Directorul general al celei mai mari bănci din Ungaria cere adoptarea euro și predictibilitate în politicile economice

directorul-general-al-celei-mai-mari-banci-din-ungaria-cere-adoptarea-euro-si-predictibilitate-in-politicile-economice

Peter Csanyi, noul director executiv al OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, a cerut adoptarea monedei euro și încetarea luării de decizii economice ad-hoc, care au subminat încrederea investitorilor și au afectat valoarea companiilor la bursă. Ungaria, a cărei economie a suferit o recesiune după pandemia de coronavirus, s-a „decuplat” deja de Europa de Est, a declarat Peter Csanyi, care a preluat conducerea OTP Bank în mai. Tatăl său, Sandor, continuă ca președinte al OTP, după ce a renunțat la funcția de director general în aprilie, după 33 de ani. Ar fi o „mică surpriză” dacă Guvernul va fi în stare să atingă ținta de creștere economică, deja revizuită în jos, de 0,8% pentru acest an, a spus Peter Csanyi. „Cel mai important ar fi să avem un mediu economic și de reglementare previzibil”, a declarat Csanyi reporterilor joi la Budapesta. Este ceva rar în Ungaria ca un director de companie important să critice Guvernul în public, chiar și într-un mod moderat, de teamă că afacerile lor s-ar putea confrunta cu represalii, inclusiv impunerea de taxe speciale. În acest an, OTP se așteaptă să plătească taxe de 763 de milioane de dolari, cu 53% mai mult decât anul trecut. În timp ce starea de spirit „anti-sistem” este în ascensiune în Ungaria, Csanyi a spus că „știm foarte puține” despre modul în care s-ar schimba politica economică dacă Orban ar pierde puterea. Pentru a acoperi deficitul bugetar, Viktor Orban, care a tărăgănat procesul de adoptare a monedei euro, a introdus câteva taxe speciale pentru sectorul financiar. El a majorat, de asemenea, cheltuielile și a luat măsuri pentru a extinde scutirile de impozit pe venit pentru mame, înainte de alegerile de anul viitor. În sondaje, după 15 ani la putere, partidul Fidesz al lui Orban stă mai prost decât opozanții de la partidul Tisza. Liderul opoziției, Peter Magyar, al cărui partid Tisza deține un avans de două cifre în sondaje, a declarat că va relansa economia cu fonduri de la Uniunea Europeană care sunt înghețate acum din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Dobânda de referință din Ungaria și România, cea mai mare din UE OTP este activă în 11 state, majoritatea din Europa de Est și din Balcani. Croația, Slovenia și Bulgaria cumulează 39% din activele OTP. Croația și Slovenia sunt membre ale zonei euro, în timp ce Bulgaria urmează să adopte euro în 2026. Ungaria nu are o dată țintă pentru adoptarea euro, iar Viktor Orban a spus că țara nu este pregătită să adopte moneda comună. „Cred că euro este foarte dezirabil”, a spus Csanyi. „Ne-ar face bine dacă am intra în zona euro în următorii cinci-zece ani, de preferință în cinci ani”. Piețele maghiare au fost foarte volatile în ultimii ani, din cauza fluctuațiilor politicii economice, inclusiv a unei crize valutare în urma unei campanii de cheltuieli înainte de alegerile generale din 2022. Banca centrală a Ungariei a stabilizat forintul prin menținerea ratelor dobânzilor ridicate. Dobânda de referință este 6,5%, egală cu cea din România și cea mai mare din UE, notează Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Danemarca cere măsuri dure împotriva Ungariei pentru încălcarea valorilor europene. Copenhaga vrea aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE

Băncile europene vor trebui să transmită rapid datele financiare /Oficiali BCE: Integrarea modalităților de raportare va eficientiza activitățile

bancile-europene-vor-trebui-sa-transmita-rapid-datele-financiare-/oficiali-bce:-integrarea-modalitatilor-de-raportare-va-eficientiza-activitatile

