Întâi de toate, hai să vedem unde se poziționează HUAWEI MatePad 12 X în portofoliul producătorului. Dacă seria MatePad Pro este aia high-end iar SE e entry, pentru școală ziua și Netflix seara, între ele se strecoară acest MatePad 12 X, modelul de mijloc bun la toate. E un fel de flagship killer pe care poți să scrii, să desenezi, să editezi, dar și să stai pe canapea fără să simți că ții chiar un laptop în brațe.
MatePad 12 X e o tabletă mare și subțire, cu un ecran de 12 inch, infim mai mică decât modelul Pro de 12.2, și cu peste un inch mai compactă decat „televizorul” MatePad Pro 13.2. Practic, e în zona aia în care ecranul e suficient de mare cât să lucrezi confortabil, dar nu atât de mare încât să ai nevoie de o geantă separată doar pentru tabletă.
Dar dacă e să fim obiectivi, toate sunt astăzi mari. La fel ca la telefoane, ce numim azi „mic” sau „mediu” ar fi fost uriaș acum cinci-zece ani. Dacă vă mai aduceți aminte, primul iPad avea 9,7 inch în 2010 și ni se părea uriaș, deși marginile sale erau cât rama unui tablou. MatePad 12 X, deși are 12 inch, e mai subțire decât multe telefoane actuale și mai ușoară decât prima generație de iPad, la doar 555 de grame.
Comparativ cu cele mai subțiri telefoane ale momentului, cu doar 1 mm peste Galaxy S25 Edge și cu 3mm mai mult decat Apple iPhone Air. Destul de bine zic! Corpul este complet metalic, realizat din aluminiu, cu o structura unibody care dă senzația de rigiditate. Huawei folosește o tehnica special de coating împrumutată din industria auto, care creează acel efect perlat, adica culoarea carcasei se schimbă ușor în funcție de unghiul in care cade lumina, trecând subtil prin mai multe nuanțe. E un efect deloc strident, si e exact genul de detaliu care atrage atentia fara sa fie totuși „in your face”.
Tableta e disponibilă în alb și verde, iar noi am testat modelul verde. Spatele este simplu și pe el se regăsesc camera, contactele și sigla. Mai interesant este că Huawei au mutat contactele magnetice de pe muchia de jos, pe spate. Probabil în partea de jos erau mai expuse la frecare, iar mutarea le protejează mai bine și face conexiunea cu tastatura mai stabilă.
Modulul camerei e în culoarea verde a carcasei, și adăpostește 2 camere plus flash, o alegere care mă surprinde puțin, pentru că par să fi acordat mai multă atenție acestui capitol decât e necesar la o tabletă. Camera principală are un senzor de 13 megapixeli si expunere f/1.8, iar cea de-a doua este un ultra-wide de 8 megapixeli și f/2.2.
Tableta poate filma până 4K 30 fps, iar modulul include „di tăti”: HDR, panoramă, time-lapse, documente, chiar și mod Pro, pentru cine vrea să joace de-a fotograful cu tableta. Camera frontală e de 8 megapixeli cu f/2.2 și filmează Full HD la 30 fps. E bună pentru videoconferințe, cursuri online sau apeluri, iar Huawei a adăugat și mici „ajutoare” gen Beauty mode și Mirror Reflection. Are un unghi de cuprindere larg și asigură o expunere corectă, iar fără filtre arăți cam cum ești în realitate.
În rest, designul este comun cu al tuturor celorlalte tablete Huawei: 6 difuzoare, un port USB-C poziționat spre spate, și butonul de power cu o dungă roșie pe marginea stângă, în vreme ce butonul de volum este pe muchia de sus. Totul este curat și echilibrat, fără artificii inutile, fix genul de design ergonomic care „curge” natural. Sunetul e clar și echilibrat, cu difuzoare care acoperă bine toate frecvențele, dar cu accent pe medii, ca acolo sunt vocile. Si poate nu întâmplător, având în vedere direcția înspre productivitate a acestei tablete.
Mergând mai departe, ecranul e, fără discutie, piesa de rezistență a acestui model. Pentru că asta este de fapt o tabletă: un ecran. Avem un panou LCD de 12 inch de o calitate surprinzător de bună: rezoluție 2.8K, rată de refresh la 144 Hz, luminozitate de până la 1.000 de nits și culori saturate, contrast bun cu un nivel de detaliu excelent în conținutul video. E una dintre cele mai clare și mai luminoase tablete din segmentul ei, dovada că și un LCD bine făcut poate concura cu ecranele OLED mult mai scumpe.
