Etichetă: zona euro

Nicușor Dan readuce aderarea la euro în prim-plan după decizia Moodys: Există un acord de principiu între partide

„Moody’s a confirmat pașii importanți pe care România i-a făcut în ultimul an ca să își echilibreze finanțele publice și să reducă cheltuielile”, a transmis Nicușor Dan după anunțul agenției de rating. Președintele susține că păstrarea României în categoria „recomandat investițiilor” este rezultatul unui efort comun al instituțiilor statului, populației și mediului de afaceri. Potrivit acestuia, evaluările agențiilor internaționale de rating au efecte directe asupra economiei, întrucât influențează costurile la care statul se împrumută, încrederea investitorilor și perspectivele pentru investiții și noi locuri de muncă. Nicușor Dan atrage însă atenția că presiunile asupra finanțelor publice nu au dispărut. „Totuși, perspectiva rămâne rezervată, pentru că mai avem mult de muncă în următoarea perioadă”, a spus șeful statului. El arată că Moody’s, la fel ca Fitch, insistă asupra necesității ca România să aibă până la finalul anului un buget pentru 2027 agreat politic și susținut de măsuri care să limiteze creșterea cheltuielilor statului. Președintele spune că revenirea economiei pe creștere trebuie să fie susținută prin accelerarea investițiilor, stimularea mediului privat, îmbunătățirea managementului companiilor de stat și asigurarea predictibilității fiscale. Nicușor Dan vorbește din nou despre aderarea la euro Șeful statului a revenit și asupra discuțiilor privind adoptarea monedei euro, după reacțiile apărute în spațiul public în ultimele zile. Nicușor Dan afirmă că există „un acord de principiu” între partide pentru ca România să își asume din nou în mod concret obiectivul aderării la zona euro, dar subliniază că procesul este unul de durată și va necesita dezbateri și pregătire. „Există un acord de principiu al partidelor ca țara noastră să revină la o asumare concretă a acestui obiectiv, însă acesta este un proces de durată care trebuie prioritizat și în cadrul căruia vom face toate dezbaterile necesare”, a transmis președintele. În final, Nicușor Dan a făcut apel la partidele politice să lase în plan secund disputele electorale și interesele de partid. „Toate aceste obiective pot fi atinse doar dacă partidele renunță la agendele politice și la discursul electoral și lucrează pentru cetățenii care i-au ales”, a afirmat șeful statului. „Am încredere că România poate să ducă la bun sfârșit reformele asumate”, a conchis Nicușor Dan.

Mesaj puternic al lui Nicușor Dan către partide după verdictul Moodys: Renunțați la agendele politice și la discursul electoral

„Toate aceste obiective pot fi atinse doar dacă partidele renunță la agendele politice și la discursul electoral și lucrează pentru cetățenii care i-au ales”, a transmis Nicușor Dan. Șeful statului spune că România are în față câteva decizii majore, de la pregătirea bugetului pentru 2027 și limitarea creșterii cheltuielilor publice până la relansarea economiei și asumarea, pe termen lung, a obiectivului aderării la zona euro. „Toate națiunile care progresează pun mai presus de orice siglă de partid interesul comun al oamenilor și al țării”, a subliniat președintele. Mesajul vine în contextul în care Moody’s a confirmat ratingul României în categoria „investment grade”. Nicușor Dan consideră că decizia agenției validează măsurile luate pentru echilibrarea finanțelor publice, însă avertizează că situația rămâne fragilă. „Perspectiva rămâne rezervată, pentru că mai avem mult de muncă în următoarea perioadă”, a transmis acesta. Președintele arată că atât Moody’s, cât și Fitch pun accent pe necesitatea unui buget pentru 2027 agreat până la sfârșitul acestui an și pe adoptarea unor măsuri care să țină sub control cheltuielile statului. În paralel, Nicușor Dan cere accelerarea investițiilor, susținerea mediului privat, management performant în companiile de stat și predictibilitate fiscală. Șeful statului a reluat și tema aderării României la euro, afirmând că există un acord de principiu între partide pentru revenirea la o asumare concretă a acestui obiectiv. „Am încredere că România poate să ducă la bun sfârșit reformele asumate”, a încheiat Nicușor Dan.

