nu neapărat el. Cătălina Porumbel: „Pe cine să întreb, domnule ministru, cine a negociat prețurile? Recomandați-mi o persoană. Unde mă îndrumați? Radu Miruță: „Eu vă întreb mult mai direct altceva și mult mai relevant. Arătați-mi o ofertă care este mai avantajoasă decât cele care sunt astăzi. Nu există. De asta e relevant pentru oameni”. Cătălina Porumbel: „Nu e treaba mea! Treaba mea este să adresez întrebări, iar dumneavoastră nu ați răspuns la această întrebare…”. Radu Miruță: „Pentru fiecare din prețurile menționate acolo există comparație de oferte la Ministerul Apărării”. Cătălina Porumbel: „Dumneavoastră ați acceptat orice ofertă trimisă?” Radu Miruță: „Nu, din ofertele pe care le-am avut pe masă am luat-o pe cea mai avantajoasă”. Cătălina Porumbel: „O luăm de a capăt…”. Autorul mai recomandă: Rheinmetall, compania controversată din programul SAFE, începe să producă și rachete de croazieră Nicușor Dan: „Pe SAFE suntem în grafic”. Investițiile ar urma să continue și după 2030 Polonia și România, țările care iau cei mai mulți bani prin SAFE. Polonia bagă miliarde în industria sa, România în cea a Germaniei și a Franței
Nicușor Dan a stabilit data consultărilor oficiale pentru desemnarea viitorului premier. Ordinea în care partidele se vor întâlni cu președintele

Președintele Nicușor Dan a anunțat convocarea viitoarelor consultărilor cu partidele parlamentare în vederea desemnării noului premierului pentru luni, 18 mai, oferind și programul întâlnirilor formale. Președintele Nicușor Dan „În temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Nicușor Dan, va invită la Palatul Cotroceni președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, a transmis Administrația Prezidențială. Consultările vor începe luni dimineața după programul: Ora 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD); Ora 10:00 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR); Ora 11:00 – Partidul Național Liberal (PNL); Ora 12:00 – Uniunea Salvați România (USR); Ora 13:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR); Ora 14:00 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale; Ora 15:00 – Partidul S.O.S. România (SOS); Ora 16:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT). Consultările au loc în contextul în care Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, în data de 5 mai 2026, după ce Partidul Social Democrat a decis retragerea sprijinului pentru premierul liberal. Autorul mai recomandă: Victor Ponta: „Nicușor Dan a anunțat că nu o să desemneze un premier până nu are majoritate în Parlament. Trebuie să facă exact invers ca premierul să poată să-și facă majoritatea” Condițiile lui Nicușor Dan, înainte de consultările pentru formarea noului guvern. Ce spune președintele României despre invitarea AUR la Cotroceni Surse. Nicușor Dan nu îl va propune pe Ilie Bolojan premier din nou. Prima variantă, guvern politic. Ce opțiuni de guvern ar mai agrea președintele 7 zile de la căderea salvatorului Bolojan. 5 scenarii posibile de a forma un nou guvern. 10 variante de premieri. Un nume surpriză de pe lista scurtă a lui Nicușor Dan Ce au discutat Ilie Bolojan și Nicușor Dan la Cotroceni Surse: Nicușor Dan a stabilit calendarul oficial al consultării cu partidele. Abia de săptămâna viitoare, după 13 mai. Care e motivul tărăgănării Kelemen Hunor, după consultările de la Cotroceni: „Premierul nu poate veni nici din PSD, nici din PNL”. Care sunt scenariile
Ursula von der Leyen „Felicitări, România!”

Comisia Europeană a confirmat în mod oficial joi validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro din PNRR. Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene, a transmis un mesaj românilor, după ce a validat cererea de plată a României, preia G4Media. „Felicitări, România! Eforturile voastre de reformă sunt răsplătite. Să menținem impulsul și să profităm la maximum de #NextGenEU în țara voastră”, a scris Ursula von der Leyen pe X. A patra tranșă Comisia Europeană a confirmat în mod oficial validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro. „Mă bucur că astăzi Comisia Europeană ne-a confirmat în mod oficial validarea cererii noastre de plată de 2,6 miliarde de euro. Se convine să le mulţumesc tuturor colegilor care au lucrat în aceste luni pentru clarificarea solicitărilor Comisiei, România primeşte o importantă sumă de bani. E un lucru important. Asigură fluxurile de plăţi, începând cu luna iunie. În aşa fel putem plăti constructorii şi beneficiarii noştri”, a spus joi Ilie Bolojan. „Prioritar pentru noi este să nu pierdem fondurile europene”, a mai spus şeful Executivului. Evaluarea Comisiei Europene Comisia Europeană a emis astăzi o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro din PNRR. Acest pas se referă la furnizarea fondurilor aferente acestei cereri de plată, sprijinind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei, administrarea fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea vizează: consolidarea procesului decizional guvernamental avansarea digitalizării îmbunătățirea eficienței sistemului judiciar consolidarea luptei împotriva corupției și sprijinirea dezvoltării sistemului educațional. Jaloanele îndeplinite Implementarea unui cloud guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în implementarea infrastructurii sale cloud guvernamentale. Peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura își propune să modernizeze administrația publică prin îmbunătățirea partajării datelor. Permițând în același timp servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat. Decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei: România a adoptat măsuri pentru a accelera tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon. Acestea includ introducerea unor taxe mai mari pe proprietatea celor mai poluante vehicule. Și reducerea progresivă a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune . Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru a face sistemul său fiscal mai echitabil și mai eficient, reducând sarcina administrativă și îmbunătățind conformitatea fiscală. Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmărește să consolideze finanțele publice, promovând în același timp un mediu mai favorabil afacerilor. Recomandarea autorului: Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro penalități
Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, a participat la Congresul Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă: Am lucrat în ATI

Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, a transmis, joi, că a participat de-al 52-lea Congres Național al Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, de la Sinaia. „A fost o reîntâlnire cu oameni alături de care am învățat ce înseamnă responsabilitatea reală”, transmite Rogobete. „Am participat la deschiderea celui de-al 52-lea Congres Național al Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, la Sinaia. Pentru mine nu a fost doar o participare instituțională. A fost o reîntâlnire cu oameni alături de care am învățat ce înseamnă responsabilitatea reală, munca dusă până la limită și puterea unei echipe unite în jurul unui singur obiectiv: salvarea de vieți”, transmite Alexandru Rogobete. Fostul ministrul al Sănătății a scris apoi ce a transmis în discursul său de la Congres. Alexandru Rogobete / Foto – Mediafax „Am ales să îmi încep discursul cu un simplu «mulțumesc». Un mulțumesc sincer pentru un for profesional care mi-a fost aproape întotdeauna aproape, inclusiv atunci când nu am cerut ajutorul, dar aveam nevoie de el. Într-un sistem atât de greu, sprijinul autentic și încrederea dintre oameni valorează enorm. Am