Dar partea cu adevărat interesantă e tehnologia PaperMatte, stratul ăla care îmbunătățește experiența la scris, desenat și citit. Este o suprafață texturată microscopic, menita sa reduca reflexiile parazite de pe ecran. Și nu doar atât, suprafața asta o imită bine pe cea a hârtiei. Când scrii cu stylusul, simți un soi de vibrație fină, ca de creion care alunecă pe foaie. Imaginea rămâne clară și în soare și sub becul de la birou, fără să mai vezi toate reflexiile din jur, dar si fără să îți mai poti verifica machiajul sau freza în ecranul stins.
Huawei spune că ecranul elimină 99% din lumina parazită și are și certificare că îți obosește ochii mai puțin, chiar și după ore întregi de citit sau vizionat filme. Pe scurt, displayul e frumos, responsiv și confortabil pentru ochi, chiar dacă nu are vibrance-ul și profunzimea unui OLED.
Huawei MatePad 12 X, în cifre
Tableta e echipată cu noul chipset Kirin T92B, un CPU cu 12 nuclee împărțite în trei clustere, două de performanță la 2,4 GHz, șase medii la 2,0 GHz și patru de eficiență la 1,6 GHz, capabile să gestioneze dinamic sarcinile în funcție de consum și temperatură. Este construit pe o arhitectura de 5 nm și integrează și o unitate NPU dedicată inteligenței artificiale, folosită pentru recunoașterea scrisului, procesare foto și ajustări dinamice ale imaginii în timp real. MatePad 12 X rulează pe HarmonyOS 4.3, bazat la rândul său pe Andoid 12.
Hardware-ul e completat de 12 GB de memorie RAM și 256 GB spațiu de stocare. Cat despre conectivitate, ea este cat se poate de actuala: tableta suportă Wi-Fi 7, Bluetooth 5.2 cu profil BLE și codecuri audio de înaltă calitate precum AAC și LDAC.
În testele sintetice, MatePad 12 X e departe de procesoarele de top din 2024 sau 2025, cum e Snapdragon 8 Elite, dar oferă performanță comparabilă cu generațiile flagship de acum 2-3 ani și o stabilitate termică excelentă. Nu bate recorduri, dar nici nu se clatină când o pui la treabă. In Geekbench 6 am obținut 4726 de puncte multi-core, in 3DMark Wild Life 4341 puncte, deci valori mai mult decat decente, iar in stress-testul omonim, tableta a demostrat o stabilitate excepțională, de 98,4%, ceea ce înseamnă că performanța rămâne constantă chiar și în sarcini lungi sau jocuri intensive.
Răcirea e atât de eficientă, încât după 20 de minute de test continuu, temperatura a crescut doar cu două grade Celsius, de la 31 la 33°C, fără nici un semn de throttling. Iar aici e o discuție extrem de interesantă. Unii fac mișto de Huawei că nivel de performanță al procesoarelor lor este comparabil cu flagship-urile de acum doi-trei ani, dar poate ar trebui să ne întrebăm: câte dintre acele procesoare aveau sau au o stabilitate de aproape 100% în teste, sau măcar pe aproape?
La ce bun să ai un scor maxim de 6000 de puncte în Wild Life Stress Test, dacă după doar prima rulare, dispozitivul cade brusc la 4000 sau mai jos și cu o stabilitate termică de 50%, așa cum am pățit nu odată. Adică… de-a lungul unei activități îndelungate și intense pe respectivul device, procesorul ăla potent este „sugrumat” de temperatură și rulează cu 25-30% sub capacitatea maximă… adica la nivelul la care ăsta ruleaza constant, fără throttle.
Despre software
Iar acum haideți să trecem la soft și anume la problema absenței serviciilor Google. Asta înseamnă că nu vei găsi preinstalate YouTube, Gmail sau Play Store. Totuși, nu mai e dracul chiar atât de negru. AppGallery are deja o colecție serioasă de aplicații, inclusiv românești, iar pentru restul există soluții simple precum MicroG și GBox, care se instalează rapid, fără hack-uri elaborate. Practic, cauți YouTube în AppGallery, accepți instalarea MicroG și GBox, iar în câteva minute ai și Play Store, și aplicațiile Google funcționale. Dar dacă genul ăsta de tricotaj digital nu e pentru tine, mai bine nu-ți pierzi vremea cu dispozitive Huawei.