Băncile din spațiul Uniunii Europene trebuie să raporteze mai rapid datele financiare, pentru a facilita procesul decizional în materie de politică monetară în zona euro, precum și activitățile de monitorizare, afirmă oficiali din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE). Autoritățile naționale și cele europene au intensificat cooperarea cu băncile pentru integrarea cerințelor de raportare în Europa. Acest lucru va reduce costurile pentru bănci și va îmbunătăți calitatea datelor, explică Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al BCE, și José Manuel Campa, președintele Autorității Bancare Europene. ”Colectarea datelor furnizate de bănci este esențială pentru autorități în acțiunile de stabilire a politicii monetare, în procesul de supraveghere și soluționare a litigiilor. Dar băncile europene sunt expuse tot mai multor cerințe de raportare din partea diverselor autorități europene și naționale. Adesea, aceste cerințe diferă: pentru bănci, această lipsă de armonizare îngreunează raportarea, iar, pentru autorități, complică analizele”, argumentează Isabel Schnabel și José Manuel Campa într-un articol publicat pe site-ul Băncii Centrale Europene. Integrarea procedurilor de raportare va facilita activitățile Pentru a armoniza procedurile, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) și Banca Centrală Europeană (BCE) au creat în 2024 Comitetul Bancar de Raportări Comune. Obiectivul inițiativei este armonizarea și simplificarea datelor statistice și intensificarea cooperării cu industria bancară. ”Inițiativa modifică fundamental abordarea în privința raportării datelor bancare. Armonizarea standardelor va reduce dificultățile de raportare și va îmbunătăți calitatea datelor. Acest lucru se aliniază inițiativei Comisiei Europene privind simplificarea și are rolul intensificării competitivității Europei. În plus, este furnizată expertiză pentru armonizarea conceptelor și a termenelor-limită, iar centralizarea datelor este îmbunătățită”, subliniază Isabel Schnabel și José Manuel Campa. Pe termen lung, Banca Centrală Europeană vizează integrarea totală a sistemelor de raportare, pentru analizarea în mod mai eficient a datelor despre credite și despre situația financiară generală, cu obiectivul reducerii riscurilor. ”Integrarea modalităților de raportare a datelor statistice va eficientiza activitățile și va îmbunătăți calitatea datelor. De asemenea, vor fi depistate cifrele inexacte și situațiile redundante”, subliniază specialiștii BCE. Foto: Profimedia Citește și: Deficitul comercial al SUA este în CREȘTERE, în pofida eforturilor președintelui Trump /Piața muncii este stabilă Companiile sunt îngrijorate de reglementările UE privind inteligența artificială /„Generează INCERTITUDINE” și afectează competitivitatea Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Inflația zonei euro este la nivelul optim vizat de BCE /Lagarde: Trebuie să rămânem vigilenți

inflatia-zonei-euro-este-la-nivelul-optim-vizat-de-bce-/lagarde:-trebuie-sa-ramanem-vigilenti

Rata anuală a inflației în zona euro a atins, în iunie, nivelul de 2,0%, considerat optim de către Banca Centrală Europeană (BCE), anunță Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat). ”Inflația anuală în zona euro urmează să fie la nivelul de 2,0% în iunie 2025, în creștere de la 1,9% în mai, conform estimărilor preliminare”, a comunicat marți Eurostat. ”Analizând principalele componente ale inflației zonei euro, serviciile ar urma să aibă cea mai puternică rată anuală în iunie (3,3%, comparativ cu 3,2% în mai), urmate de alimente, alcool și tutun (3,1%, față de 3,2% în mai), produse industriale non-energetice (0,5%, față de 0,6% în mai) și energie (-2,7%, comparativ cu -3,6% în mai)”, precizează Eurostat. Slovacia are cea mai mare inflație din zona euro (4,6%), fiind urmată de Croația (4,4%) și Letonia (4,0%). Cele mai scăzute evoluții ale prețurilor sunt în Cipru (0,5%), Franța (0,8%), Irlanda (1,6%) și Italia (1,7%). Germania are o inflație anuală de 2,0%, iar Spania de 2,2%. BCE va menține vigilența Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a salutat noile date despre inflație, dar a insistat pentru menținerea vigilenței, în scopul obținerii stabilității prețurilor pe termen lung. “Principala provocare din ultimii ani a vizat stabilizarea inflației, într-un context economic incert. Va trece ceva timp până vom aduna suficiente date pentru a fi siguri că riscurile inflaționiste au trecut. Noi ne-am încheiat activitatea, dar trebuie să rămânem vigilenți. Nu ne vom opri până nu vom readuce inflația la 2% pe termen lung”, a subliniat Christine Lagarde. Foto: Profimedia Citește și: Iranul pregătește comiterea de atacuri asupra obiectivelor evreiești din GERMANIA /Un individ suspectat de spionaj a fost arestat ANALIZĂ Bloomberg: Piețele europene devin tot mai greu de IGNORAT /Politicile lui Trump forțează investitorii să se reorienteze Trump crede că Rusia va fi forțată să oprească războiul din Ucraina /Kremlin: NATO invocă amenințarea rusă pentru a obține BANI de la cetățeni Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