vorbit despre tradiție. Dar nu despre tradiția care înseamnă stagnare sau rezistență la schimbare. Ci despre tradiția care înseamnă experiență acumulată, disciplină, caracter și capacitatea de a construi ceva mai bun pentru generațiile următoare. ATI înseamnă exact asta: echipă, curaj, solidaritate și oameni care înțeleg că nimeni nu poate reuși singur”, scrie Alexandru Rogobete. Fostul ministru al Sănătății le-a transmis colegilor că a lucrat doi ani și jumătate în ATI. „Am ales să renunț la medicină și să merg spre administrația centrală și politică” „Le-am spus colegilor mei că eu nu am făcut ATI o viață întreagă. Am lucrat în ATI doar doi ani și jumătate. Apoi am ales să renunț la medicină și să merg spre administrația centrală și politică, pentru că am simțit că acolo pot construi mai mult și că aceea este zona care mi se potrivește cel mai bine. Dar acei ani petrecuți în ATI au fost suficienți cât să înțeleg presiunea uriașă din spatele fiecărei decizii medicale, responsabilitatea față de pacient și importanța unei echipe unite. Tocmai de aceea, politicile publice serioase nu pot fi făcute din birou și nici din orgolii administrative. Ele trebuie construite împreună cu profesioniștii care trăiesc sistemul zi de zi. Normele bune și schimbările reale apar atunci când există încredere între cei care decid și cei care muncesc efectiv în spitale. Am evitat intenționat cuvinte precum „reformă” sau „modernizare”, pentru că prea des au fost folosite fără substanță. În schimb, am vorbit despre onestitate, despre construcție și despre puterea unei comunități profesionale unite. Iar dacă astăzi sistemul de sănătate din România este mai bun decât acum 10, acest lucru li se datorează în mare măsură oamenilor care au ales să nu renunțe. Oamenilor care au investit pasiune, experiență și încredere în ceea ce fac. Vă mulțumesc încă o dată tuturor pentru unitate, pentru echipă și pentru încrederea de a construi împreună”, a mai scris Alexandru Rogobete. AUTORUL RECOMANDĂ: Alexandru Rogobete și-a predat mandatul de ministru al Sănătății. „Mulțumesc pacienților. Pentru încredere, dar și pentru răbdare” Alexandru Rogobete face bilanțul celor 10 luni de mandat în fruntea Ministerului Sănătății. Ce lasa „moștenire
A șasea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a pierdut moneda europeană în fața leului

Joi, 14 mai, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un curs de referință de 5,2052 lei/euro, față de 5,2056 lei/euro, referința anunțată în urmă cu o zi. Este a șasea ședință consecutivă de aprecierea pentru moneda națională în fața euro. Leul s-a apreciat în raport cu euro până la 2,2052 lei, în scădere cu 0,04 bani față de cotația precedentă de 5,2056 lei. Și dolarul american a înregistrat o scădere în raport cu moneda națională. Potrivit cursului BNR, dolarul a fost cotat la 4,4455 lei, comparativ cu 4,4479 lei. Sursa: Curs BNR Spre deosebire de euro și dolar, francul elvețian a înregistrat o creștere ușoară. Acesta a ajuns la 5,6863 lei, în creștere cu 0,0012 lei față de evaluarea precedentă. De asemenea, lira sterlină a fost cotată la 6,0089 lei, în scădere cu 0,0011 lei comparativ cu ziua anterioară. Leul a început săptămâna în creștere față de de nivelul înregistrat vineri Moneda națională a început săptămâna în creștere față de nivelul înregistrat vineri, 8 mai, la cursul BNR. Euro se tranzacționa în dimineța zilei de luni, 11 mai, la 5,21 lei, pe piața interbancară, față de 5,23 lei, cursun anunțat vineri de BNR. După ora 9:30, euro a scăzut la 5,20 lei. Marți, 12 mai, euro a scăzut la 5,19 lei pe piața interbancară în prima marte a zilei, iar BNR a anunțat un curs de referință de 5,2103 lei/euro, față de 5,2222 lei/euro, nivelul de luni. Sursa: Curs BNR RECOMANDAREA AUTORULUI: A cincea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a recuperat leul în fața monedei europene Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană
Comisiile de Apărare împuternicesc SRI şi MAI pe SAFE

