De la concertul Metallica, Oana Gheorghiu se răfuiește cu PSD și insistă că nu a făcut trafic de influență când a trimis mailuri pentru grupul Schwarz
Oana Gheorghiu a publicat o primă reacție publică la dezvăluirile exclusive Gândul conform cărora a trimis emailuri la instituțiile statului pentre a se interesa dacă acestea doresc să cumpere produse ale gigantului german Schwartz. Mesajul vine tocmai de la concertul Metallica din București și vicepremierul demis se războiește cu PSD și folosește lozinca de campanie uzitată și de Ilie Bolojan legată de aprins lumina pentru a speria șobolanii. Reacția vine la dezvăluirile Gândul că a trimis emailuri să întrebe instituții ale statului dacă sunt interesate de produsele grupului german Schwarz. „Când aprinzi lumina, sistemul vine să te atace. După 4 ani de „performanță”, Guvernul l-a demis pe șeful Autorității pentru Digitalizarea României, susținut de PSD. Dumnealui vine astăzi în spațiul public cu acuzații privind un trafic de influență pe care l-aș fi făcut în favoarea unei firme, prin niște întâlniri publice și mail-uri date de pe adresele oficiale. „Faptele” s-ar fi petrecut în ianuarie, însă dumnealui abia acum, după ce a fost demis, a decis să dezvăluie public aceste situații reprobabile. Să ne înțelegem: persoana în cauză n-a mers să depună vreo plângere penală, așa cum legea ar fi impus-o dacă era vorba cu adevărat de vreo faptă ilegală. În schimb, a dat presei „pe surse” un e-mail. Și de aici, un mare, mare scandal, bazat, în fapt, pe absolut nimic. Ce nu înțeleg toți acești băieți deștepți este că oamenii nu pot fi prostiți cu fake news-uri. După zeci de ani de combinații, Ilie Bolojan a început curățenia în cămară. Gata cu sinecurile, gata cu privilegiile, gata cu risipa. Nothing Else Matters”, a scris Oana Gheorghiu pe Facebook. Trupa Metallica a donat, de asemenea, 250.000 de euro pentru ONG-ul Oanei Gheorghiu. AUTORUL RECOMANDĂ:
Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, întâlnire la Palatul Cotroceni. Ce au discutat cei doi lideri
Președintele Nicușor Dan l-a primit pe Volodimir Zelenski la Palatul Cotroceni, unde liderul ucrainean a participat ca invitat special la Summitul B9. Cei doi președinți au purtat consultări bilaterale pentru a continua discuțiile începute acum două luni, în timpul vizitei oficiale a lui Zelenski în România. Sursa foto: Facebook „Suntem hotărâți să facem pași concreți pentru implementarea noului nostru Parteneriat Strategic, cu accent pe consolidarea relațiilor comerciale, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, inovația în apărare și educație,” a transmis Nicușor Dan pe Facebook. „Ne dorim ca industria noastră să beneficieze de expertiza ucraineană” Nicușor Dan a evidențiat faptul că Ucraina a devenit furnizor de securitate prin utilizarea tehnologiilor noi pe front, în special a dronelor și a sistemelor anti-dronă. „Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate, valorificând experiența acumulată în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, în special în domeniul dronelor și al măsurilor anti-dronă. Ne dorim ca industria noastră să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea și producerea de noi tehnologii de apărare. România va continua să fie un susținător ferm al parcursului european al Ucrainei.” Summitul B9 la București B9 este un format creat de România și Polonia împreună în 2015 și care se adresează un format de securitate care se adresează țărilor de pe Flancul Estic. Bucureștiul devine, timp de două zile, centrul discuțiilor privind securitatea regională și viitorul flancului estic al NATO, odată cu desfășurarea Summitului Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice. AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan, alături de Mark Rutte și președintele Poloniei la Cotroceni: „B9 aduce o valoare adăugată pentru securitatea Alianței”
România, în centrul atenției în presa maghiară: La vecini se întâmplă ceva grav/În plină criză guvernamentală, inflația a luat-o razna în România
Presa maghiară a reacționat după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat cifrele oficiale cu privire la creșterea economică a României, conform Mediafax. Vecinii au invocat în articolele publicate recesiunea tehnică oficială, inflația ajunsă la aproape 11%, dar și cifrele scăzute din producția industrială. Ziarul online de afaceri Világgazdaság citează datele INS și trage o concluzie directă: România se află în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,7% față de primul trimestru din anul precedent. De asemenea, presa maghiară notează că situația s-a agravat înainte ca războiul din Iran să afecteze economia Uniunii Europene. Sursa foto: Caputră de ecran Világgazdaság În plus, publicația menționează că „s-a ales praful de speranțele românilor: economia este într-o situație atât de gravă încât un declin anual este aproape sigur anul acesta”. Ce spune presa maghiară despre situația României Publicația maghiară frisshirek.biz a scris că „La vecini se întâmplă ceva grav: România a fost prima care a intrat în recesiune, iar prețurile cresc tot mai mult”. De asemenea, hirado.hu notează că „În plină criză guvernamentală, inflația a luat-o razna în România. În luna aprilie, inflația anuală din România a crescut la 10,71%, de la 9,87% în martie, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS). Ultima dată când România a înregistrat o rată a inflației de două cifre a fost în iunie 2023, când aceasta a fost de 10,3%”. Inflația din România se apropie de 11% Datele publicate de INS arată că țara noastră continuă să fie și în 2026 țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Inflația a ajuns la 10,7% în luna aprilie, în creștere de la 9,87% în luna precedentă. Ultima dată când România a depășit pragul de 10% a fost în iunie 2023. Sursa: Institutul Național de Statistică Cele mai mari contribuții le-au avut creșterile de prețuri la energia electrică, 54,18%, chiria locuințelor, 43,78% și combustibili, 32,68%. De asemenea, prețul alimentelor a crescut cu 7,39%, al produselor nealimentare cu 12,02%, iar al serviciilor cu 13,04%. Producția industrială a scăzut față de 2025 Producția industrială a scăzut în martie cu 2,2% față de aceeași perioadă din anul precedent. Industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 3,2%. Singurele sectoare care au înregistrat creșteri au fost sectorul minier și cel energetic. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia
Oana Gheorghiu confirmă dezvăluirea Gândul despre emailurile către ADR și STS în care se interesa dacă instituțiile vor să cumpere produsele Schwarz Digits. Spune că nu a făcut trafic de influență
Într-o replică pentru redacția Gândul, Oana Gheorghiu recunoaște că a trimis emailuri la instituții ale statului. Gândul a dezvăluit că vicepremierul României a întrebat, de pe adresa de email de la Guvern, dacă Autoritatea de Digitalizare a României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) sunt interesate de produsele gigantului german Schwarz Group. Ea menționează, însă, că nu a făcut trafic de influență prin acele emailuri. Cu toate acestea, dreptul la replică începe cu acuzația că „informațiile vehiculate în spațiul public sunt false”, dar nu reiese ce este fals, din moment ce, câteva rânduri mai jos, Oana Gheorghiu recunoaște că acele emailuri sunt reale: „Demersul de a transmite către unele instituții o întrebare privind eventuale nevoi sau domenii de interes nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune.” „Informațiile vehiculate în spațiul public sunt false și construiesc, în mod artificial, suspiciunea unui demers nelegitim acolo unde a existat doar un schimb instituțional de informații, în logica identificării unor posibile soluții utile pentru procesul de digitalizare”, a transmis Gheorghiu. Replica continuă: „Discuțiile cu Schwarz Digits nu au avut niciun caracter secret și niciun caracter comercial. Ele au fost discuții exploratorii, purtate în mod transparent, în beneficiul potențial al instituțiilor statului român, pentru a înțelege ce tipuri de soluții sau expertiză există și dacă unele dintre acestea ar putea fi relevante pentru nevoile administrației publice. Despre aceste discuții am comunicat inclusiv public, încă din data de 20 ianuarie: https://www.facebook.com/oana.gheorghiu.58/posts/pfbid02sTwYyegzk9RN6bDowbLx6qqYtVQMYCkVTXMQ6d55BzTwzK6NSMzxyEWASPMiUXP2l Mai mult, întâlnirea cu Schwarz Digits a fost convenită anterior ca eu să preiau mandatul de viceprim-ministru.” Într-adevăr, întâlnirea a fost comunicată de Oana Gheorghiu, pentru urmăritorii săi de pe Facebook. La nivel de guvern, nu există însă nicio comunicare oficială din care să reiasă că reprezentanții Schwarz Digits au avut întâlniri cu reprezentanți ai guvernului sau altor instituții din România, în ianuarie 2026. Așa cum Gândul a subliniat, comunicarea oficială a guvernului este numai pentru data de 10 martie 2026. Gheorghiu a mai transmis că nu este nicio legătură între faptul că întreba prin emailuri dacă instituțiile statului sunt interesate de produsele Schwarz și faptul că un mare retailer din România, parte din același grup, a fost un donator generos pentru ONG-ul ei. Argumentul adus de vicepremier este că nu doar acest retailer a donat pentru campaniile sale. „În ceea ce privește insinuarea unei legături între acest subiect și organizația Dăruiește Viață, ea este complet lipsită de temei. Pentru construcția primului spital ridicat în România exclusiv din donații private au contribuit peste 10.000 de companii, iar Kaufland este doar una dintre acestea. A sugera că acest fapt ar avea vreo legătură cu un demers instituțional legat de digitalizare este o speculație complet nefondată”, ne-a mai transmis Oana Gheorghiu. „Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii și nu am exercitat niciun fel de influență asupra unor proceduri de achiziție sau de parteneriat. De altfel, este esențial de subliniat că nu am nicio atribuție de decizie în procesele de achiziție ale instituțiilor statului. Rolul meu a fost și este acela de a facilita dialogul, schimbul de informații și identificarea unor posibile oportunități de cooperare sau de învățare din experiențe externe relevante pentru transformarea digitală a administrației”, mai transmite Oana Gheorghiu către Gândul. Nu este clar însă de ce a menționat aceste aspecte, întrucât Gândul nu a scris că vicepremierul ar fi solicitat contractarea serviciilor în mod direct sau că ar avea vreo atribuție în procedurile de achiziție. Oana Gheorghiu a întrebat instituțiile statului dacă sunt interesate de produsele Schwarz Group Gândul a scris, în exclusivitate, că vicepremierul României a dat emailuri la mai multe instituții din România în care întreba, practic, dacă acestea sunt interesate de produsele Schwarz Digits, artera IT a grupului german. În urma articolului, Oana Gheorghiu a transmis o reacție redacției Gândul și publicăm integral mai jos punctul de vedere: Informațiile vehiculate în spațiul public sunt false și construiesc, în mod artificial, suspiciunea unui demers nelegitim acolo unde a existat doar un schimb instituțional de informații, în logica identificării unor posibile soluții utile pentru procesul de digitalizare. Discuțiile cu Schwarz Digits nu au avut niciun caracter secret și niciun caracter comercial. Ele au fost discuții exploratorii, purtate în mod transparent, în beneficiul potențial al instituțiilor statului român, pentru a înțelege ce tipuri de soluții sau expertiză există și dacă unele dintre acestea ar putea fi relevante pentru nevoile administrației publice. Despre aceste discuții am comunicat inclusiv public, încă din data de 20 ianuarie: https://www.facebook.com/oana.gheorghiu.58/posts/pfbid02sTwYyegzk9RN6bDowbLx6qqYtVQMYCkVTXMQ6d55BzTwzK6NSMzxyEWASPMiUXP2l Mai mult, întâlnirea cu Schwarz Digits a fost convenită anterior ca eu să preiau mandatul de viceprim-ministru. Demersul de a transmite către unele instituții o întrebare privind eventuale nevoi sau domenii de interes nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune. Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii și nu am exercitat niciun fel de influență asupra unor proceduri de achiziție sau de parteneriat. De altfel, este esențial de subliniat că nu am nicio atribuție de decizie în procesele de achiziție ale instituțiilor statului. Rolul meu a fost și este acela de a facilita dialogul, schimbul de informații și identificarea unor posibile oportunități de cooperare sau de învățare din experiențe externe relevante pentru transformarea digitală a administrației. Dacă ar fi existat în acest caz orice element real care să indice o faptă de natură penală, acesta ar fi trebuit sesizat instituțiilor competente ale statului, nu livrat selectiv „pe surse” în spațiul public pentru a alimenta un narativ fals. În ceea ce privește insinuarea unei legături între acest subiect și organizația Dăruiește Viață, ea este complet lipsită de temei. Pentru construcția primului spital ridicat în România exclusiv din donații private au contribuit peste 10.000 de companii, iar Kaufland este doar una dintre acestea. A sugera că acest fapt ar avea vreo legătură cu un demers instituțional legat de digitalizare este o speculație complet nefondată. În concluzie, a fost vorba despre un demers transparent, exploratoriu și fără nicio consecință decizională
A cincea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a recuperat leul în fața monedei europene
Miercuri, 13 mai, Banca Națională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 5,2056 lei/euro, faţă de 5,2104 lei/euro, referinţa anunţată în urmă cu o zi. Este a cincea ședință consecutivă de aprecieri pentru moneda națională în fața euro. Leul s-a apreciat în raport cu euro, miercuri, 13 mai, până la 5,2056 lei, în scădere cu 0,47 bani faţă de cotaţia precedentă, de 5,2103 lei. Comparativ cu dolarul, valoarea leului a scăzut, moneda americană fiind cotată la 4,4479 lei, în creștere cu 1,27 bani, comparativ cu marți, când s-a situat la 4,4352 lei. Sursa: Curs BNR De asemenea, moneda națională a scăzut în raport cu francul elvețian până la 5,6851 lei, în creștere cu 0,48 bani față de 5,6803 lei, cotația anterioară. Lira sterlină a crescut și ea în raport cu leul, moneda fiind cotată la 6,0100 lei, în creștere cu 0,49 bani față de 6.0051 lei, cotația precedentă. Leul a început săptămâna în creștere față de de nivelul înregistrat vineri Curs euro/leu – Leul a început săptămâna în creștere față de nivelul înregistrat vineri, 8 mai, la cursul BNR. Euro se tranzacționa în dimineța zilei de luni, 11 mai, la 5,21 lei, pe piața interbancară, față de 5,23 lei, cursun anunțat vineri de BNR. După ora 9:30, euro a scăzut la 5,20 lei. Ieri, 12 mai, euro a scăzut la 5,19 lei pe piața interbancară în prima marte a zilei, iar BNR a anunțat un curs de referință de 5,2104 lei/euro, față de 5,2222 lei/euro, nivelul de luni. Moneda europeană s-a apreciat pe fondul intensificării crizei politice Euro a avut patru ședințe consecutive în care a ajuns la niveluri record în fața leului (30 aprilie 5,1417 lei/euro, 4 mai 5,1998 lei/euro, 5 mai 5,2180 lei/euro și 6 mai 5,2688 lei/euro. Moneda europeană a crescut cu 3,5% față de leu, din 28 aprilie, înainte de acutizarea crizei politice, până pe 6 mai, când a atins cel mai mare nivel din istorie în fața leului. Pe 28 aprilie 2026, BNR a anunțat un curs de referință de 5,0937 lei/euro. Sursa: Curs BNR Purtătorul de cuvânt al BNR: În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu, cursul leu/euro ar putea continua să fluctueze în perioada următoare, în funcție de evoluțiile privind stabilitatea politică și financiară a României. „E o perioadă de instabilitate, ea se simte de pieţe, e o perioadă tulbure. Sunt multe răspunsuri pe care pieţele le aşteaptă din partea situaţiei politice şi financiare din România. În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului, probabil în ambele direcţii, dar până când nu avem nişte răspunsuri clare în ceea ce priveşte stabilitatea politică-financiară a României, tensiunile pot continua. Este o situaţie prin care trecem, încercăm să o gestionăm la Banca Naţională cu toate resursele şi armele pe care le avem la dispoziţie, dar trebuie să înţelegem că răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Naţională, pentru liniştirea pieţelor”, a spus Dan Suciu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană Cursul euro scade, după maximele istorice publicate de BNR. La cât a ajuns azi, 8 mai 2026, în a patra zi de la demiterea Guvernului Bolojan