BCE avertizează asupra problemelor structurale ale UE, pe fondul fragmentării sistemului geoeconomic /Conflictele comerciale creează incertitudine

bce-avertizeaza-asupra-problemelor-structurale-ale-ue,-pe-fondul-fragmentarii-sistemului-geoeconomic-/conflictele-comerciale-creeaza-incertitudine

Uniunea Europeană se confruntă cu probleme structurale și are nevoie de avansarea integrării și de acțiuni pentru stimularea creșterii economice, pe fondul incertitudinii generate de fragmentarea sistemului geoeconomic, afirmă Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene (BCE). ”Perspectivele de creștere economică la nivel mondial rămân în mare parte stabile, în pofida conflictelor comerciale, iar inflația pe termen mediu se stabilizează în jurul valorii de 2,0%. În acest context, actualul ciclu de politică monetară se apropie de final”, a declarat Isabel Schnabel, într-un discurs rostit la sediul Băncii Centrale Europene, în orașul german Frankfurt. Incertitudine privind politicile UE, în contextul tensiunilor internaționale În același timp, Isabel Schnabel a avertizat că situația geopolitică și geoeconomică este marcată de incertitudine, în special din cauza conflictelor militare și a litigiilor comerciale. ”Conflictele comerciale creează perioade de incertitudine în economie și pe piețele financiare”, a continuat Isabel Schnabel, avertizând în privința dubiilor care planează asupra politicilor economice din Statele Unite și Uniunea Europeană. Oficialul BCE estimează că ”inflația urmează să scadă temporar” înainte de a se stabiliza la ținta de 2,0% pe termen mediu. ”Prețurile la energie și ratele de schimb valutar stimulează inflația, dar pot suferi rapid modificări în ambele direcții. În acest context, previziunile privind inflația rămân fragile și trebuie monitorizate cu atenție”, a subliniat Isabel Schnabel. ”În Uniunea Europeană, noii factori de creștere economică sunt asociați rolului mai important al monedei euro pe plan internațional și performanțelor piețelor de tranzacții speculative. În același timp, potențialul de creștere economică a scăzut după criza financiară mondială, în special din cauza investițiilor slabe. Și cota de exporturi a zonei euro a scăzut constant, China fiind principalul competitor”, explică Isabel Schnabel. UE trebuie să avanseze procesul de integrare În același timp, oficialul BCE a pledat pentru avansarea integrării piețelor de capital și a segmentelor bancare ale Uniunii Europene. ”Uniunea Europeană se confruntă cu provocări structurale din cauza îmbătrânirii populației și a creșterii datoriilor publice. Inovarea este principalul mod de stimulare a creșterii economice, ceea ce necesită capital de risc. Piața unică europeană oferă oportunități majore, dar barierele comerciale interne obstrucționează creșterea economică. Rolul internațional al monedei euro rămâne puternic, dar poate fi consolidat”, a concluzionat Isabel Schnabel. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Bundestagul a aprobat un proiect al Guvernului Merz privind stimularea INVESTIȚIILOR /Opoziția este sceptică Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

BCE menține o politică monetară prudentă în ZONA EURO /Philip Lane: Există riscul reactivării inflației, din cauza problemelor fiscale și a crizelor

bce-mentine-o-politica-monetara-prudenta-in-zona-euro-/philip-lane:-exista-riscul-reactivarii-inflatiei,-din-cauza-problemelor-fiscale-si-a-crizelor

