Un document strict secret, redactat de CIA (Agenția Centrală de Informații), în 1983, preconiza, cu argumente de o exactitate uluitoare, prăbușirea inevitabilă a lui Nicolae Ceaușescu. Documentul a fost desecretizat abia în 2011 și oferă o imagine complexă a modului în care ultimul lider comunist al României era perceput de către americani.
Raportul Agenției de Informații a SUA nota, în 1983, că poziția de lider a lui Nicolae Ceaușescu se va deteriora în contextul unei economii precare, a lipsei ajutorului extern, precum și a creșterii tensiunilor sociale, din cauza scăderii nivelului de trai.
Nicolae Ceaușescu (1918-1989) Foto: Profimedia
Controlul exercitat de Securitate, manifestat prin abuzuri și acțiuni opresive asupra populației, dar și a întregului aparat de partid, joacă un rol esențial în declinul regimului ceaușist, potrivit documentului.
Acoliții săi loiali, premierul Constantin Dăscălescu, Tudor Postelnicu, ministrul de Interne, Emil Bobu, sau Iosif Banc, sunt de asemenea menționați de CIA, ca posibili trădători ai lui Nicolae Ceaușescu.
Economia în declin și scăderea nivelului de trai vor duce la prăbușirea regimului ceaușist
Măsurile de austeritate si scaderea nivelului de trai ar urma să adâncească nemulțumirea populației, notează CIA în raport. La toate acestea se adaugă politicile dure si opresive menite să exercite controlul asupra populației.
„Ar putea declanșa o revoltă socială la scară largă, pe care Ceaușescu ar putea avea dificultăți în a o suprima” este menționat în documentul CIA.
„Cea mai dificilă problemă a lui Ceaușescu este declinul constant al economiei, intensificat de măsurile de austeritate menite să rezolve problemele grave ale României.
Consumatorii au suportat cel mai mult impactul programului de austeritate. Lipsa de alimente, în special de carne, făină, zahăr și produse lactate, este cea mai gravă de la începutul anilor 1950. Venitul net a scăzut pentru prima dată în istoria recentă.
Deficitul de energie a perturbat activitatea și a cauzat dificultăți pe scară largă, iar condițiile de muncă s-au înrăutățit ca urmare a creșterii normei de lucru, a reducerilor salariale și a penalităților mai mari pentru absenteism”, mai precizează raportul agenților CIA.
„Există motive să credem că situația s-ar putea agrava mult în această iarnă. Rapoartele despre seceta de la începutul anului și indiciile că deficitul de combustibil a împiedicat desfășurarea activităților agricole sugerează că aprovizionarea cu alimente va fi insuficientă.
Restricțiile impuse la începutul anului privind comercializarea privată a bunurilor agricole au redus disponibilitatea produselor agricole, iar importurile de alimente au fost reduse”, menționează agenții CIA.
„Deficitul de energie se agravează, în mare parte ca urmare a reducerii semnificative a producției hidroelectrice și a problemelor legate de aprovizionarea cu gaze naturale. Regimul a ordonat o reducere cu 50% a întregului consum intern de energie care nu este legat direct de producție.
Acest lucru va afecta direct confortul majorității românilor în această iarnă; chiar dacă este disponibilă energie pentru încălzirea locuințelor, creșterile recente ale prețurilor la energie vor reduce semnificativ nivelul de trai.
Noile măsuri ar putea reduce brusc veniturile lucrătorilor în lunile de iarnă, când deficitul de energie și materii prime va asigura practic că obiectivele de producție prea optimiste din majoritatea sectoarelor economiei nu vor fi atinse”, menționează documentul CIA.
Decembrie 1989, București Foto: Profimedia
Într-adevăr, la momentul izbucnirii Revoluției în decembrie 1989, România se găsea într-o criză economică și socială.
Raționalizarea alimentelor de bază, pâinea, făina, mălai, a exercitat o presiune psihologică și polițienească asupra cetățenilor. Ceaușescu a decis adoptarea unor măsuri restrictive: creșterea exporturilor, surse paralele de producere a energiei, înlăturarea venitului salarial minim garantat – element fundamental al legislației socialiste.
Proprietatea de stat, acest „bun al întregului popor”, devenise o noțiune abstractă, golită de orice reglementare morală.
