Peste 200 de pacienți au fost internați la Spitalul de Boli Infecțioase Sf. Parascheva din Iași cu gripă de tip A și B

În cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași, au fost spitalizați peste 200 de pacienți diagnosticați cu gripă de tip A și B

Virozele respiratorii reprezintă cele mai frecvente afecțiuni, întâlnite atât la copii, cât și la adulți o dată cu venirea sezonului rece. Acestea afectează în special tractul respirator superior, cu precădere sinusurile și mucoasa faringiană, însă, câteodată, acestea se pot localiza și la nivelul tractului respirator inferior. Receptivitatea este generală. Cu toate acestea, persoanele cele mai predispuse la contactarea infecției sunt cele care frecventează colectivitățile.

Peste 200 de pacienți au fost internați la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași cu gripă de tip A și B

În cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase ,,Sfânta Parascheva” din Iași, de la începutul sezonului de gripă au fost spitalizați 223 de pacienți diagnosticați cu gripă de tip A sau B. La momentul actual fiind spitalizați 43 de pacienți diagnosticați cu aceeași patologie, 23 dintre aceștia fiind de sex feminin.

Precizăm faptul că sezonul rece este marcat și de prezența gripei. Aceasta reprezintă o patologie infecțioasă acută, foarte contagioasă, determinată de virusurile gripale care afectează căile respiratorii superioare și/sau inferioare și care asociază semne sistemice de boală, precum febră, frisoane și mioartralgii. Gripa sezonieră nu trebuie confundată cu viroza respiratorie, care este produsă în principal de rinovirusuri și care afectează exclusiv mucoasa rinofaringiană, cu o durată autolimitată și care nu asociază semne sistemice de boală.

„Incubația gripei este scurtă, fiind în medie de 48 de ore. Aceasta debutează prin sindrom infecțios, manifestat prin febră înaltă (39-40 °C), alterarea stării generale, astenie fizică, frisoane), dar și prin sindromul algic, manifestat prin cefalee intensă frontală și mioartralgii. După 2-3 zile de la debutul bolii, pacientul asociază tuse inițial seacă, ulterior aceasta devenind productivă. Aceasta durează de obicei 3-4 zile după dispariția sindromului febril, dar poate persista până la 3-4 săptămâni chiar și în absența suprainfecției bacteriene.

Diagnosticul de gripă se bazează pe criterii epidemiologice (contact cu alte persoane confirmate cu gripă), pe criterii clinice (simptomatologia specifică), dar și pe criterii de laborator, care constau în efectuarea unui test rapid de detectare a antigenelor virale gripale.

Cea mai bună modalitate de prevenție a gripei este efectuarea vaccinului antigripal, care se realizează anual, la începutul sezonului rece. Recomandarea de vaccinare este făcută de către medicul infecționist sau de către medicul de familie. Pe lângă vaccinare, se recomandă respectarea măsurilor de protecție nespecifice, precum spălarea mâinilor cu apă și săpun, precum și purtarea măștii de protecție în prezența altor persoane bolnave”, a precizat dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași.

Care sunt primele simptome

Debutul simptomatologiei este cu stare generală alterată, fatigabilitate. Ulterior, pacienții asociază cefalee, rinoree apoasă sau obstrucție nazală, odinofagie, disfagie, disfonie și congestie conjunctivală. Alte simptome des întâlnite în cadrul acestei patologii sunt febra și tusea seacă. Simptomatologia durează cel mai frecvent între 5 și 10 zile, persistența febrei pe o durată mai lungă de timp semnificând cel mai adesea suprainfecție bacteriană.

„În vederea unui diagnostic corect este necesar ca fiecare persoană care prezintă simptomele mai sus menționate să se prezinte la medicul infecționist sau la medicul de familie. Se vor efectua analize standard, precum hemoleucograma și teste rapide de detectare a virusurilor gripale, coronavirus și virus sincițial respirator. În cadrul hemoleucogramei, creșterea numărului de limfocite semnifică cel mai adesea o infecție virală. Totodată, medicul va recomanda efectuarea unei radiografii toracice, unde, în cazul unei afectări virale, se va obiectiva accentuarea desenului pulmonar sau prezența infiltratului interstițial. În cazul unei viroze respiratorii, tratamentul va fi prescris de către medic, automedicația nefiind recomandată în niciun caz. Acesta va cuprinde în general medicație simptomatică, dată fiind etiologia virală, cuprinzând antalgice, antipiretice și antitusive. În cazul unei suprainfecții bacteriene este necesar tratament antibiotic care să acopere germenul cel mai probabil implicat”, a mai precizat dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași.