Paul Doyle, în vârstă de 54 de ani, a primit o pedeapsă de 21 de ani și șase luni de închisoare, marți, la Curtea Coroanei din Liverpool, potrivit The Guardian.
Poliția din Merseyside a declarat că a fost „un miracol” că nimeni nu a murit. Consideră că Doyle, tată a trei copii, și-a folosit mașina „ca pe o armă”, într-un acces de furie, la parada organizată pe 26 mai 2025 pentru sărbătorirea titlului câștigat de Liverpool în Premier League.
Imagini surprinse de camera de bord a mașinii – un Ford Galaxy de aproximativ două tone – arată cum Doyle accelerează agresiv spre mulțime. El a lovit 134 de persoane în doar două minute. Unele victime au suferit răni care le-au schimbat viața, iar multe au rămas profund traumatizate.
Doyle, din Aintree, Liverpool, le-a spus inițial polițiștilor că a acționat în „panică oarbă”. Totodată, s-ar fi temut pentru viața sa după ce ar fi văzut un suporter cu un cuțit. Această versiune a fost însă infirmată de anchetatori. El a pledat vinovat încă din prima zi a procesului, luna trecută, pentru 31 de infracțiuni comise asupra a 21 de adulți și opt copii.
Faptele lui Doyle au provocat „groază la o scară nemaiîntâlnită”
La pronunțarea sentinței, judecătorul a afirmat că faptele lui Doyle au provocat „groază la o scară nemaiîntâlnită până acum de această instanță”.
Judecătorul a precizat că imaginile video demonstrează că Doyle nu a acționat din frică sau panică. Ci a acționat dintr-o „furie inexplicabilă și necontrolată”, adăugând că „disprețul său față de viața umană sfidează orice înțelegere normală”.
Potrivit instanței Doyle avea mai multe condamnări în anii ’90 – inclusiv una pentru smulgerea unei urechi într-o bătaie într-un pub. Însă, nu mai avusese probleme cu legea timp de aproape 30 de ani înainte de acest incident.
Printre victime se numără persoane cu vârste cuprinse între șase luni și 77 de ani. Inclusiv o supraviețuitoare a atentatului de la Manchester Arena din 2017, care a declarat că evenimentul i-a redeschis traume vechi.
Apărarea a susținut că Doyle este „îngrozit” de faptele sale și „regretă profund” ceea ce s-a întâmplat, însă instanța a considerat gravitatea faptelor ca fiind determinantă în stabilirea pedepsei.