Comisiile de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Senat şi Camera Deputaţilor se reunesc joi, în format online, pentru a-i delega pe cei din SRI şi MAI să încheie contractele de achiţie prin SAFE. Potrivit legislaţiei, aceste demersuri ar fi trebuit să aibă loc cu votul parlamentarilor, însă s-a adoptat varianta simplificată de acordare a unei aprobări prealabile din partea senatorilor şi deputaţilor. „Aprobarea prealabilă a Comisiilor pentru apărare, ordine publică si siguranță națională din Camera Deputatilor şi Senat pentru initierea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie aferente proiectelor propuse pentru finantare prin Instrumentul „Actiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), a căror implementare se află în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne Aprobarea prealabilă a Comisiilor pentru apărare, ordine publică şi sigurantă națională din Camera Deputatilor şi Senat pentru initierea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie aferente proiectelor propuse pentru finanțare prin instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), a căror implementare se află în coordonarea Serviciului Român de Informații”, se arată în invitaţia pe care au primit-o parlamentarii. În cadrul aceleiaşi şedinţe online, urmează să fie aprobat şi proiectul Regulamentului de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente. RECOMANDAREA AUTORULUI: Miruță anunță că a „salvat” Uzina Sadu: „Este unul dintre proiectele din SAFE cu producție 100% în România” / „Asta înseamnă să îți pese!” Grindeanu ridiculizează PNL pentru decizia de a nu mai face guvern cu PSD: “Mandatul lui Ilie Bolojan a încetat, oricât ar încerca unii să-l țină în geam cum se zice – ca pe bătrâni să le ia pensia”
Apar noi detalii din războiul Guvernului Bolojan cu șeful Autorității pentru Digitalizare, care primea mailuri exploratorii de la Gheorghiu. Înainte de a fi dat afară i s-a interzis să mai iasă din țară, să reprezinte România la întâlniri oficiale. Gândul

Noi detalii încep să apară în războiul dintre Guvernul Bolojan și șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Dragoș Vlad, fostul președinte ADR, a primit, împreună cu toată garnitura din instituție, interdicție de la Guvernul Bolojan să mai părăsească țara în interes de serviciu. „Vă aducem la cunoștință decizia de suspendare pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții instituției dumneavoastră”, se arată într-un document transmis către conducerea ADR de către Cancelaria Prim-Ministrului, semnat de șeful cancelariei, Mihai Jurca. Motivele invocate se referă la lipsa progreselor legate de jaloanele PNRR. Gândul a arătat, într-un document publicat miercuri, că vicepremierul Oana Gheorghiu, care l-a și demis pe șeful ADR pe data de 4 mai, a transmis anterior instituției un email în care întreba instituția dacă este interesată de produsele oferite de grupul german Schwarz. Datele publice arată de asemenea că una dintre companiile grupului a sponsorizat o campanie a ONG-ului condus de Oana Gheorghiu. Natura conflictului dintre Guvernul Bolojan și șeful ADR nu este clară. Cert este însă că, odată ce PSD a decis să iasă din Guvernul Bolojan, șeful ADR a fost decapitat de către Oana Gheorghiu, dar nu înainte ca instituția să fie „pedepsită” de către conducerea guvernului Bolojan. Publicăm integral ordinului Cancelariei Prim-Ministrului prin care reprezentanților ADR li se interzice să mai reprezinte instituția la deplasările externe. Stimate domnule președinte, În temeiul sarcinilor trasate în cadrul ședinței Guvernului României din data de 2 aprilie a.c. și în contextul priorităților strategice asumate privind accelerarea proceselor de digitalizare la nivelul administrației publice și operaționalizarea cloudului guvernamental, vă aducem la cunoștință decizia de suspendare pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții instituției dumneavoastră. Această măsură va fi menținută până la demonstrarea unor progrese obiective și cuantificabile privind absorbția fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinate cloudului guvernamental, precum și până la elaborarea unei planificări strategice realiste, corecte și adaptate contextului tehnologic de perspectivă în ceea ce privește arhitectura de sistem. Pe cale de consecință, vă solicităm să întreprindeți, cu