Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis joi că sesizat Curtea Constituțională a României, după ce Parlamentul a adoptat, legea prin care românii pot retrage doar 30% din pensia privată, iar restul sumei este eșalonată pe opt ani.
Judecătorii ÎCCJ au decis să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu Legea privind plata pensiilor private, care aduce modificări legate de plata pensiilor din Pilonul 2 și Pilonul 3. Decizia ÎCCJ a fost luată în unanimitate de cei 92 de judecătorii.
Purtătorului de cuvânt al ICCJ Victor Alistar a transmis o declarație oficială referitor la sesizarea CCR.
„Au fost convocate Secţiile Unite ale ICCJ, care au luat în dezbatere prevederile Legii privind plata pensiilor private şi au hotărât în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare.
Demersul este exclusiv în interesul cetăţenilor dat fiind dreptul acestora de a avea o lege clară, previzibilă cu privire la drepturile lor de pensie.Este în interesul societăţii ca legea să fie examinată de Curte înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecţii în raport cu legea fundamentală acestea să fie făcute înainte de a genera efecte majore asupra cetăţenilor”, a precizat Victor Alistar.
Care sunt obiecțiile judecătorilor ÎCCJ la legea pensiilor private
„Aspectele de neconstituționalitate ridicate sunt următoarele:
1. Încălcarea dreptului de proprietate garantat de art. 44 şi a principiului proporţionalităţii prevăzut de art. 53 Constituţie
Astfel,
• obligarea titularilor care îndeplinesc condiţiile pentru deschiderea dreptului la pensie privată să încheie contract de plată cu un fond de plată autorizat
• lipsirea acestuia de posibilitatea de a-şi retrage integral activul personal
• limitarea cuantumului avansului din pensie care poate fi primit ca plată unică de către participant,
• restrângerea libertăţii de stabilire a cuantumului pensiei lunare”, se precizează în doscument.
„Măsuri care reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate privată al cetăţenilor”
„Sunt măsuri care reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate privată al cetăţenilor, pentru că toate acestea sunt o obligaţie şi nu o opţiune la dispoziţia lor ca proprietari.
Sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, recunoscută expres prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a putea dispune de aceste active.
Prin modificările aduse prin art. 55 şi art. 60, legiuitorul a introdus limitări semnificative ale dreptului de dispoziţie a! participantului asupra propriului cont, fie prin restrângerea accesului la sumele acumulate, fie prin modificarea condiţiilor de retragere sau transfer. O asemenea ingerinţă constituie o atingere adusă substanţei dreptului de proprietate, contravenind art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, precum şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.
Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Beyeler c. Italia, 2000; Kopecky c. Slovacia, 2004), orice ingerinţă a statului asupra proprietăţii trebuie sa fie:
• prevăzută de lege,
• să urmărească un scop legitim de interes public,
• şi să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.
În lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. În plus, Curtea Constituţională a României a stabilit, prin Decizia nr. 871/2010, că „dreptul de proprietate privată, odată dobândit, nu poate fi limitat prin intervenţii arbitrare ale legiuitorului, indiferent de forma bunului asupra căruia poartă”. Prin urmare, dispoziţiile contestate contravin protecţiei constituţionale şi convenţionale a dreptului de proprietate privată.
2. Încălcarea principiului legalităţii, al securității raporturilor juridice şi al încrederii legitime, prevăzute de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie.
Astfel,
• Sunt utilizate trimiteri generale la cadrul de reglementare primară si secundară, fără să fie clară pentru cetăţeni şi practicieni care este trimiterea expresă normativă în lege.
• Legea nu are prevederi clare privind situaţiile juridice tranzitorii adică ce se întâmplă cu situaţiile anterioare adoptării legii, pentru a crea un cadrul clar şi coerent pentru subiecţii legii, adică proprietarii sumelor acumulate ca drept la pensie.
Neclaritatea legii este un viciu de constituţionalitate constat sancţionat de Curte, pentru că el afectează atât securitatea juridică cât şi dreptul cetăţenilor.
De aceea este vital ca actele normative cu impact major care afectează aproape toată populaţia tării să fie examinate şi să intre în vigoare numai după ce au rectificate aspectele de neconstituționalitate”, se precizează în comunicat.
FOTO: Gândul/ Envato
Recomandarea autorului:
- Față în față cu ministrul Justiției. Pleacă Guvernul dacă legea pensionării magistraților pică la CCR? / Despre actualizarea taxelor de timbre / Inteligența artificială intră în penitenciare
- Pilonul 2 de pensii îi încaieră pe influencerii Guran – Guda
- Cum se vor împărți banii din Pilonul 2 la intrarea la PENSIE. Exemple de calcul pe baza actualului proiect de lege de plată a pensiilor private