Când a fost România cel mai aproape de zona euro

Luat de valul optimismului după decizia Fitch de a menține ratingul României în categoria recomandată investițiilor, președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro. Șeful statului a spus că viitorul Executiv, împreună cu BNR, va elabora o foaie de parcurs care să stabilească pașii necesari pentru aderarea la zona euro în următorii ani. În prezent însă, România este mai departe de acest obiectiv decât era în urmă cu un deceniu. România s-a aflat cel mai aproape din punct de vedere tehnic de aderare la zona euro în anul 2015. În acea perioadă, Guvernul era condus de Victor Ponta, iar țara noastră îndeplinea aproape toate criteriile economice de la Maastricht, fiind necesară doar intrarea în mecanismul ERM II. În schimb, în 2026, potrivit Raportului de convergență pentru anul curent, România îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare. În 2015, deficitul bugetar era de aproximativ 0,8 din PIB, mult sub limita europeană de 3%. Datoria publică se situa la aproximativ 37-38% din PIB, sub plafonul de 60%. Inflația era foarte redusă, chiar negativă spre finalul anului, ceea ce a permis țării noastre să îndeplinească criteriul privind stabilitatea prețurilor în evaluările europene. De asemenea, dobânzile pe termen lung erau în jur de 3,6%, sub valoarea de referință. Unicul criteriu neîndeplinit era participarea la ERM II, mecanism în care o țară trebuie să rămână cel puțin doi ani, menținând stabilitatea cursului de schimb (moneda națională are voie să fluctueze cu ±15% față de cursul fixat) înainte de adoptarea euro.  Loading … Foto: envato România era aproape să adopte moneda euro În 2015, Angela Filote, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, preciza că era doar o chestiune de timp până când țara noastră urma să adere la euro. La momentul respectiv, Angela Filote declara: „Există un acord și un angajament între Uniunea Europeană și România luat deja prin tratatul de aderare a României la UE. Aderarea la euro ar putea să fie viitorul proiect major de țară. Are nevoie de un sprijin larg dincolo de diferențele ideologice care pot apărea. Avem o țintă stabilită de către Guvernul român: anul 2019. Înainte de aderarea la euro, vorbim de intrarea în mecanismul schimburilor valutare. Cum se va face? Răspunsul este previzibil: prin reforme structurale”. Angela Filote, sefa Reprezentantei Comisiei Europene, participa la conferinta „Calea României catre zona euro”, organizata de Reprezentanta Comisiei Europene si Banca Nationala, in Bucuresti, luni, 20 aprilie 2015. MIHAI DASCALESCU / MEDIAFAX FOTO Mai târziu, contextul economic s-a schimbat semnificativ. Deficitele bugetare au crescut, inflația a revenit la niveluri ridicate, iar dezechilibrele macroeconomice s-au accentuat. Când a renunțat România la adoptarea monedei euro Guvernul României a renunțat în luna aprilie a anului 2016 la obiectivul aderării la zona euro începând cu 1 ianurie 2019. La vremea respectivă, premier era Dacian Cioloș, într-un guvern tehnocrat, și nu-și putea asuma o decizie politică. În 2019, deja România era în deficit excesiv, însă mult mai puțin decât în prezent. Premierul Dacian Ciolos participa la evenimentul “Romania – Powered by Nature/RO inspirata de natura”, la Sala Dalles din Bucuresti, vineri, 27 mai 2016. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Explicațiile guvernatorului BNR În august 2025, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a argumentat că a fost o decizie politică, pentru că România a renunțat la țintele fiscale. Isărescu a spus că abia peste cinci sau șapte ani România mai poate să discute despre adoptarea monei euro, pentru că reducerea deficitului bugetar va avea nevoie de câțiva ani. „S-a renunțat la orizont în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscală, fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică. Noi am îndeplinit condițiile prin 2013, 2014, 2015. Atunci un prim-viceguvernator al Băncii Naționale a fost și ministru de Finanțe… A fost și o decizie politică, președintele Băsescu chiar își stabilise această țintă. Dar pe urmă s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj. Și mai toate partidele și guvernele care au fost nu au mai ținut la această țintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, așa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid care a venit. Și aici trebuie să se liniștească dezbaterea, pentru că toți au mers pe linia asta, să apese, mai mult sau mai puțin”, declara Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației. Mugur Isărescu prezintă Raportul trimestrial asupra inflației. Președintele Nicușor Dan anunță un acord politic pentru moneda unică Președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă, 1 august, că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro, iar viitorul Executiv, împreună cu Banca Națională a României (BNR), va elabora o foaie de parcurs care să stabilească pașii necesari pentru aderarea la zona euro în următorii ani. Declarația șefului statului a fost făcută în contextul mesajului transmis după decizia agenției Fitch de a menține ratingul României în categoria recomandată investițiilor, Nicușor Dan susținând că marile obiective strategice ale țării beneficiază de consens politic. Nicușor Dan | Foto – Mediafax Șeful statului a precizat că, indiferent de componența viitorului Guvern, aderarea la moneda unică europeană rămâne un obiectiv comun. „Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat Nicușor Dan. România, departe de adoptarea monedei euro Deși autoritățile vorbesc despre pregătirea unei foi de parcurs, evaluarea oficială a Comisiei Europene arată că România nu este, în acest moment, pregătită pentru aderarea la zona euro. Potrivit Raportului de convergență pentru 2026, publicat în luna iunie, țara noastră îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare. Comisia Europeană constată că România nu respectă criteriile privind stabilitatea prețurilor, disciplina bugetară, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung. În plus, legislația referitoare la funcționarea Băncii Naționale a României trebuie armonizată cu normele Uniunii Europene. Principalele obstacole Una dintre cele mai mari probleme este inflația. Potrivit

Aderarea Bulgariei la zona euro are semne pozitive: nu a dus la dublarea prețurilor și inflația este la un minim istoric

Nikolay Vassilev, fost ministru al Economiei din Bulgaria, a declarat – luni – că aderarea țării sale la moneda euro nu a dus la dublarea prețurilor și inflația rămâne scăzută, susținând că temerile privind creșteri bruște sunt exagerate. El a indicat cifrele recente ale inflației lunare – 0,6% în ianuarie, 0,4% în februarie și 0,7% în martie – pe care le-a descris drept foarte reduse în context istoric. Vassilev afirmă că inflația actuală este printre cele mai scăzute din ultimele decenii, mult sub nivelurile din trecut, și că, deși prețurile energiei au crescut, ele rămân sub vârfurile istorice. Acesta a precizat că ideea unei dublări generale a prețurilor legată de aderarea la zona euro este falsă, potrivit Novinite.com. FOTO – Caracter ilustrativ De asemenea, acesta consideră că măsurile de compensare nu sunt necesare în prezent și ar trebui aplicate doar în situații extreme, iar – raportat la ultimii 35 de ani de tranziție ai Bulgariei – aceste luni de iarnă reprezintă unele dintre cele mai scăzute niveluri de inflație înregistrate. A amintit, totodată – și de criza financiară din anul 1996, atunci când inflația crescuse dramatic, în contrast cu situația actuală. De asemenea, el critică schema de ajutor de 20 de euro, considerând-o ineficientă și birocratică. Nikolay Vassilev afirmă că, deși prețurile energiei au crescut, acestea rămân sub nivelurile istorice, iar măsurile de compensare nu sunt necesare în prezent. Acesta notează că statul nu poate compensa sistematic fiecare creștere de preț, considerând o astfel de abordare nesustenabilă economic. El a mai afirmat că guvernele tind să cheltuiască excesiv, fără a implementa reforme structurale, indicând un sector public supradimensionat și numeroase poziții neocupate sau ineficiente. În opinia sa, problema principală ține de deținerea de către stat a unor companii care ar trebui privatizate sau concesionate. Acesta a susținut că sectorul privat funcționează mai eficient în ceea ce privește personalul și salariile, iar ineficiențele sunt concentrate în structurile de stat. Aderarea la moneda euro, cu scandal și proteste Anul acesta, începând cu 1 ianuarie, Bulgaria a devenit a 21-a ţară care a trecut la moneda unică europeană, după aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, în iunie 2025, în Parlamentul Bulgariei au izbucnit altercații după ce Comisia Europeană a aprobat intrarea Bulgariei în zona euro. Atunci, deputați ai partidului de extremă dreapta, pro-rus, Renașterea (Revival) au blocat tribuna. Apoi, îdecembrie 2025, bulgarii au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva proiectului de buget pentru 2026, primul redactat în euro, înainte ca statul membru al Uniunii Europene să adopte moneda unică. Autorul mai recomandă: Bulgarii au deja probleme cu euro falși, după ce au trecut la moneda unică europeană de la 1 ianuarie Noile prețuri ale vinietei, după ce Bulgaria a aderat la moneda euro. Ce trebuie să știe românii care merg în vacanță sau tranzitează țara vecină Bulgaria nu era pregătită pentru trecerea la euro. Prețurile cresc în mod nejustificat, în timp ce autoritățile nu știu cum să gestioneze schimbarea Bulgaria intervine în forță pe piața energetică. Ce măsuri ia pentru a atenua creșterea rapidă a prețurilor la carburanți