maximă celeritate, toate demersurile instituționale și operaționale necesare pentru deblocarea și accelerarea acestor procese. Se impune revizuirea imediată și remedierea oricăror inadvertențe sau soluții tehnice nefundamentate identificate în procedurile de achiziție publică, în licitațiile sau în documentațiile tehnico-economice aflate în prezent în derulare. Reluarea procedurilor de aprobare a deplasărilor externe se va realiza exclusiv pe baza unor raportări fundamentate care să ateste atingerea jaloanelor asumate. Pentru ridicarea acestei măsuri, este imperativă prezentarea unor dovezi clare privind diminuarea riscului de dezangajare a resurselor financiare din PNRR, a altor fonduri externe nerambursabile sau a celor provenite de la bugetul de stat, elemente care să confirme un progres real în îndeplinirea obiectivelor strategice menționate anterior. Decapitarea șefului ADR de către Oana Gheorghiu Șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Vlad Dragoș, a fost demis de către vicepremierul Oana Gheorghiu, pe 4 mai 2026. Același șef asupra căruia Oana Gherghiu punea presiuni chiar de pe adresa de email de la minister, a fost dat afară, conform postării vicepremierului de pe Facebook, pentru „eșecuri operaționale” și „insubordonare și opacitate instituțională: refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar”. AUTORUL RECOMANDĂ:
Amenzi de peste 8 milioane de lei și sute de nereguli descoperite de Inspecția Muncii, în ultima săptămână

Inspectorii de muncă au descoperit sute de nereguli în cadrul controalelor desfășurate la nivel național din ultima săptămână și au aplicat amenzi de peste 8 milioane de lei. Mihai-Nicolae Ucă, Inspector General de Stat Adjunct în Inspecția Muncii, a vorbit pentru Gândul despre combaterea muncii nedeclarate și despre neregulile privind siguranța la locul de muncă. Oficialul a transmis că ultimele controale efectuate de inspectorii de muncă au scos la iveală abateri grave precum: munca nedeclarată și ignorarea normelor de siguranță. Potrivit acestuia, în doar cinci zile de controale, Inspecția Muncii a aplicat amenzi de peste 8,2 milioane de lei și a identificat sute de persoane care lucrau fără forme legale. Mihai-Nicolae Ucă. Sursa foto: Facebook „În contextul intensificării eforturilor de monitorizare a pieței muncii, concluziile acestei săptămâni de activitate intensă vizează, în special, cele mai grave derapaje: munca nedeclarată și ignorarea normelor de siguranță. Cifrele vorbesc de la sine despre amploarea fenomenului: în doar cinci zile, am aplicat amenzi care depășesc 8,2 milioane de lei. Dincolo de aceste sume, îngrijorător este faptul că am identificat peste 500 de persoane care lucrau fără forme legale”, a transmis Mihai-Nicolae Ucă, pentru Gândul. Mai multe echipamente de muncă au fost oprite pentru a preveni accidentele Oficialul a vorbit și despre vulnerabilitățile la care sunt expuși angajații și a explicat că, pe lângă aspectele contractuale, inspectorii de muncă au intervenit acolo unde viețile omenești erau puse în pericol. Una dintre măsurile luate a fost oprirea imediată a mai multor echipamente de lucru care ar fi putut provoca posibile tragedii. „Acești oameni sunt vulnerabili în fața oricărui incident, fiind lipsiți de orice protecție socială sau medicală. Pe lângă aspectele contractuale, am intervenit drastic acolo unde viața angajaților era pusă în pericol. Am dispus oprirea imediată a unor echipamente de lucru care nu aveau ce căuta în funcțiune, prevenind astfel posibile tragedii”, a mai spus Mihai-Nicolae Ucă. În final, Inspectorul General de Stat Adjunct în Inspecția Muncii a transmis un mesaj pentru toți angajatorii din România. Acesta a subliniat că succesul unei afaceri nu se construiește pe riscul angajatului și nici pe sfidarea legii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Inspecția Muncii a dat AMENZI de peste două milioane de lei pentru neregulile descoperite la angajarea cetățenilor străini. Câți lucrează în România Specialiștii în imigrare denunță proiectul de OUG a guvernului Bolojan și spun că vor fi sancționați dacă muncitorii pleacă ilegal din România, deși nu ei îi recrutează