Întorcându-mă la experiența de utilizare a tabletei, unul din primele lucruri pe care le-am făcut după ce am instalat contul și benchmark-urile, a fost să instalez jocurile direct din Google Play. Și n-o ghiciți ce s-a întâmplat, pentru că și eu am fost extrem de surprins. Au mers fără probleme, de parcă serviciile Google erau nativ instalate. Iar asta a fost ceva destul de neasteptat. Știam de Youtube, Gmail sau Maps că merg, dar când vine vorba despre joace, de multe ori am făcut slalom printre Apkpure, Aptoide, Uptodown sau Aurora ca să mă pot juca tot ce-mi place.
Nu și de data asta: Call of Duty, Asphalt 9 și Delta Force s-au instalat cât ai zice pește și au mers strună. Știu, gaming-ul nu e scopul acestei tablete, dar pe de-o parte e cel mai bun test pentru aproape orice dispozitiv, pe de altă parte, ai să te plictisești și de școală, muncă sau filme la un moment dat și o să vrei să te joci. Jocurile au mers țiplă, cu FPS setat la maximum, iar tableta s-a încălzit foarte puțin, abia perceptibil. Asta se datorează sistemului de răcire cu arhitectură 3D de disipare a căldurii, care menține performanța stabilă chiar și în sarcini intense.
Și pentru ca tot vorbim despre aplicații și restricții, mi-a mai venit o idee creață. Toată discuția asta despre aprobarea dezvoltatorilor pe Android… nu e cumva și o metodă de a bloca Huawei si aplicațiile lor gen Health și AI Life, acum că ecosistemul lor de ceasuri și accesorii a devenit prea mare? Nu știu, nu știu, doar întreb! Coincidență? Poate. Dar dacă istoria ne-a învățat ceva, e că în tehnologie, coincidențele țin mai degrabă de politică, buget și lobby decât de noroc sau ghinion.
Dar înapoi la tabletă și funcționalități: ceva ce încă n-au reușit să rezolve e limitarea rezoluției în aplicațiile de streaming. Deși ecranele suportă 4K, pe YouTube sau Netflix, ca să dau doar două exemple evidente, redarea este limitata la 1080p. Da, imaginea e clară și colorată, dar dacă ai ochiul format, îți dai imediat seama că hardware-ul ar putea mai mult decât îl lasă softul.
Huawei MatePad 12 X, stylusul și tastatura
Și acum haideți să vorbim puțin și despre accesorii, pentru că ele reprezintă un capitol important al acestei tablete. Stylusul M-Pencil Pro, împrumutat de la seria flagship, oferă o experiență de scris și desen aproape identică cu cea pe hârtie, cu ajutorul celor peste 16.000 de niveluri de sensibilitate la presiune. Conectarea prin NearLink e instantanee dacă îl poziționezi corect cu „cotorul” în dreapta sus. M-Pencil Pro recunoaște unghiul și presiunea, iar scrisul are acea mică vibrație care îți dă impresia că folosești un creion adevărat.
În pachet vine cu trei vârfuri de rezervă, iar gesturile gen pinch, double-tap, sau butonul rapid simplifică accesul la instrumente. Funcțiile stylusului sunt completate și de gesturi făcute cu mâna: poți selecta, șterge sau adăuga spații cu o mișcare simplă pe ecran, iar funcția FreeScript permite scrierea de mână direct în câmpurile de text, transformând instant literele în text digital. Cât despre desen, creațiile pot fi exportate la rezoluție mare în formate PSD, JPEG sau PNG, compatibile cu fluxurile de lucru profesionale din Photoshop sau alte suite de editare.