Zona euro are nevoie de menținerea unei abordări prudente în materie de politică monetară, în contextul în care încetinirea inflației riscă să fie perturbată de tensiunile internaționale, inclusiv de disputele comerciale, precum și de problemele structurale ale Uniunii Europene, afirmă Philip Lane, membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene (BCE). ”Începând de la creșterile extraordinare ale inflației din perioada 2021-2022, principala provocare în materie de politică monetară a constat în readucerea inflației la ținta stabilită. Deși media inflației este în prezent aproape de obiectivul fixat, inflația serviciilor mai are de parcurs o distanță până să se stabilizeze”, a declarat Philip Lane, în discursul rostit la Forumul Barclays-CEPR, conform Băncii Centrale Europene. Procesul de stabilizare a inflației, afectat de tensiunile geopolitice Oficialul BCE a notat că tensiunile internaționale, în special cele asociate tarifelor comerciale, afectează procesul de stabilizare a inflației. ”Problema reducerii inflației a fost depășită de o nouă serie de provocări, astfel că decidenții în materie de politică monetară trebuie să se asigure că ținta inflației este protejată în actualul mediu volatil, marcat, printre altele, de o incertitudine puternică asupra situației sistemului comercial internațional. Incertitudinea se extinde dincolo de calibrarea noilor tarife vamale, incluzând posibilitatea barierelor non-tarifare, a politicilor economice și de securitate, precum și a modificării portofoliilor investițiilor. În afară de incertitudinea politică, tensiunile internaționale, precum războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei și conflictul tragic din Orientul Mijlociu, rămân o sursă majoră de incertitudine”, a explicat Philip Lane. BCE trebuie să mențină o politică monetară dependentă de datele economice și financiare ”Reflectând aceste evoluții, anul acesta am observat o volatilitate puternică a tarifelor la energie și a cursurilor valutare. De asemenea, există volatilitate considerabilă pe piețele financiare”, a notat Philip Lane, avertizând și asupra problemelor fiscale și bugetare cu care se confruntă statele Uniunii Europene. ”Ca reacție internă la modificarea peisajului de securitate, perspectivele fiscale ale zonei euro se modifică pentru următorii ani, deficitul urmând să rămână peste nivelul de 3,0%”, a argumentat oficialul BCE, evocând și ”modificările structurale” asociate tranziției ecologice și implementării în mediile corporative a sistemelor digitale bazate pe inteligență artificială. ”Mai ales în actualele condiții de incertitudine puternică, este esențial să menținem o abordare dependentă de datele financiare la fiecare sesiune dedicată politicii monetare, fără a asuma anticipat angajamente asupra ratei dobânzilor”, a concluzionat Philip Lane. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Trump emite DUBII asupra apărării colective în cadrul NATO: „Depinde de definiție” /Președintele SUA a dezvăluit mesaje de la Mark Rutte Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

FMI: Economia zonei euro va STAGNA în absența unor măsuri urgente

fmi:-economia-zonei-euro-va-stagna-in-absenta-unor-masuri-urgente

Economia zonei euro riscă să stagneze în absența unor măsuri urgente care să contracareze încetinirea creșterii PIB, investițiile slabe și intensificarea amenințărilor geopolitice, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI). Tensiunile comerciale și cererea scăzută sufocă economia zonei euro, iar FMI se așteptată ca aceasta să înregistreze o creștere de doar 0,8% în 2025, în pofida faptului că șomajul este la un minim istoric și inflația este aproape de nivelul țintă. „Pentru a relansa productivitatea sunt necesare măsuri imediate. Fragmentarea la nivelul UE sufocă inovația și creșterea companiilor. Depășirea decalajelor se poate face prin armonizarea cadrului de reglementare, reforma piețelor de capital și mobilitatea mâinii de lucru. Aceste trei aspecte ar putea majora Produsul Intern Brut cu 3% în următorul deceniu. Pe măsură ce cresc cheltuielile cu apărarea, îmbătrânirea populației și costurile climatice, țările care beneficiază de capital ar trebui să investească. Însă țările puternic îndatorate se confruntă cu o realitate dureroasă”, transmit reprezentanții FMI, potrivit Bloomberg. Peste Europa planează riscul înrăutățirii mediului de afaceri în contextul tensiunilor comerciale cu Statele Unite. Deși sistemul bancar european este unul solid, specialiștii din cadrul FMI atrag atenția asupra societăților financiare non-bancare, care ar putea pune în pericol stabilitatea financiară a spațiului comunitar. CITEȘTE ȘI: BCE avertizează că fragmentarea geopolitică afectează prosperitatea /LAGARDE critică acțiunile comerciale „coercitive” și cere cooperare RECOMANDĂRILE FMI pentru România: Renunțarea la cota unică de impozitare a veniturilor, creșterea TVA, a accizelor și a impozitului pe dividende Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu … vezi toate articolele