Securitatea, punctul forte al lui Ceaușescu la cârma țării
Ceaușescu este descris de agenții CIA drept un lider „viclean și nemilos”, care și-a așezat „subordonații loiali” in poziții cheie, pentru a-și exercita controlul asupra partidului si a guvernului. Aceste atribute îl vor ajuta să „supraviețuiască” la cârma țării în următoarele 12 luni.
Unul dintre principalele atuuri ale lui Nicolae Ceaușescu, după cum apare in raportul CIA, este „Securitatea”, un organism represiv care inspira teamă atât demnitarilor cat si cetățenilor de rând.
„Puterea și loialitatea forțelor de securitate reprezintă un mare avantaj pentru Ceaușescu. Prin rețeaua omniprezentă de informatori, „Securitatea” a reușit să mențină control absolut asupra cetățenilor.
În ciuda lipsurilor, populația rămâne precaută, dezbinată și, în general, reticentă în ceea ce privește o posibilă revoltă împotriva autorităților”, notează raportul CIA.
Până la sfârșitul anilor 1980, Ceaușescu transformase România într-un stat polițienesc. Instituțiile și organizațiile, chiar și Partidul comunist însuși fuseseră transformate în instrumente ale puterii. Securitatea devenise complet supusă autorității lui Nicolae Ceaușescu. În acest timp, oamenii de rând suportau tot mai greu traiul dur și auster.
Ceaușescu va încerca să găsească țapi ispășitori
Agenții americani notează că relațiile de la vârful Puterii vor fi tot mai volatile, pe fundalul izbucnirii revoltelor sociale, iar Ceaușescu va căuta trădători în cercul său de apropiați.
„Pe măsură ce condițiile sociale se deteriorează, este probabil ca diviziunile din cadrul conducerii să se accentueze, iar nemulțumirea birocraților să crească.
La rândul său, Ceaușescu se va baza probabil și mai mult decât în prezent pe aparatul de securitate și ar putea căuta țapi ispășitori printre subordonații săi pentru propriile eșecuri politice.
În astfel de condiții – dificultăți economice severe, tulburări populare serioase și încercări ale lui Ceaușescu de a sacrifica alte persoane din conducere – o mișcare de înlăturare a lui Ceaușescu ar fi cea mai probabilă”, e menționat în documentul CIA.
La 17 decembrie are loc o ședință a Comitetului Politic Executiv (CPEx), organul care avea ca scop conducerea partidului între plenare, în care Ceaușescu se simțea amenințat de posibilul amestec al „agenturilor străine” în treburile interne ale țării și dă vina pe Tudor Postelnicu, ministru de Interne, Iulian Vlad, comandantul Securității, și pe Vasile Milea, ministrul Apărării Naționale, pentru gestionarea situației de la Timișoara.
Nicolae Ceaușescu era convins că este victima unui complot.
„La Timişoara au avut loc unele evenimente, care s-au reluat astăzi la prânz …Aici este amestecul cercurilor din afară, a cercurilor străine de spionaj, începând cu Budapesta …De altfel, este cunoscut şi faptul că atât în Răsărit, cât şi în Apus toţi discută că în România ar trebui să se schimbe lucrurile.
Şi-au propus şi cei din Răsărit, şi cei din Apus să schimbe şi folosesc orice…. O serie de elemente declasate s-au adunat din nou şi au provocat dezordine (…). Sunt acţiuni puse la cale atât din Est cât şi din Vest, care s-au unit pentru a distruge socialismul”, este menționat în Stenograma şedinţei CPEx din 17.12.1989.
Ceaușescu va fi trădat de cineva din interior
În perspectiva agenților secreți americani, principalii actori din anturajul de putere al lui Ceaușescu, care ar fi putut complota propriului lider, sunt premierul Constantin Dăscălescu, descris ca un „candidat formidabil”, ministrul de Interne Tudor Postelnicu, vicepremierul Emil Bobu, sau Iosif Banc.
„Credem că o provocare credibilă la adresa lui Ceaușescu ar putea fi lansată doar de, sau cel puțin cu cooperarea, unor persoane din cercul său apropiat sau din apropierea acestuia.