Datele INS confirmă declinul din industria românească. Producția industrială a crescut în martie, dar a scăzut față de anul trecut
Producția industrială din România a crescut în martie 2026 cu 11,6% față de luna precedentă, pe serie brută, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Totuși, sectorul industrial rămâne pe scădere comparativ cu anul trecut și pe ansamblul primului trimestru din 2026. Datele publicate de INS confirmă că industria românească continuă să fie afectată de slăbirea cererii și de probleme din industria prelucrătoare, principlaul motor al economiei industriale. Comparativ cu martie 2025, producția industrială a scăzut cu 0,7% pe serie brută și cu 2,2% pe serie ajustată sezonier. Sursa: Institutul Național de Statistică „Faţă de luna martie 2025, producţia industrială a fost mai mică cu 0,7% ca serie brută și cu 2,2% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, arată datele INS. Pe ansamblul primului trimestru din 2026 (ianuarie-martie), industria a înregistrat un declin de 2% față de aceeași perioadă din 2025 pe serie brută și de 2,4% pe serie ajustată. Seria brută arată evoluția efectivă a producției industriale, fără ajustări sezoniere, în timp ce seria ajustată elimină influențele sezoniere și ale numărului de zile lucrătoare, pentru a reflecta mai clar tendința reală. Industria prelucrătoare trage în jos rezultatele INS arată că scăderea pe termen anual este determinată în principal de industria prelucrătoare, unde producția a coborât cu 3,2%. În schimb, industria extractivă și sectorul energetic au înregistrat creșteri ușoare, între 1 și 3%, fără să compenseze însă pierderile din zona manufacturieră. Sursa: Institutul Național de Statistică „Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 2,2%, din cauza scăderii industriei prelucrătoare (-3,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat și industria extractivă au crescut cu 3,7%, respectiv cu 1,3%”. Sectoarele din industrie au evoluat diferit Susținută de creșteri de două cifre pe termen scurt, +24% față de februarei, pe partea de structură, industria extractivă a crescut atât lunar, cât și anual. Pe de altă parte, industria prelucrătoare a avut un parcurs neuniform, creștere lunară de 13,3%, dar scădere anuală, ceea ce indică fluctuații mari în producție. De asemenea, energia electrică și termică a scăzut ușor față de februarie, -2,8%, dar a înregistrat o creștere de 3,6% pe termen anual. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE
Vor fi fabricate sute de drone civile și militare în România. Care este miza companiei
Sute de drone civile și militare vor fi fabricate în România. O nouă investiție în sectorul dronelor ia amploare la Brașov, unde a fost inaugurată o unitate de asamblare pentru drone civile și militare. Proiectul introduce în România tehnologii dezvoltate la nivel internațional și are ca obiectiv extinderea capacităților de producție destinate piețelor europene. Inițiativa este sprijinită de un antreprenor român și beneficiază de finanțare din partea unor investitori din Statele Unite ale Americii și Germania. Proiectul face parte dintr-o rețea europeană de cercetare și producție, care include centre în mai multe orașe de pe continent. Drone „Această tehnologie a fost dezvoltată complet de echipele noastre de operațiuni în acești câțiva ani, până am ajuns la produsul matur pe care îl avem astăzi, iar produsul va fi realizat aici, în această fabrică”, a declarat Alberto Llabata, COO al companiei. „Noi am creat drona de la zero, deci am făcut design-ul la toate electronicele și tot softul, apoi avem furnizor care produc elicii, produc pisibiurile și noi după aia le integrăm, le testăm și desigur le le exportăm”, a afirmat şi Bogdan Ochiana, CEO al companiei, arată Antena 3 CNN. Accent pe statele NATO Potrivit reprezentanților companiei, obiectivul este trecerea de la