Nicușor Dan: România a recuperat decalajul față de UE și vizează aderarea la OCDE și zona euro

România a înregistrat o creștere accelerată în ultimele două decenii, ajungând de la 26% din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al Uniunii Europene – în anul 2000 – la aproape 80% în prezent, notează președintele Nicușor Dan într-o postare pe X. „Aderarea României la Uniunea Europeană a fost o poveste de mare succes. Țara noastră avea un decalaj istoric față de țările dezvoltate, pe care l-a redus considerabil. În anul 2000, România avea doar 26% din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE și am ajuns astăzi aproape la 80%”, a scris Nicușor Dan. Șeful statului a subliniat că una dintre prioritățile mandatului său este reforma instituțiilor, „astfel încât acestea să poată pune bazele unei creșteri economice solide. Calitatea instituțiilor și modul în care acestea influențează prosperitatea tuturor românilor sunt esențiale”. Aderarea la OCDE și adoptarea monedei euro, două obiective majore Un alt obiectiv strategic menționat este aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în acest an. „Suntem în grafic și acest lucru se datorează în mare măsură și colaborării între partidele politice. Este o etichetă care va spune lumii că țara noastră are o guvernanță economică similară cu cele mai bogate țări”, a completat Nicușor Dan. Aderarea României la Uniunea Europeană a fost o poveste de mare succes. Țara noastră avea un decalaj istoric față de țările dezvoltate, pe care l-a redus considerabil. În anul 2000, România avea doar 26% din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE și am ajuns astăzi aproape la 80%.… pic.twitter.com/LemUPT6IN5 — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) March 31, 2026 Totodată, acesta a mai punctat faptul că trecerea la moneda euro „trebuie să fie un alt obiectiv major pentru România”. „România își dorește o Uniune Europeană mai puternică economic, cu o Piață Unică funcțională, dar ca aceste lucruri să se reflecte în venituri mai mari pentru oameni și în companii mai competitive este necesară integrarea în nucleul economiei europene. Susținem inclusiv o piață energetică unică europeană în care energia nucleară să joace un rol mai important”, a adăugat președintele. În plan regional, Nicușor Dan a reiterat sprijinul pentru Republica Moldova privind integrarea sa europeană. În plus, președintele a subliniat importanța viitorului buget european pentru perioada 2028–2034, care ar trebui „să atingă un echilibru între competitivitate și coeziune”, pentru a evita accentuarea diferențelor de dezvoltare între statele membre.

O țară europeană, unde mulți români își petrec concediile, a fost desemnată economia anului 2025 în zona euro