Datorită precauțiilor pe care Ceaușescu le-a luat pentru a identifica și înlătura suspecții oponenți, o acțiune de succes împotriva sa ar trebui probabil să fie bine deghizată, bine planificată și executată cu rapiditate și, probabil, cu forță”, notează documentul Top Secret al CIA.
„Cei mai probabili jucători:
- Constantin Dăscălescu „un candidat formidabil” (premier
- Tudor Postelnicu, ministru de Interne.
- Ilie Verdet, secretar de partid și un aliat vechi al lui Ceaușescu.
- Emil Bobu un obstacol în calea oricărei acțiuni împotriva lui Ceaușescu, care nu l-ar include pe el.
- Iosif Banc, un personaj puternic, dar marele său dezavantaj este originea maghiară”, notează raportul CIA.
- Constantin Olteanu, (ministru al Apărării în perioada 1980-1985)
- George Homoșteanu, (ministru de Interne în perioada 1978-1987)
Oficialii de rang înalt care l-au trădat pe Ceaușescu
- Ion Ioniță, fost ministru al Apărării Naționale
Prima încercare de răsturnare a lui Nicolae Ceaușescu ar fi fost, de fapt, pusă la cale de Ion Ioniță, fost ministru al Apărării Naționale, în perioada 1966-1976, și general în armată. Acesta a decedat în 1987 și a fost îngropat fără onoruri militare.
„A fost o încercare de conspirație, pionul principal fiind Ion Ioniță, fostul ministru al Armatei”, a declarat istoricul Lavinia Betea în emisiunea „Ai aflat, cu Ionuț Cristache„.
- Ministrul Apărării, generalul Vasile Milea
Ministrul Apărării, generalul Vasile Milea, pe care însuși Ceaușescu îl promovase în funcție, a fost unul dintre oamenii de la vârful aparatului de partid, care l-au trădat pe Nicolae Ceaușescu.
La 17 decembrie 1989, Ceauşescu l-a acuzat pe Milea de trădare, laşitate şi nerespectarea ordinelor de a trage împotriva mulţimii.
Cinci zile mai târziu, după o întâlnire cu liderul comunist, Vasile Milea a murit în jurul orei 14:00 la Spitalul Elias. Potrivit anunțului de la vremea respectivă, generalul Milea s-ar fi sinucis prin împușcare în sediul Comitetului Central al PCR. Nu este însă exclus ca acesta să fi fost omorât.
Știrea a fost transmisă la posturile de radio şi televiziune:
„Vă informăm că ministrul Forţelor Armate a acţionat ca un trădător, împotriva independenţei şi suveranităţii României şi, dându-şi seama că este descoperit, s-a sinucis“.
- Generalul Marin Neagoe, şeful Direcţiei a V-a a Securităţii
Cel care a decis să-l sfideze pe Ceașescu în decembrie 1989 a fost Generalul Marin Neagoe, şeful Direcţiei a V-a a Securităţii (Direcţia de protecţie şi pază). Acesta a dat o declarație în fața Comisiei Senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, care a activat între 1990-1992; 1992-1996.
„Eu luasem măsuri de dimineaţă, pentru că ştiam că lumea va veni şi că se va întâmpla ceva când vor veni oamenii care voiau să intre în Comitetul Central. Pe 22 dimineaţa am chemat oamenii mei şi le-am spus să nu tragă şi să lase oamenii să intre. Când am dat ordin dimineaţa la 7 să nu se tragă, eu ştiam că vin întreprinderile peste noi”, a declarat Eugen Neagoe, fost şef al Direcţiei a V-a a Securităţii.
FOTO: captură CIA.gov/ Profimedia
Recomandarea autorului:
- Dacă Băsescu a condamnat comunismul, USR vrea să-i dea cu executare: până la 10 ani de închisoare, pentru cultul lui Ceaușescu, secera și ciocanul sau cravata de pionier
- Planul de asasinare a lui Ceaușescu din 23 august 1988. Cine era în spatele inițiativei care, dacă ar fi reușit, ar fi putut evita Revoluția din 1989
- De ce a participat Măgureanu la execuția lui Ceaușescu? Lavinia Betea: „A fost trimis ca delegat special al lui Ion Iliescu”