o producție limitată la una industrială, care să ajungă la sute sau chiar mii de unități. Accentul este pus pe statele NATO. Unitatea de producție din Brașov își va începe activitatea la mijlocul lunii mai, cu un volum inițial de aproximativ 200 de drone, urmând ca această capacitate să poată fi extinsă până la 800 de unități. „Noi ne concentrăm acuma pe țările NATO, pe România, Polonia, Spania, Germania cât și desigur pe Ucraina”, a adăugat Bogdan Ochiana. „Industria trebuie să se adapteze timpurilor. Și atunci, pe de o parte, tot ceea ce ține de industria clasică nu trebuie uitat, atâta vreme cât are logică pentru nevoile locale”, a spus Speranța Munteanu, reprezentant Romaero. Autorul recomandă: O dronă ucraineană cu explozibil a fost descoperită în derivă lângă Lefkada. Care era misiunea acesteia Spațiul aerian al Republicii Moldova s-a închis vineri. Care a fost motivul Mesaj de alertă pentru nordul județului Tulcea. Populația, avertizată cu privire la posibilitatea căderii unor drone New York Times, reportaj cutremurător din Tulcea: românii trăiesc cu dronele rusești deasupra capului: „Rămân în pat. Ce-o fi, o fi” Portul Constanța consolidează securitatea infrastructurii critice prin implementarea unui sistem anti-dronă O dronă a căzut în Suceava, la 25 de kilometri de granița cu Ucraina. Ce au descoperit pirotehniștii Sursă foto: Shutterstock
Summitul Formatului Bucureşti 9 şi al Ţărilor Nordice are loc miercuri în Capitală. Agenda reuniunii
Preşedintele Nicuşor Dan găzduiește miercuri, la Palatul Cotroceni, cel de-al 11-lea Summit al Formatului București 9 (B9), cu participarea statelor nordice, SUA și Ucrainei. Vor fi prezenţi secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar şi alţi preşedinţi, premieri şi miniştri ai Apărării. România găzduiește Summitul B9 pentru a patra oară – după ediția inaugurală din 2015, cea în format hibrid din 2021 și cea din 2022 – consolidându-și astfel statutul de actor central în arhitectura de securitate a Flancului Estic. Președintele Nicușor Dan va co-prezida lucrările alături de Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, în calitate de stat co-fondator al formatului. Presedintele Republicii Polone, Karol Nawrocki (S), este primit de presedintele Nicusor Dan (D), la Palatul Cotroceni, marti, 12 mai 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Lista oficială a participanților la Summitul B9 din 13 mai La București vor fi prezente 16 delegații străine la nivel de șef de stat, de guvern sau reprezentanți guvernamentali: Formatul B9: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria Aliații nordici: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia Secretarul General NATO Mark Rutte Invitați speciali: Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, și Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională Presedintele Romaniei, Nicusor Dan, il primeste pe Secretarul General al NATO, Mark Rutte, aflat in prima sa vizita in Romania de la preluarea conducerii Aliantei, miercuri, 5 noiembrie 2025, la Palatul Cotroceni, ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Summitul va include o sesiune plenară și un dejun de lucru. La finalul reuniunii, liderii vor adopta o Declarație Comună. Co-președinții formatului, România și Polonia, alături de Secretarul General NATO, vor susține o conferință de presă. Obiective Summitul de la București va reprezenta un forum de evaluare a pregătirilor pentru Summitul NATO de la Ankara și urmărirea rezultatelor așteptate. Agenda reuniunii include: Creșterea cheltuielilor de apărare: implementarea angajamentelor de la Haga privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și consolidarea bazei industriale transatlantice; Coerența strategică pe Flancul Estic: abordare omogenă de la nord la sud, cu accent pe coordonare și interoperabilitate; Sprijinul pentru Ucraina: importanța pentru securitatea europeană și transatlantică a unei soluționări juste și durabile a conflictului; Partajarea echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO: creșterea contribuției aliaților europeni (și Canadei) și intensificarea investițiilor în cercetare și inovare în domeniul apărării. Principalele mesaje ale României Potrivit Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan va accentua importanța coerenței strategice pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, și va sublinia necesitatea implementării angajamentelor de la Haga privind creșterea la 5% din PIB a cheltuielilor de apărare și consolidarea capacității industriei transatlantice de apărare. De asemenea, va reitera sprijinul ferm pentru Ucraina, ca investiție în securitatea Aliată. Presedintele Nicusor Dan sustine o declaratie de presa, marti, 5 mai 2026, la Palatul Cotroceni. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „Summitul va fi o bună oportunitate pentru România de a menține o atenție sporită asupra evoluțiilor regionale de securitate, inclusiv în cazul partenerilor expuși amenințării ruse, precum Republica Moldova. Nu în ultimul rând, va fi evidențiată necesitatea intensificării contribuțiilor europene la partajarea responsabilităților cu SUA, prin asumarea unui rol crescut în securitatea europeană”, mai transmite sursa citată. AUTORUL RECOMANDĂ: Președintele Poloniei, primit de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni Începe Summitul B9. Mark Rutte și Karol Nawrocki ajung marți la București. Vor fi primiți de președintele Nicușor Dan la Cotroceni
Metrourile Alstom nu au nici acum avizele pentru intrarea în circulație
Situația trenurilor de metrou produse de Alstom, pentru care Metrorex a plătit un avans de 20 de milioane de euro, devine tot mai complicată. Din cele 13 trenuri care trebuie livrate, doar 12 sunt la București. Una dintre garnituri încă se află în Franța, în posibile teste. Cert este că, până în prezent, potrivit unui răspuns la solicitarea Gândul, niciun tren nu a obținut agrementarea tehnică (avizele tehnice și de siguranță) de la Autoritatea Feroviară Română. Din cauza întârzierilor, Alstom a acumulat penalități uriașe. „La data de 02.12.2020 Metrorex a încheiat cu Alstom Transport Franța un contract în valoare de 103.244.383,49 euro, pentru furnizarea a 13 trenuri. Perioada până la care furnizorul s-a obligat să furnizeze cele 13 trenuri și care include omologarea/agrementarea tehnică a produsului la AFER, testarea și punerea în funcțiune cu călători (P.I.F. cu călători) este de 30 de luni de la semnarea Contractului. Până la data prezentei, au fost transportate la București 12 trenuri. Pentru introducerea în exploatare a trenurilor, primele garnituri trebuie să efectueze împreună cu Autoritatea Feroviară Română testele statice de tip și testele dinamice de tip, la finalizarea cărora AFER va emite Agrementul Tehnic Feroviar, document esențial pentru trecerea la etapa următoare. La acest moment, niciunul din trenuri nu a primit agrementarea AFER”, se arată într-un răspuns al reprezentanților Metrorex, la solicitarea Gândul, semnată de Mariana Miclăuș, director general al companiei. Trenul prototip Alstom trebuie să parcurgă rodajul de 10 mii de kilometri înainte de intrarea în circulație Potrivit sursei citate, după obținerea Agrementului Tehnic Feroviar trebuie efectuate testele de anduranță: „Pentru trenul prototip înseamnă parcurgerea a 10.000 km și 2.000 km pentru fiecare dintre celelalte trenuri”, spun reprezentanții Metrorex. Rodajul trebuie realizat pe Magistrala 5 – Drumul Taberei. Gândul a dezvăluit că mecanicii români trebuie să facă 500 de ture pentru rodajul metroului adus din Brazilia. Magistrala 5 de metrou are 20 de kilometri dus-întors. Asta înseamnă cam 500 de ture pentru rodajul de 10.000 de kilometri. Ultimul termen avansat de către cei de la Alstom pentru intrarea în circulație a noilor trenuri era 1 iulie 2026. Alstom a acumulat penalități uriașe, care vor fi disputate în instanță Surse din cadrul Metrorex au dezvăluit pentru Gândul că și acest termen a fost devansat. Aceste întârzieri au dus la penalități uriașe. „Referitor la valoarea penalităților, la acest moment, acestea însumează cca. 60 milioane euro. Plata penalităților este disputată în instanță”, au