Săptămânalul britanic The Economist a analizat performanțele celor mai bogate 36 de țări din lume pentru a desemna „economia anului 2025”. Astfel, un stat european frecvent ales de români pentru vacanțe a ajuns în fruntea economiilor din zona euro. Clasamentul nu a atras atenția doar prin câștigător, ci și prin tendințele economice pe care le evidențiază la nivel european, notează Playtech. Portugalia, liderul economic al zonei euro în 2025 Portugalia a ocupat primul loc în clasamentul realizat de The Economist, fiind considerată economia cu cele mai bune rezultate din zona euro în 2025. Evaluarea a avut la bază mai mulți indicatori economici, printre care inflația, produsul intern brut, evoluția locurilor de muncă și datele de piață, analizate în cazul celor mai bogate 36 de state ale lumii. Sursa foto – Caracter ilustrativ: Profimedia Publicația britanică a descris economia Portugaliei ca fiind „dulce ca un pastel de nata”, o comparație simbolică inspirată de celebrul desert portughez pe bază de cremă de vanilie. FormulareA a subliniat echilibrul și consistența performanțelor economice înregistrate de țara din sud-vestul Europei. Performanța pieței și reacția investitorilor Clasamentul a evidențiat și evoluția pozitivă a pieței bursiere portugheze. Conform analizei britanice, investitorii au avut rezultate notabile, piața bursieră crescând cu peste 20% în 2025. Avansul respectiv a contribuit semnificativ la poziționarea Portugaliei în fruntea ierarhiei, într-un context economic global marcat de incertitudini. În topul realizat de The Economist, Portugalia este urmată de Irlanda și Israel, iar Spania, țara care câștigase distincția în anul precedent, se află acum pe locul patru, alături de Columbia, în timp ce Republica Cehă și Grecia completează clasamentul imediat următor. Tendința de creștere din sudul Europei Rezultatele acestui clasament scot în evidență o accelerare a creșterii economice în sudul Europei, iar articolul subliniază că mai mulți membri ai zonei euro, care au traversat dificultăți majore în anii 2010, revin acum în prim-plan. „Alți membri ai zonei euro care s-au confruntat cu dificultăți în anii 2010, inclusiv Grecia (câștigătoarea noastră în 2022 și 2023) și Spania, se numără, de asemenea, printre favorite”, se mai arată în analiza The Economist. În contrast, mai multe țări din Europa Centrală și de Est se regăsesc la coada clasamentului, Slovacia, Finlanda și Estonia fiind menționate printre economiile cu cele mai slabe performanțe în acest top. Reacția autorităților de la Lisabona Recunoașterea obținută de Portugalia a fost salutată public de premierul acestei țări, Luís Montenegro, acesta declarând pe rețelele de socializare că rezultatul clasamentului „întărește motivația guvernului de a continua pe calea care ne-a adus aici în ultimele luni”. Șeful executivului portughez a adăugat că premiul reprezintă „o recunoaștere justă a meritului și muncii asidue a poporului portughez”. „Prin reforme curajoase și prin creșterea competitivității și productivității țării vom continua să creăm locuri de muncă, să creștem salariile și să consolidăm statul social”, a mai afirmat el. Guvernul de la Lisabona estimează o creștere economică de 2% în acest an și de 2,3% anul viitor, potrivit previziunilor oficiale. Totuși, în ciuda indicatorilor pozitivi, Portugalia se confruntă cu nemulțumiri interne legate de costurile locuințelor, forța de muncă și ocuparea acesteia.

Banca Centrală Europeană se pregătește pentru posibila emisiune a euro digital

Banca Centrală Europeană se pregătește pentru o posibilă emisiune a „euro digital” până în 2029. Instituția se așteaptă ca cele 21 de state europene să adopte reglementările necesare până în 2026 și spune că pașii premergători, incluisv etapa-pilot și tranzacțiile inițiale ar putea începe de la mijlocul anului 2027. BCE susține că moneda trebuie să se adapteze la nivelul de tehnologie al societății. Proiectul euro digital are la bază o propunere legislativă înaintată de Comisia Europeană în 2023, iar recent BCE a decis să pregătească lansarea până în 2029, cu o etapă-pilot în 2027. Banca Centrală Europeană spune că 2026 va fi un an crucial pentru proiectul monedei virtuale și susține că noul „euro digital” va îndeplini cerințele tehnologice specifice secolului pentru cele 21 de țări din zona euro. Prima propunere a Băncii Centrale Europene vizează companiile și persoanele fizice care vor putea să acceseze și să plătească în continuare cu bancnote și monede euro clasice. În paralel, BCE dezvoltă o nouă generație de bancnote cu design nou, mai atractive și accesibile pentru europeni. Banca spune că bancnotele și monedele nu vor dispărea, iar oamenii vor putea să aleagă între a plăti cu bancnote și monede fizice sau cu euro digital. A doua propunere se referă la stabilirea unui cadru pentru euro digital prin care oamenii vor putea să folosească moneda atât online cât și offline. „Prin urmare, avem nevoie de o formă digitală de numerar pentru a completa bancnotele și monedele cu care suntem familiarizați. Euro digital este conceput pentru a răspunde oportunităților și provocărilor generate de această tranziție. De la troc la monede, bancnote și carduri, sistemele de plată pe care europenii s-au bazat nu au încetat niciodată să evolueze. De-a lungul istoriei, inovațiile au făcut ca aceste sisteme să devină tot mai sofisticate, eficiente și convenabile. Astăzi, tehnologia transformă societatea noastră într-un ritm extraordinar. Este firesc, așadar, ca și moneda noastră să se adapteze. Europa are nevoie de un euro digital pentru era digitală.” RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce România limitează plățile cash și chiar analizează să renunțe la banii fizici, Banca Centrală Europeană recomandă păstrarea a măcar 100 de euro, în casă, de persoană Experți BCE: Mai multă INCERTITUDINE, mai puține credite /Cum afectează politicile Administrației Trump finanțarea companiilor din Europa

