Deputatul AUR de Iași, prof. univ. dr. Silviu Gurlui, face public bilanțul primului său an de mandat în Parlamentul României. În 2025, parlamentarul a reușit să se implice activ în viața legislativă, prezentând un raport detaliat al realizărilor și al proiectelor în care a fost implicat, precum și planurile pentru următorii ani.
„Pentru mine, iată bilanțul parlamentar 2025! Așadar, ce am realizat în primul an de mandat, ca deputat AUR de Iași. Înainte de toate vreau să mulțumesc tuturor colegilor AUR din parlament care m-au sprijinit continuu, m-au încurajat si care mi-au dat tot suportul necesar să ne îndeplinim obiectivele. Nu e o laudă ci reprezintă niste fapte, rezultate, realizări dar și alte angajamente/proiecte/obiective. Un raport.
În 2025:
- am solicitat peste 120 de interpelari și intrebari pentru a elucida problemele cetățenilor la diferite ministere, agenții, primării, consilii județene, etc
- am avut 35 de declarații și intervenții în plenul Parlamentului
- am contribuit la moțiunea simplă contra Ministerului Energiei.
- am conceput 11 inițiative parlamentare depuse în Parlamentul României și am sprijinit alte peste 65 de propuneri legislative ale colegilor mei din AUR, după cum urmează:
Învățământ:
1. Legea EDUSTEM Pl-x nr. 316/2025
2. Legea Ora Naturii Pl-x nr. 209/2025
3. Legea Bibliotecilor B480/2025
Cercetare și tehnologie:
4. Legea Zona Roșie Tehnologică L440/2025
Infrastructură, siguranță circulației:
5. Legea METRIS (Metrou ușor Iași) L412/2025,
6. Legea ARVIS
Mediu și siguranță la cutremure:
7. Legea PROTECTIS – Avertizari la CUTREMUR L413/2025
Economic:
8. Legea DUK L432/2025,
9. Legea FIT L431/2025
Sănătate:
10. Legea vitamina D3 Pl-x nr. 379/2025
Protecției animalelor:
11. Legea protecției câinilor fără stăpân Pl-x nr. 376/2025
2026, 2027, 2028 ??? Ce propun pentru următorii ani?
Am în vedere câțiva piloni de bază:
PILON 1 – CERCETARE ȘI INOVAȚIE NAȚIONALĂ
1. Dezvoltarea mai departe a conceptului ZRT – Zona Roșie Tehnologică- unicul ecosistem tehnologic al României (Legea Zona Roșie Tehnologică L440/2025) ca model național de autonomie științifică.
2. Reformarea finanțării cercetării: institute aplicate, cercetare locală cu impact economic.
3. Integrarea universităților și mediului privat într-o rețea națională de inovare strategică.
4. Promovarea României ca hub științific est-european.
PILON 2 – EDUCAȚIE ȘI IDENTITATE
1. Implementarea sau dezvoltarea conceptului de ore experimentale pentru elevi, pentru apropierea elevilor de științele naturale, de științele exacte, de natură, pentru promovarea Legii „Ora Naturii” (Legea Ora Naturii Pl-x nr. 209/2025) – ca formă superioară de educație științifică și practică în școli.
2. Introducerea programelor EDUSTEM (Legea EDUSTEM Pl-x nr. 316/2025) – stimulente pentru tinerii pasionați de știință, fizică, ecologie pentru mediul urban dar mai ales pentru mediul rural si pentru acele discipline deficitare (fizica, chimie, biologie, matematica, tehnologie), pentru sprijinul profesorilor dar si al elevilor.
3. Susținerea școlilor rurale, a bibliotecilor locale, a predării științei prin mijloace vizuale (parteneriat TVR). Promovarea legii deja inițiate pentru sprijinul copiilor din mediul rural, pentru sprijinul bibliotecarilor, al fondurilor de carte si a resurselor de realizarea a catalogului național de cartedisponibila oricărui elev din Romania (Legea Bibliotecilor B480/2025)
4. Revalorizarea profesorilor – plată diferențiată pentru performanță și implicare (Legea EDUSTEM Pl-x nr. 316/2025)
5. Proiect de sprijin pentru tinerii cercetători talentați: Pentru o mai bună funcționare a activităților de cercetare și asigurarea unui climat adecvat pentru ca tânărul cercetător să se poată dezvolta pe plan profesional și să poată contribui real și proporțional cu capacitatea pe care o are în atingerea unor performanțe ridicate în domeniul în care s-a pregătit, având în vedere și că domeniile de cercetare așa cum sunt ele în nomenclatoarele de pregătire în cadrul școlilor doctorale, specializarea în sine, cea aprofundată fiind dată de multe detalii, de o activitate intensă, cu rezultate cuantificabile prin lucrările științifice publicate și factorul de impact/scorul jurnalului științific și care reprezintă criteriile ce sunt luate în calcul la analiza depunerii propunerilor de proiecte, ținând cont și de punctajele slabe obținute pe cercetare în ultima perioadă de instituțiile de învățământ superior din România în clasamentele internaționale, pentru o mai bună corelare și justificare a investiției în pregătirea studenților doctoranzi și post-doctoranzi în raport cu asimilarea absolvenților în sistemul de cercetare, se impun o serie de amendamente la legea cercetătorului (Legea 183 10/06/2024). Legea aduce o serie de elemente menite să asigure o evaluare unitară în organizațiile de cercetare dezvoltare din România, un nomenclator al gradelor profesionale din cercetare, iar OUG din 13.12.2024 pentru modificarea anexei 1 din Legea 153/2017 stabilește şi un nivel unitar de salarizare, rămânând însă neacoperite o serie de prevederi fără de care statutul cercetătorului român la început de carieră este incomplet şi lasă prea mult la latitudinea unor comisii să decidă în mod subiectiv şi neunitar cu privire la proceduri și alte condiții de angajare.
PILON 3 – ENERGIE, MEDIU ȘI SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ
1. Promovarea legii ARVIS – infrastructură rutieră inteligentă și siguranță în condiții extreme
2. Legea PROTECTIS (Legea pentru Avertizări la CUTREMUR L413/2025) – protecția populației la cutremure, risc seismic și urgențe majore. Acest demers se referă la măsuri tehnice (alertă în timp real, așa cum se face în Japonia, SUA, Mexic, etc) și de educație a populației privind riscurile și măsurile necesare dar mai ales la strategia de protecție în timpul cutremure de pământ majore din Vrancea.
3. Combaterea poluării industriale și protejarea ecosistemelor de poluarea severă transfrontalieră. Aici voi pregăti un proiect de lege care se va numi SNUM- Serviciul de Urgență pentru Mediu. Proiectul SNUM reprezintă o nouă infrastructură a României, un scut de protecție contra poluanților din atmosferă locali sau mai ales transfrontalieri, o componentă de securitate națională care să răspundă acestei problematici. Această rețea trebuie să acopere toată țara, cu celule de monitorizare tip observator de poluare radar, celule tip fagure, fiecare celulă fiind monitorizată în timp real, la sol și pe înălțime, având o suprafață de acoperire de peste 300 km2, fiecare. În județul Iași va trebui înființat un centru de cercetare și de preluare a reclamațiilor cetățenilor cu operabilitate 24 h/24, 7 zile/7 cu 3 schimburi de cercetători/zi care se pot deplasa în teren cu cea mai sofisticată tehnologie pentru prelevare mostre de aer, apă, sol, vegetație sau resturi animale. Centrul de cercetare va avea în componență în mod obligatoriu chimiști, biologi, medici, fizicieni, pedologi, agronomi și ingineri pentru asigurarea mentenanței infrastructurii. Laboratoarele dispuse la nivel național vor avea acreditare RENAR pentru a fi eliberate cetățenilor, pe loc, sau ulterior, prin resurse informatice de comunicare existente, rezultatul analizelor. Acestea putând fi prezentate în justiție pentru încălcări ale regimului de calitate a mediului. De ce SNUM? Pentru că în prezent monitorizarea poluării se rezumă la doar câțiva compuși cunoscuți ca importanți, și în câteva puncte dintr-un areal de sute de kilometri pătrați, nu se monitorizează peste tot, nu se acoperă toate zonele populate, nu se fac măsurători și cercetări peste toate cursurile de ape, lacuri, nu sunt cunoscute evoluția poluanților pe înălțime pentru a preveni populația aflată la distanță. Poluarea induce în atmosferă efecte meteorologice severe. Acolo unde este poluare mare, mai ales în zonele puternic industrializate, și mai ales în perioadele de mijloc ale săptămânii de lucru, se poate observa creșterea numărului de furtuni, fenomene meteo severe (precipitații masive, a se vedea cazurile Pechea și Broșteni) și mai ales apariția unor furtuni violente, acolo unde sunt îndeplinite alte condiții de umiditate, temperatură, mișcări ale maselor de aer pe verticală și de forfecare, la înălțime! Pentru că populația nu primește ajutor din partea autorităților atunci când semnalează probleme grave de mediu, mai ales că programul de lucru este unul redus, instituțiile statului (APM, GDM, DSP, etc) ignorând total ce se întâmplă la orele târzii din noapte, neexistând nici un ajutor acordat populației în privința asigurării calității aerului. Pentru că segmentul de industrie este controlat ineficient iar foarte mulți poluanți suspecți din aer nu sunt monitorizați de nimeni, în ciuda disperată a oamenilor care locuiesc în vecinătate și reclamă exasperați starea de disconfort și de alterare a sănătății.
4. Calitatea mediului reprezintă calitatea sănătății noastre. In contextul dispariției marii industrii, compușii periculoși din aer și din apele de suprafață ori subterane nu s-au diminuat. Industria absentă își face simțită prezența prin produsele realizate de multe ori la distanțe mari (vezi industria Chinei ori a Indiei etc), dar care acumulate ca deșeuri produc daune calității mediului și calității sănătății noastre. Un aspect îl constituie chiar deșeurile produselor și dispozitivelor medicale pentru care nu se mai găsesc locuri de depozitare și distrugere a lor. O mai bună informare și educare a populației în acest sens devine imperativă.
5. Proiecte pentru energie: nucleară (reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă), hidrogen (prin folosirea rezervelor naturale descoperite încă din anii 70 în zona de sud-vest a României), fuziune nucleară, stocare solidă cu capacitare grid-forming/ inerțială – pentru stabilizarea frecvenței rețelei electrice), dezvoltarea de tehnologii pentru creșterea eficientei de ardere in centralele termoelectrice si pentru reducerea microparticulelor de poluare.
PILON 4 – COEZIUNE SOCIALĂ ȘI DEMNITATE UMANĂ
1. Legea „Fătul Sănătos, Mama Protejată” – sprijin integral pentru gravide și copii prin urmărirea atentă a cantității de vitamina D3 asimilate în organism, corelate cu o alimentație corespunzătoare, sănătoasă (alimente proaspete, din producția românească) și la o expunere adecvata la factori de mediu. Legea inițiată în Parlament privind o alimentație adecvată copiilor în școli, cantine, etc este un exemplu în acest sens (Legea vitamina D3 Pl-x nr. 379/2025)
2. Legea pentru persoanele cu dizabilități – acces real la servicii medicale și îngrijire la domiciliu. Din cauza reliefului zonei în care este amplasat județul Iași și mai ales în Municipiul Iași cum de altfel se întâmplă în majoritatea zonelor țării, accesul în clădiri dar și în parcuri și chiar alei, străzi presupune trepte, praguri, borduri. Și de cele mai multe ori lipsesc rampele destinate accesului în cărucior rulant, iar acolo unde sunt, ele au doar un aspect formal, neîndeplinind elementele de siguranță, de lățime, unghi, pantă etc. Deplasarea pe străzi este de asemenea anevoioasă pentru persoanele cu astfel de necesități. Iar faptul că nu-i vedem prea des pe stradă, la plimbare nu este pentru că ei nu sunt, ci pentru că nu au condiții să o facă și sunt nevoiți să folosească mijloace de transport costisitoare, de cele mai multe ori taxi. Nici accesul în muzee, la teatru ori cinema sau în instituții ale statului sau chiar clinici sau laboratoare medicale nu este unul facil pentru persoanele care se deplasează greu sau în scaun cu rotile. Pentru remedierea acestor neajunsuri care s-au creat printr-o evaluare deficitară a îndeplinirii sarcinilor și normelor de urbanism la proiectarea și construirea unor clădiri sau la renovarea acestora, precum și la amenajarea pietonalelor, a străzilor, parcurilor și altor alei și căi de acces, inclusiv la trecerile de pietoni, trebuie să stabilim un program coerent de realizare a îmbunătățirii accesului persoanelor cu probleme locomotorii.
3. Extinderea programelor sociale pentru vârstnici și familii vulnerabile.
4. Promovarea României care are grijă de români, în interior și în diaspora.
PILON 5 – INFRASTRUCTURĂ STRATEGICĂ ȘI REGIONALĂ
1. Proiectul METRIS – Metrou Regional Inteligent Iași, ca model național de infrastructură sustenabilă. O dezvoltare a tehnologiilor de vârf care se pretează pentru diferitele tipuri de reliefuri naționale, costuri reduse, securitate sporită. (Legea METRIS (Metrou ușor Iași) L412/2025,)
2. Susținerea dezvoltării Moldovei prin autostrăzi, rețele feroviare rapide și zone industriale strategice pentru zona de est a României.
3. Crearea unei bănci de investiții pentru proiecte regionale românești
PILON 6 –DEZVOLTAREA UNEI AGRICULTURI EFICIENTE ȘI SUSTENABILE BAZATĂ PE CERCETARE
Dezvoltarea unei agriculturi eficiente și sustenabile, cu produse de calitate și cantitativ îndestulătoare este imperios necesară și trebuie gestionat corespunzător iar calitatea mediului are un rol pivotant. Obiectivele și măsurile privind corelarea condițiilor de mediu cu o creștere a cantității și calității produsului agricol propuse:
1. Inventarierea terenurilor agricole și a apelor destinate culturii piscicole și evaluarea corespunzătoare a calității acestora.
2. Înființarea de laboratoare mobile de analiză a solului și apelor care să deservească fermele agricole, zootehnice și piscicole, precum și în general populația rurală inclusiv pentru analiza apei izvoarelor și pânzei freatice/fântâni. Laboratoarele mobile sunt soluția la necesitatea unor analize de mare diversitate și uneori complexe și de accesul costisitor la baze de date privind standardele de calitate. Deoarece informațiile amintite fac subiectul unor costuri la care se adaugă cheltuielile cu aparatura și reactivi/consumabile pentru analiză, iar cerințele pe fiecare locație nu sunt suficiente acoperirii cheltuielilor, laboratoarele mobile zonale sunt soluția pentru a deservi necesarul din economia agrară, silvicultură, piscicultură etc de analiză calitativă, fiind operate de personal calificat din domenii de analize fizico-chimice și biologice, agronomie, zootehnie și medicină veterinară,
după caz. Calitatea apei din sistemul public de distribuție este monitorizată 7 de responsabilii instituționali însă în cazul surselor de apă private din gospodării (izvoare, fântâni) proprietarii nu dețin întotdeauna informațiile necesare.