mai precizat oficialii Metrorex în exclusivitate pentru Gândul. Mai mult, trenurile Alstom au fost implicate în câteva incidente. Ultimul dintre ele s-a consumat în luna februarie, când, în timpul unor teste, mecanicul Metrorex a rămas în mână cu butonul pentru frâna de siguranță. Potrivit unui document intrat în posesia Gândul, ca urmare a acestui incident, cei de la Alstom au decis să interzică „orice deplasare în regim de tracțiune proprie a acestor trenuri până la elucidarea cauzei defectării butonului «Frâna de Siguranță»”. De asemenea, anul trecut, în martie, pe Magistrala 2 de Metrou, garnitura „Ilfov” circula cu viteza de 80 km/oră de la stația Pipera spre stația Tudor Arghezi, moment în care, între stațiile Aurel Vlaicu și Aviatorilor, s-au smuls patru captatori de la vagoanele M2 și MP2 și un capac de la panoul de frână de la R2. Caracteristicile noilor trenuri: au caroserie din oţel inoxidabil; 114 metri lungime şi 3 metri lăţime; asigură o capacitate totală de 1.200 de pasageri per tren; fiecare tren cu 6 vagoane are 216 locuri într-o dispunere longitudinală; asigură două zone speciale de acces destinate pasagerilor cu dizabilităţi; au aer condiționat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Noul metrou Alstom, incident pe Magistrala 2. I-au sărit captatorii la 80 de km pe oră, între Aviatorilor și Aurel Vlaicu, când se afla în teste Explicațiile halucinante oferite de Alstom, producătorul metrourilor care nu circulă, după ce Gândul a dezvăluit că mecanicii Metrorex au rămas în mână cu maneta pentru frâna de siguranță. „Sunt incidente normale în etapa de testare”
Premierul demis Ilie Bolojan inaugurează începeri de lucrări la un spital din Cluj. Ce transmite
Ilie Bolojan a anunțat semnarea contractului pentru construcția Spitalului Regional de Urgență Cluj. Premierul interimar a precizat că investiția a depășit valoarea de 3,3 miliarde de lei, iar banii provin din fonduri europene prin Programul Sănătate. Sursa foto: Facebook „Astăzi s-a semnat, după mulți ani de întârzieri, contractul pentru execuția lucrărilor la Spitalul Regional de Urgență Cluj, un proiect major de infrastructură medicală pentru regiunea de Nord-Vest și pentru România,” a transmis acesta pe Facebook. Infrastructură completă Premierul interimar a precizat că unitatea reprezintă o investiție majoră de infrastructură medicală pentru regiunea Nord-Vest și pentru întreaga țară. „Ca locuitor al regiunii de Nord-Vest, mă bucur că medicii clujeni care și-au dovedit profesionalismul de-a lungul anilor vor avea, în sfârșit, infrastructura și echipamentele medicale pentru tratarea pacienților pe măsura competenței acestora. Noul spital va asigura condiții de tratament la cele mai înalte standarde în beneficiul pacienților din regiune.” Dotări la standarde înalte Bolojan a oferit detalii și despre dotările viitoarei clădiri. „Spitalul Regional de Urgență Cluj va fi o unitate medicală modernă, cu 849 de paturi, un bloc operator complex, ambulatoriu integrat și centre multidisciplinare care vor permite tratarea eficientă a pacienților. Va include 106 paturi ATI (pentru adulți, copii, neonatologie și pacienți cu arsuri grave), 71 de cabinete ambulatorii, 11 clinici și 22 de săli de operație, organizate astfel încât pacienții să beneficieze de îngrijire rapidă și coordonată între specialități.” Proiect de miliarde de lei Acesta a explicat că finanțarea totală a proiectului a depășit 3,3 miliarde de lei și a fost asigurat din fonduri europene prin Programul Sănătate. „Valoarea totală a proiectului este de peste 3,3 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene prin Programul Sănătate. Lucrările au un termen de execuție de 40 de luni, iar proiectul trebuie finalizat până în decembrie 2029.” Interdicția telefoanelor în școli nu aduce note mai mari. Rezultatele surprinzătoare ale unui studiu realizat în SUA Consumul continuă să se prăbușească în România din cauza creșterilor de taxe și austerității. Date oficiale ChatGPT a ajuns în facultăți. Cum folosesc studenții Inteligența Artificială și ce spun profesorii și psihologii