Experți BCE: Mai multă incertitudine, mai puține credite /Cum afectează politicile Administrației Trump finanțarea companiilor din Europa

Firmele europene tind să intre într-un mod de așteptare ca reacție la incertitudinea generată de politicile Administrației Donald Trump, iar băncile limitează creditarea pentru a evita riscurile, avertizează experți din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE). ”Incertitudinea este o forță centrală care configurează condițiile economice. Starea de incertitudine generată de politicile Administrației Donald Trump afectează semnificativ creditarea în zona euro. Aceste lucru influențează negativ investițiile și reduce eficiența politicii monetare”, arată un raport elaborat de experți BCE – Anastasia Allayioti, Giada Bozzelli, Paola Di Casola, Caterina Mendicino, Ana Skoblar și Sofia Velasco. Perioadele de incertitudine politică ridicată exercită presiuni semnificative asupra performanțelor economice, afectând încrederea mediilor de afaceri, care amână deciziile de investiții și înăspresc condițiile de creditare. Politicile lui Trump au impact direct asupra zonei euro Președintele Donald Trump a adoptat o linie protecționistă la nivel comercial, aplicând tarife vamale inclusiv în relația cu principalii parteneri ai Statelor Unite. ”Când companiile nu sunt sigure de modul în care se modifică tarifele comerciale sau politicile economice, tind să treacă într-un mod de așteptare. În așteptarea clarității, firmele reacționează la politicile economice prin amânarea investițiilor, iar băncile limitează creditarea pentru a gestiona potențialele riscuri”, subliniază specialiștii BCE. ”Analiza noastră arată că incertitudinea politicilor economice, indiferent că provine din Europa sau din Statele Unite, poate avea impact semnificativ asupra creditării corporative în zona euro. Incertitudinea cauzată de evoluțiile monetare, fiscale, financiare sau comerciale din SUA se repercutează asupra zonei euro prin legăturile financiare și comerciale”, argumentează autorii. ”Incertitudinea economică poate influența semnificativ dinamica creditelor, investițiile și eficiența politicii monetare în zona euro. Concluzia este că incertitudinea politică, chiar dacă provine din Statele Unite, poate reduce eficiența politicii monetare din zona euro”, subliniază experții. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Un ofițer taiwanez și-a exprimat sprijinul pentru UCRAINA/ Taipeiul avertizează asupra legăturilor dintre Rusia și China Liderii țărilor europene, inclusiv Nicușor Dan, mențin sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova /AVERTISMENTUL adresat Rusiei

Oficial BCE: Economia UE și cea globală rămân reziliente, în pofida INCERTITUDINII /Proiecțiile experților confirmă stabilitatea prețurilor