BCE cere consolidarea rezilienței sistemului financiar al zonei euro /Incertitudinea afectează economia Europei

bce-cere-consolidarea-rezilientei-sistemului-financiar-al-zonei-euro-/incertitudinea-afecteaza-economia-europei

Uniunea Europeană trebuie să acționeze pentru consolidarea credibilității monedei euro pe plan mondial, afirmă Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), pledând pentru intensificarea rezilienței sistemului financiar al zonei euro, în contextul incertitudinii internaționale. ”Asistăm la modificări profunde în ordinea mondială. Piețele deschise și reglementările multilaterale se fragmentează, iar rolul dominant al dolarului american, elementul central al sistemului internațional, nu mai este sigur. Protecționismul, gândirea cu miză zero și jocurile bilaterale de putere înlocuiesc sistemul internațional bazat pe reglementări, iar incertitudinea afectează economia Europei, care este integrată profund în sistemul comercial mondial, fiind expuse riscurilor 30 de milioane de locuri de muncă”, afirmă Christine Lagarde. Modificările oferă și oportunități Europei Președintele Băncii Centrale Europene notează că schimbările geoeconomice oferă și oportunități Europei. ”Moneda euro poate să obțină un statut mondial. În prezent, euro este pe locul al doilea în privința utilizării pe plan global, reprezentând 20% din rezervele globale străine, comparativ cu 58% în cazul dolarului. Creșterea statutului euro pe plan mondial ar aduce beneficii tangibile: scăderea costurilor de împrumut, reducerea expunerilor la fluctuațiile valutare și izolarea de sancțiuni”, a argumentat Christine Lagarde. ”Pentru ca moneda euro să își atingă potențialul deplin, Europa trebuie să consolideze trei piloni: credibilitatea geopolitică, reziliența economică și integritatea juridică și instituțională”, a subliniat Christine Lagarde. UE se confruntă cu probleme structurale Christine Lagarde a notat că Uniunea Europeană se confruntă cu ”provocări structurale”, astfel că trebuie să avanseze integrarea. ”Creșterea economică rămâne la un nivel scăzut, piețele de capital sunt fragmentate și, în pofida poziției fiscale agregate puternice, Europa este în urmă în privința activelor financiare”, a explicat Christine Lagarde. ”Europa trebuie să acționeze decisiv prin definitivarea pieței unice, simplificarea reglementărilor ș construirea unei uniuni solide a piețelor de capital. Industriile strategice, precum tehnologiile ecologice și apărarea, trebuie susținute prin politici coordonate la nivelul Uniunii Europene”, a concluzionat Christine Lagarde. Foto: Profimedia Citește și: Grupul G7 susține Israelul, dar este preocupat de riscurile unei CRIZE a energiei din cauza conflictului cu Iranul ANALIZĂ Le Monde: Donald Trump, alături de liderii occidentali, în HAOSUL global /Summitul G7, marcat de diviziunile „familiei occidentale” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Băncile centrale ale partenerilor SUA au dubii asupra garanțiilor lichidităților în dolari /Statele din zona euro caută soluții alternative

bancile-centrale-ale-partenerilor-sua-au-dubii-asupra-garantiilor-lichiditatilor-in-dolari-/statele-din-zona-euro-cauta-solutii-alternative