3. Menținerea capacității productive a solului prin accesul la informații în timp util privind caracteristicile fizico-chimice. Degradarea solurilor impune măsuri pentru reducerea eroziunii solurilor, reducerea salinizării deșertificării și contaminării cu diferiti poluanți chimici. Și în acest caz nivelul informațiilor pe care îl dețin proprietarii de terenuri/fermierii este limitat. Este necesar sa dezvoltăm o infrastructură de cercetare dedicată pentru reducerea efectelor fenomenelor hidro-meteorologice periculoase a inundațiilor, a alunecărilor de teren, pentru eroziune, secetă, grindina, etc. Acestea au la baza cercetări de laborator dar și de teren, de mare profunzime, o infrastructură adecvată și performantă situațiile tot mai complexe.
4. Reevaluarea legislației de mediu și standardelor de calitate a apelor și mediului conform cu noile studii științifice în domeniu în vederea stabilirii pragurilor maxim admise din diverși poluanți și corelat cu măsuri de reducere ți mai ales de neutralizare și filtrare a acestora la sursă. Dezvoltarea de tehnologii nepoluante nu poate înlocui întotdeauna tehnologiile cu potențial poluant, dar pentru acestea din urmă sunt și pot fi soluții de neutralizare la sursă (o eficientă epurare a apelor industriale, filtre performante pentru gaze, praf, scame etc și chiar reintroducerea selectivă a acestora în circuitul de fabricație).
5. Evaluarea speciilor arboriforme specifice reducerii poluării prin consumul de CO2, eliberarea de O2, reducerea eroziunii terenurilor în pantă, precum și reducerea temperaturilor excesive.
6. Promovarea și încurajarea rotației culturilor în cadrul unui program național de monitorizare și subvenții, ca pârghii de dezvoltare economică durabilă și sustenabilă și pentru reducerea aportului de substanțe chimice pesticide și de nutrienți/ îngrășăminte.
7. Implicarea institutelor de cercetare, precum și a centrelor universitare prin programe naționale în dezvoltarea de tehnici și tehnologii noi de cultură a plantelor, creșterii animalelor și de prelucrare a produselor primare rezultate, de analiză și monitorizare a calității produselor și de mediu, implicit dezvoltarea de soluții de neutralizare a poluanților la sursă.
8. La nivel mondial se constată un interes tot mai mare pentru cultura cânepii. Cânepa textilă (cannabis sativa) este într-adevăr o plantă benefică pentru mediu (aport de oxigen, curățirea terenurilor agricole de dăunători și absorbția de metale grele și alți compuși poluanți) și care poate contribui semnificativ la dezvoltarea unor ramuri ale industriei prelucrătoare (sfori, fire, țesături din fibre; uleiuri pentru industria vopselelor din semințe; materiale de construcții din puzderia și deșeurile rezultate pe fluxul tehnologic). România trebuie să valorifice în acest sens o tradiție unică în lume și anume cea a prelucrării primare a cânepii în topitorii rezultând materii prime din diversele componente (fibre, puzderie, semințe) cu destinațiile specifice. România a avut o rețea de topitorii de cânepă (Arad -Nădlag, Oradea-Palota, Satu Mare-Berveni, Carei, Suceava-Verești etc) precum și de topitorii de in (Suceava-Cornu Luncii, Mangalia etc.). Chiar dacă la nivel mondial, cultura și prelucrarea inului sunt bine dezvoltate în țări precum Franța, Belgia, Egipt, cultura inului în România este necesară și se poate impune pe piața internă și internațională în paralel cu cea a cânepii pentru dezvoltarea industriei de prelucrare a fibrelor liberiene în sensul asigurării resurselor de materie primă, diversificării produselor și altor aspecte de ordin economic și tehnologic”, a transmis deputatul de Iași, prof. univ. dr. Silviu Gurlui.