Să trecem la tastatură care cântărește doar puțin peste 300 de grame, cam cât o ciocolată MILKA XXL. Huawei a rezolvat și problema prinderii magnetice a tabletei de tastatura, si am poziționat-o mult mai ușor decât am reușit cu ultima tabletă a lor. Tastele au o cursa de 1,5 mm, un detaliu mic, dar care face diferența între un text tastat și unul „ciocănit”. Cursa scurtă și precisă dă senzația de laptop, iar sunetul este discret, nu deranjează. Și nu trebuie să-ți „recalibrezi” degetele când treci la laptop, ceea ce e puțin neobișnuit pentru tastaturile de tablete.
Poti scrie și în română, cu diacritice! Pentru asta trebuie doar să instalezi aplicația More Physical Keyboard Layouts din Google Play și apoi, din setările tabletei, să selectezi limba română pentru tastatura externă. Limbile pot fi schimbe între ele, dacă, spre exemplu, ai setate română și engleză, prin combinația de taste Ctrl + Space. Conexiunea folosita este cea proprietara HUAWEI, NearLink, care e mai stabilă și mai eficientă decât Bluetooth-ul clasic.
Inteligența artificială nu e ceva care sa-ti sară în ochi pe acest model, ci mai degrabă un ajutor discret în aplicațiile creative. În Notes, AI-ul recunoaște scrisul de mână, corectează automat greselile și poate transforma instant notițele în text digital, iar cu Note Replay, poți reveni oricând la o înregistrare audio sincronizată cu ce ai scris.
Revenind la hardware, tableta include o baterie de 10.100 mAh, suficientă pentru până la 14 ore de redare video, iar încărcarea rapidă la 66 W o duce de la 0 la 100% în mai puțin de o oră și jumătate. Autonomia depășește fără emoții de o zi, așa că poți merge liniștit la cursuri sau la birou fără să iei încărcătorul cu tine. Pentru că oricum nu e inclus în pachet și trebuie achiziționat separat.
Și mai am o observatie, care cu siguranta nu le va placea celor de la Huawei, dar nu pot trece peste. De ce credeți ca se întamplă tot acest push pe tablete cu tastatură? Pai dacă te uiți pe site-ul oficial din România al celor de la Huawei în secțiunea de laptopuri, ai să înțelegi. Acolo unde altă dată se gaseau nenumărate modele, azi sunt doar două: MateBook D 14 2024 și D 16 2024. Și penuria asta, combinată cu absența oricărei lansari de laptop nou și cu pierderea licenței de Windows, spune o poveste interesantă.
Huawei trece printr-un nou divorț, după cel de Android și GMS, și își mută din nou atenția către propriul ecosistem. HarmonyOS Next, sistemul de operare care va înlocui Windows pe viitoarele laptopuri ale companiei, nu e doar o consecință a sancțiunilor americane, ci și un posibil pas strategic către autonomia totală. Deci mișcarea asta poate fi văzuta ca o reacție, dar poate fi și o evoluție firească înspre „total self relience”.
Trăgand linie, MatePad 12 X nu este cea mai puternică din lume, dar e una dintre cele mai echilibrate: are un ecran excelent, un stylus profesional, o autonomie generoasă și un sistem de răcire care chiar funcționează. HarmonyOS 4.3 s-a maturizat, aplicațiile merg fluid, iar experiența generală e plăcută chiar și fără Google nativ. Nu e tableta perfectă, dar e genul de device care face aproape orice și face bine.
La 3300 de lei, cât e prețul de lansare, tableta vine la pachet cu stylusul M-Pencil Pro inclus și alte beneficii, iar pentru comunitatea Zona, așa cum v-am obișnuit, există și un cod, A500MPZONAIT, pentru o reducere de 500 lei. Adică prețul final dupa introducerea codului va fi de 2.800 de lei, iar de banii ăștia chiar cumperi o gramadă de tabletă, cu „ditai” ecranul de 12 inch și accesorii. Găsiți linkul AICI.
Uitandu-mă și peste alte modele concurente, în jur de 2800 lei, mai găsești și Samsung Galaxy Tab S10 Lite, cu 8 GB RAM, 256 GB stocare și 5G. Avantaje: suport 5G. Dezavantaje: doar 8 GB RAM, stylusul nu e inclus în pachet și ai un ecran mai mic. Sau Samsung Galaxy Tab S10 FE, cu ecran de 10,9 inch, 8 GB RAM, 128 GB stocare, care este aproximativ 2.850 de lei. Este o alternativă echilibrată, dar e mai mică și are mai puțină memorie RAM. You win some, you lose some.