Băncile centrale din numeroase țări încep să elaboreze planuri de urgență pentru a se proteja de fluctuațiile valorii dolarului american și de lipsa lichidităților, în situația înlocuirii lui Jerome Powell de la conducerea Rezervei Federale (Fed), comentează cotidianul Financial Times. În 1857, Banca Austriei a efectuat un transport special de argint pentru a furniza lichidități. După 30 de ani, la fel a procedat Banca Națională a Franței, aducând aur în contextul crizei financiare care afecta Marea Britanie. ”Oare este necesară asistență financiară similară în secolul 21, sub forma dolarilor? Problema este luată în considerare de băncile centrale ale anumitor țări europene și asiatice, în contextul activării liniilor de urgență pentru finanțarea instituțiilor americane în perioade de turbulențe financiare. Investitorii ar trebui să acorde atenție”, comentează Gillian Tett, în cotidianul Financial Times. Băncile centrale sunt preocupate de abordarea unilaterală a Washingtonului Motivul este că liniile de urgență au fost considerate un pilon central al sistemului financiar mondial în ultimele decenii, permițându-le băncilor centrale din Asia și Europa să aibă acces la dolari americani în perioadele de crize. Însă entitățile bancare din afara Statelor Unite nu pot tipări dolari, astfel că le va fi greu să aibă acces la lichidități de la Rezerva Federală americană (Fed) în perioadele de criză. În acest context, au apărut dubii asupra fiabilității sistemului de siguranță. Administrația Donald Trump pare determinată să reconfigureze ordinea financiară și economică mondială, prin plasarea pe primul loc a intereselor americane. Iar băncile centrale ale partenerilor SUA sunt preocupate de ce se va întâmpla atunci când se va încheia mandatul președintelui Fed, Jerome Powell, în 2026. Fed are acorduri de protecție în materie de lichidități cu băncile centrale din zona euro, Elveția, Japonia, Marea Britanie și Canada. UE analizează modalități de reducere a dependenței de dolari Uniunea Europeană a început să analizeze opțiuni de asigurare a lichidităților independent de Statele Unite. Luna trecută, Luis de Guindos, vicepreședintele Băncii Centrale Europene, s-a declarat încrezător că Fed va menține sistemele de garanții în materie de lichidități. Dar, conform unor surse, BCE le-a cerut deja băncilor să raporteze vulnerabilitățile asociate expunerilor în dolari. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Handelsblatt: Acordul comercial dintre SUA și China generează PREOCUPĂRI pentru Germania și UE /Dubii asupra credibilității Beijingului Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

BCE avertizează că fragmentarea geopolitică afectează prosperitatea /Lagarde critică acțiunile comerciale coercitive și cere cooperare

bce-avertizeaza-ca-fragmentarea-geopolitica-afecteaza-prosperitatea-/lagarde-critica-actiunile-comerciale-coercitive-si-cere-cooperare

Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), a pledat, în cursul unei vizite în China, pentru intensificarea cooperării economice la nivel internațional, avertizând asupra efectelor fragmentării sistemului comercial. ”Economia mondială s-a modificat dramatic. În ultimii ani, au apărut tensiuni comerciale, iar peisajul geopolitic tensionat face tot mai dificilă cooperarea internațională”, a afirmat Christine Lagarde, în discursul rostit la un eveniment organizat în Beijing de Banca Populară a Chinei. ”În prezent, există fricțiuni între regiuni ale căror interese geopolitice nu sunt aliniate total. În același timp, aceste regiuni sunt integrate economic tot mai mult. Problema este că, deși stimulentele pentru cooperare sunt reduse, costurile de a nu face acest lucru se amplifică. Mizele sunt mari. Dacă vrem să evităm rezultatele slabe, trebuie să acționăm cu toții în sensul susținerii cooperării globale într-o lume fragmentată”, a subliniat președintele Băncii Centrale Europene. Lipsa garanțiilor de securitate fragmentează comerțul mondial Christine Lagarde a notat că, de la sfârșitul Războiului Rece, schimburile comerciale globale avansaseră rapid, depășind 30.000 de miliarde de dolari pe an. ”Cu toate acestea, globalizarea a început să se degradeze, într-o lume în care, din ce în ce mai mult, nu toate națiunile beneficiază de aceleași garanții de securitate sau de alianțe strategice”, a atras atenția președintele BCE. ”În prezent, exporturile Uniunii Europene generează peste 2.500 de miliarde de dolari, susținând 31 de milioane de locuri de muncă. Dar erodarea alinierii între relațiile comerciale și alianțele de securitate a lăsat mai expus sistemul mondial, o vulnerabilitate observată acum în timp real”, a argumentat Christine Lagarde, explicând că, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), barierele comerciale s-au triplat începând din 2019. ”Fragmentarea este cauzată de două forțe: în primul rând, este vorba de realinierea geopolitică, iar a doua forță este percepția privind relațiile comerciale incorecte”, a subliniat președintele BCE. Lagarde: Sunt necesare soluții de cooperare Președintele BCE a avertizat că ”politicile comerciale coercitive”, o referire la tarifele impuse de Administrația SUA, ”nu reprezintă o soluție sustenabilă” la actualele tensiuni. ”Dacă suntem serioși în a ne menține prosperitatea, trebuie să găsim soluții de cooperare, indiferent de diferențele geopolitice. Acest lucru înseamnă că atât țările care au deficit, cât și cele care au surplus comercial trebuie să asume responsabilități și să acționeze prin cooperare. Toate țările trebuie să analizeze modalități de ajustare a politicilor structurale și fiscale astfel încât să reducă rolul acestora în alimentarea tensiunilor comerciale. Într-o lume fragmentată, regiunile trebuie să colaboreze pentru a susține comerțul global, care a produs prosperitate în ultimele decenii”, a concluzionat Christine Lagarde. Foto: Profimedia Citește și: Inflația tinde să se stabilizeze în Statele Unite /Trump insistă ca Fed să reducă substanțial DOBÂNZILE Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