Economia Uniunii Europene și cea mondială își mențin reziliența, deși impactul generat de tarifele comerciale aplicate de Administrația Donald Trump rămâne ”incert”, afirmă Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), într-un raport de evaluare. ”Economia globală încă este rezilientă, deși impactul tarifelor comerciale asupra exporturilor rămâne incert”, a declarat Isabel Schnabel la reuniunea Băncii Europene de Investiții, desfășurată în Luxemburg. Oficialul BCE a notat că economia zonei euro rămâne, deocamdată, într-o situație bună. ”Proiecțiile experților BCE confirmă stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în contextul în care economia se apropie de potențialul normal. Cererea pe plan intern și-a revenit în mod robust, în pofida mediului global marcat de provocări”, a explicat Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al BCE. Isabel Schnabel a explicat că impactul pe care situația de incertitudine internațională îl are asupra exporturilor ar putea fi ”exagerat”. Oficialul BCE a atras atenția asupra situației competitivității Uniunii Europene, subliniind că este necesară stabilitatea ratelor de schimb valutar și a tarifelor comerciale. BCE avertizează asupra situației Chinei și vrea reorientarea economiei comunitare Isabel Schnabel a atras atenția asupra stării economiei chineze și a cerut reorientarea economiei europene spre cererea internă. ”Un nou șoc cauzat de China ar necesita reechilibrarea economiei europene cu accent pe cererea internă. Normalizarea dobânzilor depozitelor bancare și echilibrarea fiscală ar trebui să susțină consumul. Expansiunea fiscală poate stimula în mod considerabil creșterea economică”, a insistat Isabel Schnabel, notând că piața muncii din zona euro rămâne într-o situație ”solidă”. BCE estimează că tarifele impuse de Trump amplifică inflația în SUA Isabel Schnabel a avertizat Administrația Donald Trump că tarifele comerciale impuse importurilor riscă să amplifice inflația în Statele Unite. ”Taxele vamale stimulează gradual inflația subzistentă în Statele Unite. În plus, din cauza conexiunilor între rețelele de aprovizionare, tarifele comerciale generează în mod clar inflație. Cu toate acestea, percepția asupra zonei euro se îmbunătățește, ceea ce relaxează condițiile financiare. Cu toate acestea, inflația în domeniul alimentar tinde să se relanseze, ceea ce generează riscuri asupra așteptărilor consumatorilor. Politica monetară ar trebui să se concentreze asupra inflației pe termen mediu”, a concluzionat Isabel Schnabel. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Kremlinul acuză NATO că este în RĂZBOI cu Rusia /Reacția Marii Britanii după pătrunderea unei drone ruse în România

Instabilitatea mondială AFECTEAZĂ semnificativ economia UE/ Specialiștii BCE avertizează asupra impactului în materie de politică monetară

Companiile europene ezită să facă investiții pe termen lung, de teama riscurilor asociate instabilității internaționale, constată experții Băncii Centrale Europene (BCE), avertizând că există un impact semnificativ și asupra politicii monetare aplicate în zona euro. ”Incertitudinea economică a fost destul de ridicată în ultima perioadă, din cauza conflictelor geopolitice și a tensiunilor comerciale. (…) Când viitorul economic este incert, firmele și familiile sunt înclinate foarte puțin să facă investiții majore și pe termen lung, ceea ce înseamnă că ar putea să nu reacționeze la reducerile dobânzilor așa cum ar face-o în circumstanțe mai previzibile”, afirmă experți din cadrul BCE – Andrea Falconio și Julian Schumacher -, într-o analiză asupra efectelor transmisiei politicii monetare în zona euro. Forța politicii monetare depinde de situația internațională Autorii constată că abordările flexibile în materie de politică monetară aplicate de BCE au un impact mai slab asupra economiei zonei euro dacă incertitudinea internațională este puternică. Media producției industriale a zonei euro este, în 2025, sub nivelul din ultimii 20 de ani, ca efect al riscurilor asociate instabilității geopolitice. ”Concluziile noastre sugerează că forța transmiterii politicii monetare depinde de gradul de incertitudine economică. Acest lucru înseamnă că, pentru atingerea efectelor intenționate, băncile centrale vor trebui să acționeze cu mai multă determinare în perioadele de incertitudine puternică. Acest lucru nu înseamnă că băncile centrale ar trebui să relaxeze sau să înăsprească politicile monetare mai agresiv în perioadele de incertitudine puternică. Condițiile economice volatile fac firmele și familiile mai ezitante în lansarea investițiilor și cheltuirea banilor indiferent de politicile băncilor centrale. Dar, deși încetinirea activităților economice coincide cu direcția dorită de băncile centrale în perioada de înăsprire politicii monetare, efectele sunt adverse comparativ cu ceea ar trebui să realizeze politica monetară”, subliniază experții BCE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Financial Times: Noul capitalism PATRIOTIC al Americii /Statele Unite tind să adopte un model economic specific Chinei