BCE reduce din nou dobânda de referință, dar menține o abordare PRUDENTĂ, în contextul tensiunilor internaționale

bce-reduce-din-nou-dobanda-de-referinta,-dar-mentine-o-abordare-prudenta,-in-contextul-tensiunilor-internationale

Banca Centrală Europeană a decis, joi, reducerea din nou a dobânzii de referință, deși a semnalat că va menține o linie de politică monetară prudentă, în contextul tensiunilor internaționale. ”Consiliul Guvernatorilor a decis astăzi reducerea celor trei dobânzi-cheie ale BCE cu 0,25%. În mod special, decizia de reducere a instrumentului depozitelor (…) se bazează pe actualizarea evaluării situației inflației, a dinamicii inflației subzistente și a forței transmiterii politicii monetare”, a comunicat Banca Centrală Europeană. BCE notează că ”inflația se situează în jurul obiectivului pe termen mediu de 2%”, urmând să atingă nivelul de 1,6% în 2026 și de 2,0% în 2027. ”Consiliul Guvernatorilor a stabilit reducerea principalelor trei dobânzi-cheie cu 0,25%. Dobânzile instrumentului depozitelor, principalelor operațiuni de refinanțare și instrumentului marginal de creditare scad la nivelurile de 2,00%, 2,15% și 2,40% începând din 11 iunie 2025”, subliniază BCE. Politica monetară rămâne prudentă, în contextul tensiunilor comerciale ”Chiar dacă incertitudinea asociată politicilor comerciale va avea impact asupra investițiilor și exporturilor, mai ales pe termen scurt, majorarea investițiilor guvernamentale în apărare și în infrastructură va contribui la creșterea sprijinului pe termen mediu. Majorarea veniturilor reale și o piață a muncii solidă le vor permite familiilor să treacă la cheltuieli suplimentare. Alături de condițiile financiare mai favorabile, acest lucru ar face economia mai rezilientă la șocurile mondiale”, subliniază BCE. ”Consiliul Guvernatorilor BCE este determinat să asigure că inflația se va stabiliza sustenabil în jurul țintei de 2,0% pe termen mediu. Mai ales în actualele condiții de incertitudine excepțională, abordarea monetară va fi dependentă de datele economice și financiare. Consiliul Guvernatorilor nu se angajează să urmeze o linie de politică monetară prestabilită”, a argumentat BCE. Foto: Profimedia Citește și: Kremlinul confirmă disponibilitatea lui PUTIN de a participa la negocierile dintre SUA și Iran /„Suntem pregătiți să facilităm” ANALIZĂ Bloomberg: FRUSTRAREA lui Trump în legătură cu atitudinea lui Xi Jinping accentuează impasul în disputa comercială SUA-China Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele